Exportul republicei

Moldova cu UE și C.S.I
• Pe 27 iunie, la Bruxelles, va fi semnat Acordul de
Asociere cu Uniunea Europeană. Cînd acesta va intra în
vigoare, Moldova va avea relaţii de liber schimb pe trei
direcţii dintr-odată – cu ţările CSI, cu ţările CEFTA şi cu
Uniunea Europeană.
• Cu ţările CEFTA (acestea sînt, în special, fostele republici
iugoslave, care pînă în prezent un au intrat în UE) avem
un volum mic de comerţ – aproximativ 2% din volumul
total. De aceea, această zonă de liber schimb, practic, nu
influenţează asupra dezvoltării relaţiilor comerciale, nici
asupra dezvoltării economice a RM.
• Fluxul principal al exportului moldovenesc este
direcţionat spre Uniunea Europeană şi ţările CSI. În
primul trimestru acest indicator a constituit 44,1% şi
31,6%, respectiv. În relaţiile de comerţ liber cu cinci ţări
din CSI (Rusia, Belarus, Ucraina, Kazahstan şi Armenia)
Moldova se află din 2013, iar dacă ţinem cont de partea
economică a acordului de creare a CSI, atunci chiar din
1992. Zona de liber schimb cu UE va fi aplicată din
toamnă, în regim provizoriu.
• Chişinăul încearcă să stea în două bărci şi insistă asupra
compatibiilităţii totale între ZLS din Est şi Vest. Experţii
independenţi spun că la elaborarea Acordului de Asociere
cu Uniunea Europeană, negociatorii din partea Moldovei
nu au ţinut cont de conţinutul Acordului de Liber Schimb
cu CSI, care la orice suspiciune la creştere bruscă a
importului, de reexport nesancţionat, de ameninţare a
securităţii alimentare, cauzarea în urma importului a
daunelor materiale unor ramuri ale economiei statelor
UV, îi permite Uniunii Vamale să aplice măsuri de
protecţie, de compensare şi antidemping.
• În consecinţă, consideră analistul economic, Elena
Gorelova, activitatea exportatorilor moldveni în direcţia
estică s-ar putea complica odată cu crearea Zonei de
Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Iar, în opinia
preşedintelui Uniunii Producătorilor Agricoli
„Uniagroprotect”, Alexandru Slusari, există toate
premisele pentru a ne pregăti de un scenariu negativ.
Chişinău – Moscova: probleme de comunicare
• La mijlocul lunii aprilie, un grup de experţi de la
ministerele şi departamentele din Republica Moldova au
efectuat o vizită la Moscova. Aceştia au încercat să-şi
convingă colegii ruşi de faptul că Acordul RM-UE este
compatibil cu Acordul de Liber Schimb cu CSI. Şi că
regimurile comerciale în aceste documente nu contravin.
Şi deci, odată cu semnarea Acordului de Asociere cu UE,
Moldova şi-ar putea păstra relaţiile de comerţ liber pe
ambele direcţii strategice.
• Partea rusă însă nu a împărtăşit optimismul colegilor din
Moldova şi a înaintat Chişinăului un şir de pretenţii:
• 1) Conform Acordului de Liber Schimb în CSI, Chişinăul
era obligat să desfăşoare consultări cu partenerii din
Comunitate – şi înaintea parafării Acordului de Asociere
cu UE, şi înainte de semnarea lui. Dar să nu îi pună în
faţa faptului împlinit. Acest fapt îi oferă Rusiei libertate în
acţiuni pentru „introducerea măsurilor de neutralizare a
pericolelor ce apar”, cum spunea consilierul preşedintelui
FR, Serghei Glaziev, referitor la Ucraina.
• 2) Moscova consideră că dacă Moldova semnează
Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, ea va pierde
statutul de partener independent şi fără acordul Comisiei
Europene nu va putea adopta nicio decizie în domeniul
reglementării relaţiilor comercial-economice.
• Conform articolelor 43 şi 437 din Acordul cu UE, pentru
gestionarea procesului de asociere, vor fi create Consiliul
de Asociere şi Comitetul de Asociere, din care vor face
parte reprezentanţii ţărilor Uniunii Europene şi ai
guvernului RM. Ceste două organe colegiale, vor
substitui, de facto, puterea executivă şi cea legislativă a
RM.
