DECLINAREA a III-a

Ἡ τρίτη κλῆσις
– nivelul al II-lea –
 Structura cursului (1):

1. Repere bibliografice.
2. Declinarea a III-a: generalităţi.
3. Temele în oclusivă.
4. Temele în -ντ-.
5. Temele în -ν-.

Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©

Octavian Gordon 2
 Structura cursului (2):

6. Temele în lichidă (λ, ρ).

7. Temele în -σ-.
8. Temele în -j-: tipul πόλις.
9. Temele în -ηϝ-: tipul βασιλεύς.

Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©

Octavian Gordon 3
 1. Repere bibliografice.

 Ana Felicia Ştef, Manual…, L. 9-20.

 John Tipei: L. 14-15.
 Manualul “de Seminar”: L. 11-20.
 Ovidiu Pop, Limba greacă veche, p. 21-27.
 C. Georgescu, Manual…, L. 15-16 şi 17
(adjective de declinarea a III-a).

Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©

Octavian Gordon 4
 2. Generalităţi.

 D. III cuprinde teme în oclusivă, siflantă (σ),

nazală (ν), lichidă (λ, ρ) sau semivocală (j, w).
 Substantivele animate (m. şi f.) au întotdeauna
o marcă la N.sg.: fie -ς (substantive sigmatice),
fie lungirea morfologică a vocalei numite
“predesinenţiale” (substantive asigmatice).
 Substantivele inanimate au desinenţa de N.sg.
(şi, implicit de Ac.sg. şi V.sg.) -ø.
Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©
Octavian Gordon 5
 2. Generalităţi: accentuarea.

 Accentul tinde să se menţină pe silaba de la

N.sg., dacă vocalismul final o permite.
 Monosilabicele au accentul pe finală la G. şi
D., atît sg., cît şi pl.

Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©

Octavian Gordon 6
 2. Generalităţi: desinenţele.
SINGULAR PLURAL
M-F N M-F N
Ν. -ς / lg. morf. -ø -ες -α
G. -ος -ος -ων -ων
D. -ι -ι -σι(ν) -σι(ν)
Ac. -α / -ν -ø -ας -α
V. -ø / = N.sg. -ø = N.pl. -α
Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©
Octavian Gordon 7
 3. Temele în oclusivă – caracteristici.

 Majoritatea MF – sigmatice (au ς la N.sg.).

 În contact cu -ς / -σι (Ν.sg. / D.pl.), oclusivele
suferă aceleaşi transformări pe care le-am
văzut la indicativul viitor / aorist.
Labială + ς > πς, notată ψ.
Guturală + ς > κς, notată ξ.
Dentală + ς > σσ > σ.
Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©
Octavian Gordon 8
 3. Temele în oclusivă labială.

SINGULAR PLURAL
ἡ φλέψ, τῆς φλεβός (vîna)
Ν. φλέβ-ς > φλέψ φλέβ-ες
G. φλεβ-ός φλεβ-ῶν
D. φλεβ-ί φλεβ-σί > φλεψί
Ac. φλέβ-α φλέβ-ας
V. N.sg. = N.pl.
Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©
Octavian Gordon 9
 3. Temele în oclusivă guturală.

SINGULAR PLURAL
ὁ κόραξ, τοῦ κόρακος (corbul)
Ν. κόρακ-ς > κόραξ κόρακ-ες
G. κόρακ-ος κοράκ-ων
D. κόρακ-ι κόρακ-σι > κόραξι
Ac. κόρακ-α κόρακ-ας
V. N.sg. = N.pl.
Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©
Octavian Gordon 10
 3. Temele în oclusivă dentală.

SINGULAR PLURAL
ἡ ἐλπίς, τῆς ἐλπίδος (nădejdea, speranţa)
Ν. ἐλπίδ-ς > ἐλπίς ἐλπίδ-ες
G. ἐλπίδ-ος ἐλπίδ-ων
D. ἐλπίδ-ι ἐλπίδ-σι > ἐλπίσι
Ac. ἐλπίδ-α ἐλπίδ-ας
V. N.sg. = N.pl.
Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©
Octavian Gordon 11
 3. Neutre în oclusivă dentală.

