Agnozia

Elaborat: Baghici D.
Verificat: Bugai R.
Cuprins
1 Definiție

2 Cauze și simptome

3 Tipuri de agnozie

4 Diagnosticare

5 Tratament
1.Definiție

Agnozia reprezinta o tulburare neurologica rara, o „stare de

necunoastere”, care consta in pierderea capacitatii creierului de a
interpreta corect informatia – de a recunoaste obiecte, chipuri,
voci, locuri sau intamplari – desi organele de simt functioneaza
corespunzator.
De regula, agnozia afecteaza un singur simt – fie vazul, fie auzul, fie
simtul tactil. De exemplu, o persoana care sufera de agnozie vizuala nu
poate numi sau descrie un anumit obiect din fata sa, insa poate sa il
2.Cauze și simptome
Agnozia este cauzata de lezarea regiunilor cerebrale responsabile de
interpretarea informatiei senzoriale specifice. Principalele zone de
procesare a informatiei includ cortexul vizual si cel auditiv, iar
leziunile parietale si cele survenite la nivelul lobilor temporali ai
creierului duc la aceasta afectiune neurologica rara. Aceste leziuni
pot fi cauzate de:
• accident vascular cerebral
• traumatisme la nivelul capului
• encefalita
• tumori cerebrale localizate in lobul parietal al emisferelor cerebrale
• dementa
• intoxicatia cu monoxid de carbon
• anoxie – o afectiune in care creierul este complet lipsit de oxigen.
2.Cauze și simptome
In esenta, agnozia este o pierdere a functiilor intelectuale de recunoastere a
informatiilor primite prin simturi. Aceasta tulburare poate avea mai multe
simptome, iar specialistii spun ca simptomele agnoziei variaza in functie de lobul
cerebral care este afectat: • Daca lobul parietal este afectat,
simptomele sunt: dificultatea recunoasterii
unui obiect obisnuit, atunci cand acesta
este plasat in mana, pe partea opusa a
leziunii de la nivelul creierului. Cu toate
acestea, cand pacientul se uita direct la
obiect, el il poate identifica imediat. Acest
tip de leziune este, de obicei, consecinta
unui accident vascular cerebral.
• Daca lobul occipital este
afectat, simptomele sunt
incapacitatea de a identifica
• Cand lobul temporal este cel afectat, unobiecte familiare, feţe sau
simptom este incapacitatea de a locuri chiar si atunci cand
recunoaste sunetele. persoana se uita la ele.
2.Cauze și simptome
Incapacitatea de a recunoaste ceva familiar nu inseamna ca, de exemplu,
calitatea vederii sau capacitatea de gandire sunt insa afectate. De exemplu, in
timp ce indivizii afectati nu pot recunoaste obiectul uitandu-se la el, pacientii il pot
identifica folosindu-si alte simturi, cum ar fi cel tactil, sunetele si mirosul.
Simptome: • pierderea capacităţii de clasificare a
obiectelor prin palpaţie;
• pierderea capacităţii de orientare în
• nu percepe sunetele, nu
spaţiu;
poate determina natura lui și
nu arată locul de unde provine
acesta;

• incapacitatea de a clasifica fețele celor

dragi, a prietenilor;
• exprimă indiferență față de defectele sale.
3.Tipurile de agnozie
Leziunile coticale discrete pot determina diferite forme de agnozie, ce pot implica
oricare simt. In mod obisnuit, este afectat doar un singur simt, abilitatea de a
recunoaste obiectele prin intermediul celorlalte simturi ramanand neafectata.
Exemple de acest fel sunt:
inabilitatea de a recunoaste obiectele prin intermediul sunetelor cum ar fi:
 nerecunoasterea sunetului unui telefon (agnozie auditiva);
 prin intermediul gustului (agnozie gustativa);
 a mirosului (agnozie olfactiva);
3.Tipurile de agnozie