Potrivit art. 438, deciziile adoptate de Comitet sînt
obligatorii pentru părţi. Acestea vor fi adoptate „prin
consens”. Însă ţinînd cont de proporţionalitatea
reprezăntării 28:1 (28 de ţări din UE şi Moldova), partea
moldovenească va fi în minoritate.
• Chişinăul insistă asupra faptului că Acordul de Asociere îi
permite Moldovei să adopte decizii independente privind
comerţul liber cu ale ţări la nivel bilateral. Moscova
consideră că, din cauza obligaţiilor RM de a-şi coordona
politica comercială cu Bruxelles-ul, nu este corect să se
vorbească despre independenţă. Şi această obligativitate
reduce la zero oportunitatea participării Moldova în
consultări similare în cadrul CSI.
• 3) Partea rusă are temeri serioase că după ce în Moldova
vor începe să funcţioneze ZLS cu Uniunea Europeană şi
Turcia, unele grupuri de mărfuri vor începe să fie livrate
pe teritoriul Uniunii Vamale fără taxe vamale, în forma
reexportului masiv a mărfurilor europene şi turceşti ca
producţie moldovenească.
• 4) Standardele, normele şi „instituţiile” de reglementare
tehnică, controlul fitosanitar etc. Aici, deşi normele
Uniunii Vamale şi Uniunii Europene sînt bazate pe
principii unice, ele, totuşi, diferă (de exemplu, cele
privind sistemul de declarare, de confirmare a
conformităţii).
• Încă un an în urmă, directorul departamentului
dezvoltare şi integrare a comisiei economice Eurasiatice,
Victor Spasskii, aflat la Chişinău, a avertizat: „Imediat ce
va începe să funcţioneze Uniunea Eurasiatică, faţă de
ţările non membre ale UV vor fi aplicate cerinţe serioase
de calitate a importului şi de respectare a standardelor
aplicate în spaţiul EurAsEc. Bineînţeles, întregul export
din ţările ce nu fac parte din UV şi nu participă la
proiectul eurasiatic, şi care sînt deschise pentru importul
străin, va fi monitorizat foarte serios. Iar dacă va fi
necesar, vom fi nevoiţi să introducem bariere”.
• 5) Semnînd Acordul de Asociere, Moldova se obligă să accepte
în calitate de etalon standardele şi regulamentele tehnice ale
UE. Astfel, Moscova şi-a exprimat temerea că mărfurile ruse şi
belaruse nu vor mai avea acees pe piaţa moldovenească din
cauza neconformităţii.
• În septembrie trecut, în cadrul negocierilor FR-Ucraina la
nivelul prim-miniştirlor, a fost făcută publică poziţia unică a
Rusiei şi a comisiei economice Eurasiatice, care constă în
următoarele: pe măsură ce Ucraina, conform agendei
prevăzute de Acordul de Asociere, îşi va anula taxele de
import pentru Uniunea Europeană, Uniunea Vamală va
introduce taxe de import la mărfurile din Ucraina, la nivelul
tarifului vamal unic al UV.
• Adică, îndată ce Ucraina va anula taxele la textile, de
exemplu, în acelaşi moment, UV va introduce taxa de
import din Ucraina pentru această poziţie tarifară în
mărimea aplicată ţărilor terţe. Iar importul acestor
mărfuri va fi transferat din regimul de liber schimb în
regim preferenţial. E puţin probabil ca Moscova să aibă o
atitudine mai blîndă faţă de Chişinău.
 Experţii: anumite pierderi sînt inevitabile
• Baza exportului moldovenesc în Rusia (peste 60% din
volumul total) o constituie produsele alimentare şi
materia primă agricolă.
• Potrivit datelor statistice din Rusia, anul trecut, Moldova
a devenit lider la livrarea merelor în FR, devansîndu-şi
principalul concurent – Polonia. În perioada iulie-ianuarie
2013-2014, producătorii moldoveni au livrat pe piaţa
rusă 147 mii de tone de mere, ceea ce constituie cu 7%
mai mult faţă de sezonul anterior şi este un nivel record
pentru această perioadă din ultimii cinci ani.