SINGULAR PLURAL
Τὸ σῶμα, τοῦ σώματος (trupul)
Ν. σῶματ-ø > σῶμα σώματ-α
G. σώματ-ος σωμάτ-ων
D. σώματ-ι σώματ-σι > σώμασι
Ac. σῶμα σώματ-α
V. σῶμα σώματ-α
Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©
Octavian Gordon 12
 4. Temele în -ντ – caracteristici.

 Există teme în -αντ, -εντ, -οντ: primele două

sînt sigmatice (au marca ς la N.sg.).
Exemple: γίγας (γίγαντ-ς), γίγαντος;
ἐλέφας, ἐλέφαντος.
 Majoritatea temelor în -οντ sînt asigmatice: nu
au marca ς la N.sg. > au lungire morfologică.
 Exemplu: γέρων (γέροντ-ø), γέροντος.

Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©

Octavian Gordon 13
 4. Temele în -ντ – caracteristici.

 În contact cu desinenţa -σι de la D.pl., grupul

ντ cade, iar vocala precedentă se lungeşte
compensatoriu (a nu se confunda cu lungirea
morfologică!): α > α (lung); ε > ει; ο > ου.
 γίγαντ-σι > γίγασι
ἀγορευθέντ-σι > ἀγορευθεῖσι.
γέροντ-σι > γέρουσι.
Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©
Octavian Gordon 14
 4. Temele în -ντ – caracteristici.

 Există cîteva substantive animate în -οντ, care

nu au la N.sg. lungire morfologică, ci marca ς.
În aceste cazuri, grupul -ντ- cade şi la N.sg.,
producîndu-se aceeaşi lungire compensatorie.
 ὀδοντ-ς > ὀδοῦς (dinte)
G.sg.: ὀδόντ-ος.
D.pl.: ὀδόντ-σι > ὀδοῦσι.
Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©
Octavian Gordon 15
 4. Teme în -ντ-.

SINGULAR PLURAL
ὁ γέρων, τοῦ γέροντος (bătrînul)
Ν. γέροντ-ø > γέρων γέροντ-ες
G. γέροντ-ος γερόντ-ων
D. γέροντ-ι γέροντ-σι > γέρουσι
Ac. γέροντ-α γέροντ-ας
V. γέροντ- > γέρον! = N.pl.
Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©
Octavian Gordon 16
 4. Teme în -ντ-: participiul prezent

MASCULIN NEUTRU
ὁ ἐλπίζ-ων / ἐλπίζ-ον, ἐλπίζ-οντος (cel care speră)
Ν. ἐλπίζ-οντ-ø > ἐλπίζων ἐλπίζ-οντ-ø > ἐλπίζον
G. ἐλπίζ-οντ-ος ἐλπίζ-οντ-ος
D. ἐλπίζ-οντ-ι ἐλπίζ-οντ-ι
Ac. ἐλπίζ-οντ-α ἐλπίζον
V. ἐλπίζ-οντ-ø > ἐλπίζον ἐλπίζον

Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©

Octavian Gordon 17
 4. Teme în -ντ-: participiul (plural)

MASCULIN NEUTRU
ὁ ἐλπίζ-ων / ἐλπίζ-ον, ἐλπίζ-οντος (cel care speră)
Ν. ἐλπίζ-οντ-ες ἐλπίζ-οντ-α
G. ἐλπιζ-όντ-ων ἐλπιζ-όντ-ων
ἐλπίζ-οντ-σι > ἐλπίζουσι
D. ἐλπίζ-οντ-σι > ἐλπίζουσι

Ac. ἐλπίζ-οντ-ας ἐλπίζ-οντ-α

V. =N =N
Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©
Octavian Gordon 18
 4. Participiul prezent: forma de
feminin.

