POTENȚIALUL TURISTIC AL RELIEFULUI

DEZVOLTAT PE GRESII ȘI CONGLOMERATE DIN

ROMÂNIA
Gresiile și calcarele
◦ Gresiile sunt roci
sedimentare consolidate,
rezultate prin cimentarea
fragmentelor de
dimensiunea nisipului.
◦ Conglomeratele s‐au
format prin cimentarea
unor roci detritice, rulate,
de dimensiunea
bolovănișurilor și a
pietrișurilor.
Caracteristicile gresiilor
◦ Gresiile sunt roci rezistente la eroziune, rezistența
fiind condiționată de grosimea pachetelor de
roci, și de natura liantului.
◦ Acest liant poate fi de natura calcaroasă,
feruginoasă, silicioasă sau argiloasă.
◦ În funcție de natura cimentului există gresii
calcaroase, silicioase, argiloase, glauconitice.
◦ Tipul de ciment poate imprima gresiei un grad
mai mare sau mai mic de impermeabilitate.
(gresia silicioasă)
◦ Gresiile apar sub formă unor bancuri sau
intercalații cu grosimi centimetrice, adesea cu
grosimi decimetrice și mai rar cu grosimi metrice.
 Forme de relief dezvoltate pe gresii
◦ Relieful pe gresii, se remarcă prin altitudini
relativ mari, iar formele cele mai
frecvente, sunt culmile montane de
regula înguste și prelungi. În funcție de
duritatea rocii, în relief se mențin vârfuri
izolate, de regulă de formă piramidală
care reprezintă adesea martori de
rezistență litologică (Vf. Bivolul din M.
Stânisoarei, Măgura Tarcău si Vf. Grinduș
din M. Tarcăului, Vf. Goru, Lacăuți, Coza Măgura Tarcăului
din M. Vrancei).
◦ VĂILE sunt relativ înguste, și frecvent capătă aspectul de defileuri,
cum ar fi Valea Moldovei, în sectorul montan: Defileul de la
Pojorâta‐Sadova, Prisaca Dornei, Molid, Păltinoasa.
◦ Datorită permeabilității gresiilor, rețeaua de văi este în general
rară, cu excepția gresiilor dure.
◦ Văile prezintă în profil longitudinal și transversal, rupturi de pantă
și respectiv umeri. În cazul unor gresii mai puțin rezistente, local
apar și forme reziduale, sau dimpotrivă de eroziune selectivă, în
care pot să apară stânci cu forme bizare, de căciuli, pălării,
coloane, turnuri.
 Grădina Zmeilor (Dealul Închieturi )
◦ Grădina Zmeilor" este o rezervaţie naturală protejată, de tip geologic și
peisagistic, ce se întinde pe o suprafaţă de aproximativ trei hectare, este
unică în lume şi impresionează prin aspectul şi complexitatea formelor
acestor stânci. (gresia de Sânmihaiu)

• Aceasta este o gresie relativ

slab cimentată, având
intercalaţii de pietrişuri şi
conglomerate.
 Caracteristicile conglomeratelor
◦ Rezistența la eroziune a conglomeratelor este de regulă ridicată dar
aceasta este dependentă de doi parametri: respectiv grosimea
pachetelor de roci, iar pe de altă parte de natura liantului sau
cimentului dintre particule (precum gresiile).
◦ Cele mai rezistente sunt conglomeratele cu grosimi foarte mari,
ajungând uneori până la valori de sute de metri. (Ceahlău, peste 500
m sau Bucegi, unde depășesc 1000 m grosime)
◦ Conglomeratele se evidențiază prin forme semețe și o morfologie
pseudocarstică, în urma căreia rezultă lapiezuri, alveole, doline.
◦ Legat de circulația apei în masa de conglomerate, la baza acestora
apar izvoare cu debite foarte mari, cum ar fi izbucurile și izvoarele
vocluziene carstice ( în Ciucaș pe valea Berii, Valea Stânii, Valea
Strîmbu.
Forme de relief dezvoltate pe conglomerate
◦ Pentru toate cele 3 masive ce fac parte din această categorie, Bucegi, Ciucaș și Ceahlău,
este caracteristică câte o mare inversiune de relief, fiind vorba de prezența unor sinclinale
înălțate.
◦ La nivelul acestor sinclinale înălțate, principala formă de relief, o reprezintă platourile foarte
largi, așa cum este cazul cu platoul Bucegilor, între Vf. cu Dor și Vf. Coștila; sau platoul
Ceahlaului, între cele două vârfui: Toaca și Ocolașul Mare.
◦ La marginea acestor platouri se mențin în relief, o serie de vârfuri înalte, unele cu aspect
piramidal, precum sunt vârfurile Omu, sau Toaca. Alte vârfuri sunt ușor aplatizate, cum ar fi
Coștila (Bucegi), Ocolașul Mare.
Vârful Omu, Bucegi
Vârful Toaca, Ceahlău
Vârful Costila, Bucegi
Vârful Ocolașul Mare, Ceahlău
◦ Platourile sunt mărginite la exterior, de mari
abrupturi conglomeratice, așa cum este
cazul cu abruptul prahovean al Bucegilor
sau cel Nordic, sudic și estic din Masivul
Ceahlău. Abrupturile în cauză depășesc
1000 m altitudine.
◦ Acestea pot fi unitare,dar cel mai adesea
sunt în trepte, care poartă denumiri
specifice cum sunt brânele, in Bucegi, și
polițele în Ceahlău (brânele de sub Jepii
Mari, sau Polița cu Crini de sub Vf. Ocolașu
în Ceahlău).