 Anosognosia (partea dreapta a regiunii

parietale) insoteste leziuni ale lobului
parietal drept. Pacientii neaga deficitul,
insistand ca totul este in regula chiar si
atunci cand o jumatate a corpului lor este
complet paralizata. Cand le sunt aratate
partile paralizate, pacientii pot nega ca le
apartin.
 Leziunile occipito-temporale pot
determina imposibilitatea recunoasterii
locurilor familiale (agnosia mediului
inconjurator), tulburari vizuale sau
cecitatea pentru culori (achromatopsia).
 Leziunile temporale drepte pot determina
inabilitatea de a interpreta sunetele auzite
(agnozie auditiva) sau tulburari in
perceptia muzicii (amuzie).
 3.Tipurile de agnozie
 a pipaitului (agnozie tactila 1,2, partial 5/39,40); a vazului (agnozie vizuala 18,19).
3.Tipurile de agnozie
Există 6 forme principale ale tulburărilor de
agnozie vizuală:
- agnozia subiectului(18,19)
3.Tipurile de agnozie
- agnozie de cifre si litere(regiunea temporal- occipitala

Cand bolnavii copie o litera sau o cifra ei nu pot sa o numeasca.

Literele/cifrele sunt confundate cu altele.
3.Tipurile de agnozie
-agnozie facială (prosopagnozie/regiunea occipitala)

-caracterizat prin afectarea recunoașterii fetelor cunoscute.

Pacienții recunosc părți individuale ale feței (nas, sprâncene,
ochi, urechi) și fața ca obiect în ansamblu, dar nu pot
recunoaște apartenența individuală, nu recunosc fețele
rudelor și prietenilor.
3.Tipurile de agnozie
- agnozie simultană(regiunea occipital-parietală.)
caracterizată printr-o încălcare a
sintezei complexe a imaginilor
vizuale. Această formă de agnozie
se caracterizează prin
imposibilitatea de a percepe două
imagini. Identificând corect
obiectele individuale, pacienții nu
pot aprecia conținutul imaginii.
Această formă de tulburare a
gnozei vizuale se numește sindrom
Ballint. Debutul sindromului este
asociat cu o restrângere a
volumului de percepție vizuală,
încălcări complexe ale mișcărilor
ochilor, privirea devine
incontrolabilă, ceea ce complică
căutarea vizuală.
3.Tipurile de agnozie
-agnozie spațială optică(regiunea
parietala, mai des emisfera stanga .)
Se caracterizează printr-o
încălcare a posibilității de
orientare în trăsăturile
spațiale ale mediului și
imaginile obiectelor.
Capacitatea de a localiza
corect obiectele în cele trei
coordonate ale spațiului, în
special în profunzime, este
afectată. Devine imposibil
să estimeze distanța față de
obiect, orientarea dreapta-
stânga devine mai dificilă.
3.Tipurile de agnozie
- agnozie de culoare(v4,v8)
numită o încălcare a capacității de a selecta aceleași culori sau
nuanțe de aceeași culoare. Pacienții nu pot determina dacă o
anumită culoare aparține unui anumit obiect.
4.Diagnosticare
Medicul poate stabili cu certitudine diagnosticul de agnozie doar dupa
examinarea clinica si efectuarea de teste neuropsihologice. Tomografia
computerizata cerebrala si investigatia prin rezonanta magnetica, cu sau
fara substanta de contrast, pot evidentia leziunile prezente la nivel cerebral
responsabile de aparitia simptomelor descrise anterior.
Terapiile ocupationale si logopedice sunt metode care pot ajuta la
compensarea deficitelor cauzate de leziunile cerebrale, insa varsta
pacientului, localizarea si marimea leziunii au o mare influenta in procesul
de recuperare.
5.Tratament

Din păcate, această boală nu are metode eficiente de

tratament. Dar medicii recomandă să controleze tensiunea
arteriala, să ia medicamente care imbunătăţesc fluxul
cerebral de sânge. Dacă motivul agnoziei este o tumoare,
atunci ea se elimină prin intervenție chirurgicală.