• În general, a declarat Alexandru Slusari, făcînd bilanţul,
„la momentul actual, există toate premisele pentru a ne
pregăti de scenariul negativ. Anumite pierderi vor fi
inevitabile”.
 Înainte de semnarea Acordului de asociere s-au efectuat campanii de PR active în
scopul de a convinge societatea moldovenească de beneficiile și avantajele unui
astfel de acord. În aceste campanii au fost folosite date din prognozele
economice, potrivit cărora, ca urmare a punerii în aplicare a acordului cu UE pe
termen scurt, PIB-ul Moldovei va crește cu 3,2%, exportul – cu 14,8%,
importulul – cu 6,4%, salariile – 3,1% iar prețurile de consum se vor reduce cu
1,0%.

16
14
12
10
8
6
4
2
0
-2 PIB-ului exportului importului salariulu indicele
prețurilor de
consum
• Începînd cu 1 septembrie 2014 au fost anulate taxele vamale
la majoritatea exporturilor moldovenești către UE (circa 90%
din livrări), ceea ce ar trebui să contribuie la creșterea
exporturilor către UE.
• Cu toate acestea, o creștere rapidă a exporturilor către UE nu
sa întâmplat. În perioada 1 septembrie – decembrie 2014
exporturile au scăzut cu 0,4%, în 2015 – cu 2,3%, în ianuarie-
august 2016 – cu 1,3%. Totuși, trebuie să recunoaștem
că, în primele 11 luni ale anului 2016 exporturile
către UE au înregistrat o creștere de 7,2%.
• Pentru perioada cuprinsă între 1 septembrie 2014 – august
2016, în condițiile comerțului liber cu UE, exporturile către
țările UE au scăzut cu 41 mil. dolari SUA. După cum s-a
menționat mai sus, numai în toamna anului 2016 a existat o
creștere care se datorează unei recolte bune și factorilor
sezonieri. Prin urmare, creșterea exporturilor către piața UE
deocamdată nu poate fi considerată drept o tendință.
 Exporturile către țările UE
% raportate la perioada anterioară corespunzătoare
8

4
% raportate la perioada
2 anterioară
corespunzătoare
0
Septembrie 2015 8 luni 2016 11 luni
-2 – 2016
decembrie
-4 2014
• În același timp, există o tendință de creștere a importului din țările
europene al unui şir de mărfuri agroalimentare – al celor pe care țara
noastră este capabilă să le producă în cantități mari și de înaltă calitate –
legume (roșii, ceapă, varză, salată, morcovi, etc.), mere, porumb, zahăr,
etc. Astfel, în 2015, comparativ cu 2014, importurile de ouă de păsări de
curte au crescut de la 11,0 mil. bucăți la 20,9 mil. bucăți (de 1,9 ori);
tomate – de la 0,2 mii tone la 0,9 mii tone (de 4,5ori); mere – de la 0,3 mii
tone la 1,1 mii tone (de 3,7 ori); zahăr – de la 6,3 mii tone la 8,1 mii tone
(de 1,3 ori). În 2016 s-a marcat creșterea importurilor din UE a produselor:
lapte și smântână, mere, porumb, zahăr.
• Astfel, semnarea Acordului de asocierea cu UE nu a îmbunătățit poziția de
export a Moldovei pe piețele UE. Deschiderea piețelor UE pentru Moldova a
fost însoțită de o deteriorare catastrofală a condițiilor exporturilor
moldovenești pe piața rusă.
• După semnarea Acordului de asociere Republica Moldova – UE, în iulie
2014, Federația Rusă a început să introducă restricții privind livrarea de
mărfuri din Moldova (fructe, legume conservate, vin), deoarece nu au fost
luate în considerare interesele sale economice și comerciale în urma
consultărilor necesare. Ca urmare, din iulie 2014 pînă în august 2016
exportul de mărfuri moldovenești pe piața rusă a scăzut cu 325 de milioane
de dolari.
Exporturile către Federația Rusă
% faţă de perioada respectivă anterioară
0
-5 Septembrie 2015 8 luni 2016
-10 decembrie 2014
-15
-20
% faţă de perioada
-25
respectivă anterioară
-30
-35
-40
-45
-50