ÎMBĂTRÂNIREA NORMALĂ PE

APARATE ŞI SISTEME
 Îmbătrânirea “normală”
 Optimală – ideală, cel mai bun exemplu
 Uzuală – cea mai des întâlnită
 Universală – întâlnită la toţi oamenii

 Toate sunt influenţate de:

◦ Genetică - Stil de viaţă
◦ Fiziologie - Factori socioeconomici
Probleme cu îmbătrânirea normală

• heterogenitatea

• normal nu implică fără riscuri

• normal nu implică natural

Îmbătrânirea uzuală vs îmbătrânirea
de succes – abordare clinică
• Normalizarea – ajută pacienţii să înţeleagă
ceea ce se întâmplă
– Adaptarea la schimbările probabile (ex:
somn/veghe, echilibru, uitarea, modif intestinale)

– Identifică potenţialele simptome ale unor boli:

(apnee în somn, depresia, hipotiroidism, tulburări
de echilibru, tulburări cognitive)
 Îmbătrânirea uzuală vs îmbătrânirea
de succes – abordare clinică
• Menţine sau îmbunătăţeşte cauzele reversibile
ce duc la modificări sec îmbătrânirii:
– Expunerea (radiaţii UV, zgomot)
– “well-being” psihologic (izolarea socială)
– Cogniţia (inactivitatea mentală)
– Nutriţia (colesterol, sodiul, calciul)
– Exerciţiul fizic (fitness, forţa, echilibru)

6
 Fiziologia îmbătrânirii

• Modificările secundare îmbătrânirii

survin pe mai multe niveluri.
– biologic
– fiziologic
– psihologic
– funcţional
Fiziologia îmbătrânirii
• Piele • Sistem
• Compoziţia musculoscheletal
organismului • Sistem
• Organe de simţ hematopoetic
• Sistem nervos • Renal
• Sistem imun • Gastrointestinal
• Sistem endocrin • Cardiovascular
• Pulmonar
9
 ÎMBĂTRÂNIREA CUTANATĂ
Consecinţa a două procese:
– Îmbatranire intrinseca, fiziologica, propriu-zisa,
cronologica- datorata exclusiv inaintarii in varsta;
– Îmbatranire extrinseca, actinica, fotoimbatranire-
determinata de expunerea cronica la UV, suprausa
peste imbatranirea propriu-zisa.
 ÎMBĂTRÂNIREA CUTANATĂ
• scade capacitatea de reînnoire a celulelor
epidermului
– subţierea acestuia – vizualizarea vaselor
subiacente dilatate (telangiectazii)
– scăderea capacităţii de reparare
 ÎMBĂTRÂNIREA CUTANATĂ
• aplatizarea joncţiunii dermo-epidermice
– scade suprafaţa acestuia
– creşte fragilitatea pielii
– scade transferul de nutrienţi între derm si
epiderm
 ÎMBĂTRÂNIREA CUTANATĂ
 dimină cantitatea de fibre de colagen la
nivelul dermului (colagen I vs colagen III)

 îngroşarea şi încolăcirea fibrelor de elastină

(sec expunerii la soare)

 scade proporţia glicozaminoglicanilor (acidul

hialuronic, dermatan sulfatul, condroitin
sulfatul) – ↓ aspect moale şi hidratat al pielii
 ÎMBĂTRÂNIREA CUTANATĂ
• Scade secreţia sebacee şi sudoripară a pielii –
aspect uscat, xeros
• Scade capacitatea de sinteză a vitaminei D
• modificări de pigmentatie – zonele expuse la
soare - lentigines
 ÎMBĂTRÂNIREA CUTANATĂ
 scade numărul şi activitatea celulelor
Lagerhans - ↓ capacitatea de vindecare a
rănilor
 scade numărul terminaţiilor nervoase, vaselor
capilare, glandelor sudoripare - ↓ scade
capacitatea de termoreglare şi a sensibilităţii la
arsuri
 scade grăsimea subcutanată
◦ Pielea capătă un aspect flasc care atârnă
◦ Apar riduri grosolane în jurul ochilor şi buzelor
COMPOZIŢIA ORGANISMULUI
 IMBĂTRÂNIREA FANERELOR
• PĂRUL
– Capilar devine uscat, subţire, friabil, grizonat
– Axilar, pubian, picioare – scade /dispare la femei
– Facial – la femei cu estrogeni scazuţi vs testosteron