Abruptul
Abruptul esticalalCeahlăului
sudic BUCEGILOR
Abruptul Ocolaşului Mare, Polița cu Crini
Brânele de sub Jepii Mari, Ceahlău
◦ VĂILE care ies din aria conglomeratică, sunt înguste și foarte
adânci îmbrăcând frecvent aspect de chei sau de defileuri:
Cheile Ialomicioarei.
◦ În plus, în profilul longitudinal al văilor, apar frecvente praguri,
repezișuri și cascade. Relieful pe conglomerate se
caracterizează însă și printr‐o multitudine de forme de
amănunt rezultate ca efect al eroziunii diferențiate.
◦ În această categorie a formelor de amănunt se încadrează
căciulile, turnurile, stâlpii, șuruburile, pălăriile, ciupercile
babele etc. Acestora li se adaugă forme zoomorfe sau
antropomorfe cum este Sfinxul dar și alte forme care au fost
intens botezate de localnici (Panaghia din Ceahlău, Căciula
Dorobanțului, garduri și coloane, cum sunt cele din abruptul
Stănilelor din Ceahlău, la care se adaugă ace, pietre
oscilante, etc.)
Sfinxul din Bucegi
Panaghia din Ceahlău
Căciula Dorobanțului
◦ În sedimentarul orogenului carpatic dar și în
unitățile extramontane, prezența faciesurilor
gresoase și conglomeratice este o realitate
morfologică pregnantă: ”Gresia din Tarcău”,
”Gresia de Cotumba”, ”Gresia de Prisaca”,
”Gresia de Kilwa”, ”Gresia de Lucăcești”,
”Conglomeratele de Chisirig”,
”Conglomeratele de Ceahlău-Zăganu”,
”Conglomeratele de Bârnadu”,
”Conglomeratele de Bucegi”,
”Conglomeratele de Cernegura”,
”Conglomeratele de Pietricica” ș.a

Treaptă
Figure
Traseu de gresie
11conducta
Căciula deasupraapa
Dorobanțului,
aductiune cascadei
pe raulde
Durău la
Basca
intrarea
Mica în defileul
afloriment Bolovănişului,
gresia Tarcău
de Kliwa inferioara
 Bibliografie
◦ Bibliografie
◦ Roşu, Alexandru – Geografia fizică a României, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1980
◦ Doru Juravle - Noțiuni introductive, Geologia Flișului; Curs 09, 2018
◦ Ioan Bâca – Geomorfologie turistică, Editura Terra, Cluj-Napoca, 2013
◦
◦ http://www.geomorphologyonline.com/students_materials/GFR/RELIEFUL%20FORMAT%20PE%20GRESII.pdf
◦ https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/turism/potential-turistic-al-reliefului-dezvoltat-pe-gresii-si-
conglomerate-368594.html
◦ http://www.muntesiflori.ro/muntii-tarcaului/
◦ http://www.turismzalau.ro/index.php/ro/obiective-turistice-menu-ro/item/54-gradina-zmeilor
◦ http://www.99tour.ro/timp-liber/galgau-almasului/obiectiv-natural/gradina-zmeilor-77
◦ https://www.viziteazapiatraneamt.ro/tag/masivul-ceahlau/
◦ http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/tarcau-47/geologie/
◦ https://www.academia.edu/33443689/GEOMORFOLOGIE_TURISTIC%C4%82
◦ http://www.montaniarzi.ro/varful-omu-si-cateva-amanunte/
◦ https://www.xtrem.ro/pe-munte/drumetii-montane/trasee-montane/geologia-muntilor-bucegi_--a366.html
◦ https://www.academia.edu/25553147/Potentialul_turistic_in_zona_muntilor_Bucegi
◦ https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/turism/potentialul-turistic-muntii-bucegi-184581.html
◦ http://www.carpati.org/ghid_montan/muntii/ciucas-13/geologie/