 Participiul prezent feminin se formează de la aceeaşi

temă de prezent + vocala tematică (ο) + acelaşi sufix -
ντ, dar, în plus faţă de M şi N, are sufixul specific
femininelor ya (cf. ἁμαρτία, εὐλογία κτλ.).
 τ în contact cu y se transformă cu timpul în σ,
determinînd căderea lui ν şi lungirea compensatorie a
lui ὀ μικρόν la ου.
ἐλπίζω: ἐλπίζ-ο-ντ-ya > ἐλπίζ-ονσα> ἐλπίζουσα

Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©

Octavian Gordon 19
 5. Temele în -ν: caracteristici.

 Majoritatea sînt asigmatice, deci au la N.sg.

lungire morfologică.
 Acest lucru generează alternanţa lung / scurt
între N.sg. şi celelalte cazuri.
 Există şi situaţii în care vocala lungă de la
N.sg. s-a extins la toată paradigma:
 αἰών, αἰῶν-ος (veac);
 πευθήν, πευθῆν-ος (spion).
Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©
Octavian Gordon 20
 5. Teme în -ν-.

SINGULAR PLURAL
ἡ φρήν, τῆς φρενός (mintea)
Ν. φρέν-ø > φρήν φρέν-ες
G. φρεν-ός φρεν-ῶν
D. φρεν-ί φρεν-σί > φρεσί
Ac. φρέν-α φρέν-ας
V. = N.sg. = N.pl.
Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©
Octavian Gordon 21
 6. Teme în lichida -λ-.

SINGULAR PLURAL
ὁ / ἡ ἅλς, τοῦ / τῆς ἁλός (sarea / marea)
Ν. ἅλ-ς ἅλ-ες
G. ἁλ-ός ἁλ-ῶν
D. ἁλ-ί ἁλ-σί
Ac. ἅλ-α ἅλ-ας
V. = N.sg. = N.pl.
Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©
Octavian Gordon 22
 6. Teme în lichida -ρ (asigmatice).

SINGULAR PLURAL
ὁ ῥήτωρ, τοῦ ῥήτορ-ος (oratorul)
Ν. ῥήτορ-ø > ῥήτωρ ῥήτορ-ες
G. ῥήτορ-ος ῥητόρ-ων
D. ῥήτορ-ι ῥήτορ-σι (fără modif.)
Ac. ῥήτορ-α ῥήτορ-ας
V. ῥήτορ-ø > ῥῆτορ! = N.pl.
Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©
Octavian Gordon 23
 6. Teme în lichida -ρ: πατήρ (tată), μήτηρ
(mamă), θυγάτηρ (fiică), γαστήρ (stomac).

SINGULAR PLURAL
ὁ πατήρ, τοῦ πατρ-ός (tata)
Ν. πατέρ-ø > πατήρ πατέρ-ες
G. πατρ-ός πατέρ-ων / πατρ-ῶν
D. πατρ-ί πατρ-σι > πατράσι
Ac. πατέρ-α πατέρ-ας
V. πάτερ-ø > πάτερ! = N.pl.
Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©
Octavian Gordon 24
 7. Temele în -σ-: caracteristici.

 A nu se confunda cu substantivele sigmatice (cele

care au marca ς la N.sg.)!
 Majoritatea sînt neutre.
 Neutrele prezintă alternanţa vocalică o / e în
silaba predesinenţială, la N.sg. (şi, implicit, Ac.sg
şi V.sg.) faţă de restul cazurilor.
 Σῖγμα cade între două vocale, generînd
contragerea celor două vocale rămase în contact,
după regulile generale ale contragerilor.
Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©
Octavian Gordon 25
 7. Teme în siflanta -σ-.

SINGULAR PLURAL
Τὸ γένος, τοῦ γένους (neamul)
Ν. γένοσ-ø > γένος γένεσ-α > γένη
G. γένεσ-ος > γένους γενέσ-ων > γενῶν
D. γένεσ-ι > γένει γένεσ-σι > γένεσι !
Ac. γένος γένη
V. γένος γένη
Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©
Octavian Gordon 26
 7. Teme în siflanta -σ-.
SINGULAR PLURAL
ὁ Ἀριστοτέλης, τοῦ Ἀριστοτέλους
Ν. Ἀριστοτέλεσ-ø > Ἀριστοτέλης -
G. Ἀριστοτέλεσ-ος > Ἀριστοτέλους -
D. Ἀριστοτέλεσ-ι > Ἀριστοτέλει -
Ac. Ἀριστοτέλεσ-α > Ἀριστοτέλη -
V. Ἀριστότελεσ-ø > Ἀριστότελες -
Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©
Octavian Gordon 27
 8. Temele în -j-: tipul πόλις.