• UNGHIILE
– tari, groase,
lipsite de strălucire,
opace, casante
 IMBĂTRÂNIREA
APARATULUI AUDITIV
PRESBIACUZIA

 Scăderea sensiblităţii auditive,

în special pentru sunetele înalte
 Scăderea capacităţii de a
înţelege vorbirea într-un mediu
zgomotos
 Incetinirea prelucrării centrale a
stimuluilor acustici
 Mai frecventă la bărbaţi
 La 60 ani, majoritatea nu pot
auzi sunete mai înalte de
4000Hz
 Vorbirea normală 500-2000Hz
IMBĂTRÂNIREA APARATULUI VIZUAL
• Scade grăsimea orbitară- aspect adâncit al ochilor
• Scade forţa ms orbicular – laxitatea pleoapelor →
blefaroptoza, entropion, ectropion
• scade secreţia lacrimală
• Scade transparenţa corneei
• Gerontoxonul (lipide şi calciu)
 IMBĂTRÂNIREA APARATULUI VIZUAL
 Diametrul pupilei scade
 Fibroza irisului – scade capacitatea
de adaptare la întuneric
 Culoarea irisului se estompează
 Cristalinul creşte in dimensiuni si
devine mai rigid
 Camera anterioară se îngustează
progresiv
 Alterarea percepţiei cromatice şi a
interpretării spaţiale
 IMBĂTRÂNIREA APARATULUI
OLFACTIV ŞI GUSTATIV
OLFACTIV
 Scade simţul mirosului
 Scade capacitatea de a
deosebi mirosurile între ele
 Scad receptorii olfactivi prin
apoptoză
 Scade reînnoirea acestora
GUSTATIV
 Scade capacitatea
gustativă
 Degenerează şi scade nr
papilelor gustative
 Scade reînnoirea
papilelor gustative (>
femei)
 Scade acuitatea pentrul
gustul sărat şi amar
 Gustul dulce şi acru nu
se modifică
 ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI
RESPIRATOR
 scăderea VEMS cu 30 ml/an la vârstnicii
sănătoşi, mai mult la cei cu afecţiuni respiratorii
cronice
 scăderea progresivă a suprafeţei alveolare (la
80 de ani suprafaţa totală a plămânului este
redusă cu peste 30%)
 neuniformitatea raportului ventilaţie/perfuzie
(V/Q) ce va induce scăderea PaO2 şi SaO2
 diminuarea sensibilităţii centrului respirator la
hipoxie (cu 50%) şi la hipercapnie (cu 40%)
 ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI
RESPIRATOR
◦ scăderea complianţei pulmonare datorită
scăderii forţei de contracţie a muşchilor
respiratori asociată
◦ creşterea rigidităţii cutiei toracice (datorită
apariţiei cifoscoliozei, calcificării cartilajelor
intercostale şi a articulaţiilor costovertebrale).
◦ creşte diametrul antero-posterior al cutiei
toracice
◦ scăderea reculului elastic al plămânilor,
modificare ce contrabalansează scăderea
complianţei pulmonare
 ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI
RESPIRATOR
 alterarea mecanismelor de apărare pulmonare:
Clearance-ul muco-ciliar scade, favorizând infecţiile
intercurente
reflexul de tuse este mult diminuat sau chiar pierdut
imunitatea umorală faţă de agenţii extrinseci este
scăzută deşi nivelurile de Ig rămân constante;
imunitatea celulară este scăzută favorizând
creşterea incidenţei TBC secundare
 ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI CARDIO-
VASCULAR
CORD
 uşoară dilataţie a cavităţilor stângi care se datorează:
◦ scăderii numărului de miocite (datorită apoptozei şi
necrozei)
◦ creşterii taliei miocitelor VS
◦ depunerii focale de colagen
 scade relaxarea VS cu apariţia unei disfuncţii diastolice;
funcţia sistolică se menţine în limite normale iar forţa de
contracţie a VS rămâne constantă în repaus
ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI CARDIO-
VASCULAR
CORD
 depuneri de amiloid (la 50% din persoanele > 65 de
ani); incidenţa amiloidozei cardiace creşte impresionant
odată cu depăşirea vârstei de 70 ani
 degenerescenţă grasă şi calcificări la nivelul valvelor,
mai ales la nivelul valvei aortice, favorizând apariţia
stenozei aortice (SA) aterosclerotice
 scade funcţionalitatea pace-makerului fiziologic şi
conducerea prin nodul atrio-ventricular (AV) şi sistemul
His-Purkinje ceea ce creează condiţii favorizante
apariţiei aritmiilor supraventriculare (SV) şi ventriculare
(V)
ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI CARDIO-
VASCULAR
CORD
 Debitul cardiac (DC)
◦ M: nici o modificare
◦ F: 
 Debitul sistolic (DS)  la efort, paralel cu  TAs, dar
absenţa tahicardiei face ca DC să nu se modifice
semnificativ
 Frecvenţa cardiacă (FC)  cu 10%
 Fracţia de ejecţie (FE) nemodificată în repaus,  modest
la efort;  FE la efort demască prezenţa unei boli
coronariene
 Răspunsul la stimulii SNS : efortul fizic nu se mai
însoţeşte de apariţia tahicardiei
ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI CARDIO-
VASCULAR
VASE
◦ scad elasticitatea şi distensibilitatea arterelor coronare
datorită modificării structurii matricei conjunctive; la
aceasta se adaugă apariţia de calcificări la nivelul mediei
datorate arteriosclerozei, aterosclerozei (ATS) şi,
eventual, modificări induse de HTA
◦ scade elasticitatea şi creşte impedanţa aortei (cu 10%),
ceea ce va duce la scăderea umplerii coronariene în
diastolă
◦ creşte rigiditatea arterială datorită modificărilor în
structura şi cantitatea de ţesut conjunctiv din peretele
vascular
◦ creşteri moderate ale TAs (cu 10-20 mmHg)
ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI RENO-
URINAR
 scade masa renală, în principal pe seama
corticalei şi mai puţin pe seama medularei.
La persoanele > 70 ani numărul de glomeruli
se reduce cu 30-50% faţă de numărul iniţial.
 scade suprafaţa de filtrare glomerulară
 vasele renale suferă un proces de fibroză
interstiţială progresivă asociată cu modificări
aterosclerotice.
ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI RENO-
URINAR
 scade rata filtrării glomerulare (RFG)
 creşte creatinina serică dar nu la valori > 1,5
mg/dl.
 scade funcţia tubulară, exprimată prin:
◦ scăderea capacităţii de concentrare maximă a
urinii
◦ creşterea pragului renal pentru glicozurie
 scad valorile serice ale reninei şi
aldosteronului → hipovolemie şi deshidratare
ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI RENO-
URINAR
 Ţesutul muscular de la nivelul ureterelor, uretrei
şi vezicii urinare îşi pierde tonusul şi elasticitarea.
 Atrofia mucoasei vezicii urinare – la femei
 Relaxare pelvină – dependentă de lipsa de
estrogeni →contracţii involuntare ale vezicii
urinare
 Scade capacitatea vezicii urinare de la 500-600mL
la aprox 250ml  o cantitate mai scăzută de
urină poate fi stoctă în vezică:
◦ Urinare mai frecventă.
◦ Perioada de atenţionare dintre nevoia imperioasă
de a urina şi urinarea efectivă se curtează şi chiar se
pierde odată cu îmbătrânirea.
ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI DIGESTIV

CAVITATEA BUCALĂ
 tendinţa la edentaţie
 atrofia glandelor salivare,
◦ cu scăderea cantitativă şi calitativă a secreţiei de
salivă;
◦ scade capacitatea bactericidă a salivei ceea ce
favorizează un microbism bucal exagerat şi
proliferarea micozelor bucale şi linguale
 ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI
DIGESTIV
ESO-GASTRIC
 modificări ale motilităţii şi funcţionalităţii esofagului
(prezbiesofag)
 atrofia mucoasei gastrice cu scăderea funcţiei
secretorii
 scade capacitatea de evacuare a stomacului,
favorizând refluxul gastro-esofagian
 scade secreţia gastrică acidă, mai ales la bărbaţi,
ajungând la aclorhidrie bazală, ceea ce are drept
consecinţă tulburări în absorbţia fierului, vitaminei
B12 şi proteinelor
 ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI DIGESTIV
ESO-GASTRIC
 scade progresiv motilitatea gastrică cu o încetinire a
evacuării gastrice, iniţial pentru lichide, ulterior pentru
solide
 apar tulburări de absorbţie gastrică:
o scade metabolizarea alcoolului prin scăderea secreţiei de
alcool-dehidrogenază,
o creşte absorbţia gastrică a aluminiului ceea ce, asociat cu
scăderea eliminării poate duce la niveluri sanguine crescute
cu efecte toxice asupra SNC
 scad mecanismele de apărare: epiteliul gastric va fi mai
vulnerabil la agenţii nocivi: H. pylori, AINS, KCl, alcool,
etc, fenomen la care participă şi ateroscleroza vaselor
sanguine gastrice
ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI DIGESTIV
INTESTINAL
 scade motilitatea intestinului, ceea ce va duce
la încetinirea tranzitului
 scad proprietăţile imunologice ale mucoasei
intestinului subţire
 creşte proliferarea mucoasei colonice
 scade presiunea sfincterului anal, ceea ce poate
duce la incontinenţă sfincteriană
 se modifică flora intestinală (↓ bifidobacterii, ↑
fungi, enterobacterii)
 ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI
DIGESTIV
HEPATO-PANCREATIC
 scade masa şi volumul ficatului cu 30-50% dar
fără modificări histologice specifice, cele care
apar se datorează cumulării acţiunii agenţilor
toxici
 scade vascularizaţia hepatică ( DC, ATS în
teritoriul splahnic, fibroza hepatică) ceea ce
alterează metabolismul drogurilor şi creşte
riscul apariţiei efectelor toxice
ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI DIGESTIV