 Substantive feminine cu alternanţă j (N.Ac.V.sg) /

ej (restul cazurilor).
 Σ este marca (de animat) a N.sg.
 La G.sg. se petrece o metateză a cantităţii
(cantitatea lungă trece asupra desinenţei -ος)
 j (iod) cade între două vocale, iar vocalele rămase
în contact se contrag.

Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©

Octavian Gordon 28
 8. Temele în -j- (iod): tipul πόλις.
SINGULAR PLURAL
ἡ πόλις, τῆς πόλεως (cetatea)
Ν. πόλj-ς > πόλις πόλεj-ες > πόλεις
G. πόλεj-ος > πόλεως πόλεj-ων > πόλεων
D. πόλεj-ι > πόλει πόλεj-σι > πόλεσι
Ac. πόλj-ν > πόλιν πόλεις (extindere de la N.pl)
V. πόλj-ø > πόλι = N.pl.
Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©
Octavian Gordon 29
 9. Temele în -ηϝ-: tipul βασιλεύς.

 Ϝ (digamma) intervocalic cade, iar vocalele rămase în

hiat nu se contrag decît dacă rezultatul contragerii
este e.
 Σ este marca (de animat) a N.sg.
 Au loc numeroase transformări fonetice, aşa încît
se ajunge la următoarea paradigmă:

Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©

Octavian Gordon 30
 9. Temele în -ηϝ-: tipul βασιλεύς.
SINGULAR PLURAL
ὁ βασιλεῦς, τοῦ βασιλέως (împăratul)
βασιλ-ηϝ-ες > βασιλεῖς /
Ν. βασιλ-ηϝ-ς > βασιλεύς
βασιλῆες
G. βασιλ-ηϝ-ος > βασιλέως βασιλ-ηϝ-ων > βασιλέων
D. βασιλ-ηϝ-ι > βασιλεῖ βασιλ-ηϝ-σι > βασιλεῦσι
Ac. βασιλ-ηϝ-α > βασιλέα βασιλ-ηϝ-ας > βασιλέας
V. βασιλ-ηϝ-ø > βασιλεῦ = N.pl.
Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©
Octavian Gordon 31
 Retrospectivă: analiză.
 κώνωπι
 ἐλπίδες
 Ἄραβα
 πατρίσι
 φυγάδων
 αἰξί
 φύλακας.

Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©

Octavian Gordon 32
 Retrospectivă: analiză.
 πρᾶγμα
 προβλημάτων
 ποιήμασι
 πράγματα
 σάλπιγγα
 ὄρνιθι
 παῖδα

Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©

Octavian Gordon 33
 Retrospectivă: analiză.
 ἐλέφαντες
 ἔχοντος
 πᾶσι
 θεράπουσι
 ὄντα
 ἀγῶνες
 φρεσί
 τέκτων
Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©
Octavian Gordon 34
 Retrospectivă: analiză.
 ἁλῶν
 ῥήτορα
 μητρός
 θυγατράσι
 πάτερ
 ἔθνη
 κάλλους
 γένεσι
Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©
Octavian Gordon 35
 Retrospectivă: analiză.
 Δημοστήνους
 ἦθος
 σθέτεσι
 Διομήδει
 φύσιν
 πίστεως
 πόλεσι
 πίστιν
Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©
Octavian Gordon 36
 Retrospectivă: analiză.
 τάξεις
 ὁράσεων
 θέσιν
 ἱερεῦσι
 βασιλεῖ
 ἱππέας
 ἱερεῦ
 βασιλέα
Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©
Octavian Gordon 37
 Τέλος τοῦ μαθήματος
τρίτης κλήσεως (δευτέρας
τάξεως).
Εὐχαριστῶ.
Curs de limba greacă: declinarea a III-a. ©
Octavian Gordon 38