 constantele biochimice hepatice nu se

modifică semnificativ
 scade masa pancreatică asociată cu o
transformare lipomatoasă şi fibroasă
 creşte calibrul canalului Wirsung dar secreţia
exocrină scade
 scade oxidarea cyt P450
ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI NERVOS
•  numarului de neuroni si  de nevroglii;
•  consumul de O2 la nivelul tesutului nervos;
•  nivelul relational si socio-profesional;
•  performanta senzoriala;
 ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI NERVOS
• Involutie inegala si neliniara a diverselor functii
psihice cu importante diferente individuale;
• Afectarea starii mentale prin lentoare in
raspunsuri;
• Reducerea performantelor intelectuale.
• ↓ nivelul neurotransmiţătorilor: catecolamine,
dopamina
• ↑ timpul de reacţie
 ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI NERVOS
• ↓ serotoninei – ↑depresie
• ↓ conducerea nervoasă
• ↓ termo-reglarea –hipotalamus
• ↑ lipofuscina, amiloid, corpi Lewy
 Young

Fig. 7-6: Neuron Fig. 7-7:

from 605 day old Magnification of
rat lipofuscin
granules of Fig.
Old 7-6

Fig. 7-5: Free radical accumulation

(lipofuscin) in young rats and old rats
Fig. 7-8: Lewy Bodies. Aggregation of filaments, vesicular profiles
and poorly resolved granular material
C

A & B: Fibrillary tangles

Alterations of tau
protein and microtubule
assembly? Paired Helical
Filaments (PHF)

C: Neuritic plaque
Accumulation of amyloid
broken down PHFs
 DECLINUL COGNITIV ŞI INTELECTUAL
 Funcţia congnitivă poate induce modificări:
◦  memoria
◦  timpul de reacţie
 Funcţia cognitivă rămâne stabilă:
◦ atenţia
◦ capacitatea de comunicare, inclusiv vocabularul
◦ capacitatea de a urmări conversaţia
◦ percepţia vizuală simplă
◦ capacitatea de a învăţa din experienţe noi
 ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI OSTEO-
ARTICULAR
• Scade masa osoasă
• Scade osul trabecular
• Demineralizare osoasă
• modificarea coloanei vertebrale
• lichid sinovial mai vâscos
• ↓ conţinutul de apă a cartilajului
– ↓mobilitatea
– ↓înălţimea coloanei vertebrale
ÎMBĂTRÂNIREA APARATULUI OSTEO-
ARTICULAR
 ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI
MUSCULAR
• Reducerea masei musculare sec imbătrânirii
determină:
– Scade forţa musculară
– dizabilitate
– probleme de echilibru static şi dinamic
• Între 35-70 ani numărul fibrelor musculare
este într-o continuă scădere - sarcopenia
 Sarcopenia
Adult tânăr “sănătos” Vârstnic “Normal” de
75 ani
• 30% din greutate
este masa • 15% din greutate
musculară este masa
musculară
• 20% din greutate
este ţesut adipos • 40% din greutate
este ţesut adupos
• 10% din greutate
este os • 8% din greutate este
os
 ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI
MUSCULAR
 Scadere în masa totală musculară – secţiunea transversală.
◦ Scădere cu 40% până la 80 ani
◦ Creşte grăsimea şi ţesutul conjunctiv
◦ Scade sinteza proteică
 Scăderea – mai accentuată a fibrelor musculare de tip II
(contracţia rapidă) faţă de fibrele de tip I
◦ Scade forţa maximă a contracţiei izometrice
◦ Sunt înlocuite de ţesut grăsos şi conjunctiv
◦ Atrofia este întâlnită frecvent la vârstnici
◦ În timp fibrele musculare de tip I depăşesc numeric fibrele musculare
de tip II.
 ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI
MUSCULAR
 Scade fluxul sangvin către fibrele musculare.
◦ Scade capacitatea de efort.
◦ Densitatea capilară scade → O2 devine mai puţin
accesibil în perioadele de efort fizic.

 Scade activitatea enzimală

◦ Scad enzimele aerobice → degradarea
mitocondriilor.
◦ Cresc deleţiile la nivelul ADN-ului mitocondrial →
apar mutaţiile mitocondriale.
 ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI
ENDOCRIN

 Datorită complexităţii şi a interrelaţionării

sistemului endocrin este dificil de a determina cu
exactitate efectul imbătrânirii la acest nivel

 La cele mai multe glande se întâlneşte o atrofie şi

o scădere a funcţiei secretorii – implicaţiile clinice
sunt de stabilit.

 Diferită este activitatea hormonală

 ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI
ENDOCRIN
• Scade:
– Testosteronul liber şi DHEA → libidoul
– Triiodotironina
– Cortisolul plasmatic
– Sensibilitatea axei hipotalamo-hipofizo-
adernală la feedback-ul glucocorticoid → ↑
STGO, DZ
– vitamina D la nivelul pielei →↓ absorbţia
calciului
 ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI
ENDOCRIN
Creşte:
◦ Insulina serică → sindrom metabolic
◦ Norepinefrina
◦ Parathoromonul →↓ Ca
◦ Vasopresina
◦ Homocisteina serică →↑ ateroscleroza
 ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI
ENDOCRIN
FUNCŢIA SEXUALĂ
 Scade excitabilitatea
 Scăderea nivelului de estrogeni → scade
aciditatea secreţiilor vaginale → vaginită
atrofică
 Perioadă refractară mai crescută – la
bărbaţi
 Disfuncţie erctilă şi impotenţă – la bărbaţi
 NU există andropauza
ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI IMUN

 Termoreglare deficitară
◦ Frecvent infecţii afebrile
 Numărul total de limfocite nu se modifică
 TNF-alpha creşte, dar nu şi IL-1
 cresc autoanticorpii →↑ afecţiunile
autoimune (ex. arterita temporală,
pemfigusul bulas)
ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI IMUN

Scade:
 Imunitatea mediată celular şi funcţia macrofagelor →↑
TB
 Răspunsul imun mediat umoral
 Producţia de anticorpi ca răspuns la vaccinare
 Hipersensibilitate de tip întârziat → anergie → prognostic
negativ
 Producţia de limfocite B la nivelul măduvei → infecţii
severe
 Activitatea limfocitelor T
 ÎMBĂTRÂNIREA SISTEMULUI
HEMATOPOETIC

Scade:
 rezerva medulară →↓ răspunsul la stress
 reticulocitoza ca răpuns la eritropoetina →↑
anemiile
 producţia de eritropoetină →↑ anemiile
 TERMOREGLAREA
• Creşte susceptibilitatea la hipo/hipertermie
• Răspuns vasoconstrictor deficitar la stimuli
reci
• Abilitate deficitară în a conserva căldura
corporală
• Răspuns vasodilatator deficitar la nivelul pielii
• Scade secreţia glandelor sudoripare