„Cartea se adresează „nefinanțiștilor” din business, viitorilor și actualilor manageri, antreprenorilor, dar și studenților și tuturor celor care vor să-și strunească mai bine afacerea sau cariera. ” Autoarea acestei cărți, Tinca Celnicu, este de părere că, pantofii sunt italienești în contextul în care contabilitatea modernă a fost inventată de italieni și tot în Italia au apărut primele bănci comerciale: „Sunt pantofi cu adevărat bine făcuți, cum numai italienii știu să facă. Când îi purtăm, când știm limbajul finanțelor și al contabilității, ne simțim ca peștele în apă la orice ședință sau întâlnire de afaceri. Sunt pantofi confortabili, ne dau o stare de bine, ne dau încredere în noi.” 1) Cum să măsori rezultatele afacerii și cum să le îmbunătățești folosind P&L (Contul de profit și pierdere); 2) Ce înseamnă un business echilibrat care să reziste la vremea rea și să crească de la sine când e vremea bună; 3) Cum se folosesc banii pentru a aduce prosperitate; 4) Să întelegi mai bine business-ul apelând la indicatorii financiari; 5) Cum să îți întărești afacerea investind corect; 6) Cum se finanțează un business pe etape, astfel încât să devină sănătos și valoros; Așa cum noi facem un control medical anual, tot așa și firmele au nevoie să fie examinate o dată pe an. Oricare ne-ar fi modelul de business, avem nevoie de setul standard de analize anuale ca să știm cât de sănătoși suntem, iar în cazul firmelor avem nevoie de rapoarte financiare anuale. Aceste rapoarte financiare implică trei socoteli standard: P&L-ul, Balance Sheetul și Cash-Flow- ul. Este un calcul detaliat al performanței unei afaceri într-un an. P&L apare anual și arată cât a vândut firma în acel an și a cheltuit ca să obțină acea vânzare. Dacă vânzările sunt mai mari decât cheltuielile, firma are profit. Dacă vânzările sunt mai mici decât cheltuielile atunci avem de-a face cu o pierdere. Calculează averea firmei și datoriile ei la un moment dat, anume la sfârșitul anului, pe 31 decembrie. Bilanțul ‘fotografiază’ afacerea la 31 decembrie; urmărind această fotografie la sfârșitul fiecărui an, vedem cum evoluează averea și datoriile businessului. Calculează ce a încasat firma întru-un an și ce a plătit cu banii încasați. Se referă tot la o perioadă, așa cum face și P&L-ul. Cash-flow-ul ne dă informații despre cum circulă banii în firmă, câți sunt, de la cine vine și către cine se duc. Tinca Celnicu a prezentat un model foarte simplu pentru a înțelege ce anume avem nevoie atunci când ne dorim să ne deschidem propria afacere. În acest exemplu îl întâlnim pe Martin care lucrează într-o companie nici-prea-mare-nici-prea-mica, cu manageri bine îmbrăcați și acționari mulțumiți. Martin lucrează de 5 ani, iar de 5 ani duce aceeași viață alături de colegii de la muncă, alături de aceleași sarcini, alături de același job. Tocmai de aceea în ultima perioadă, fiind copleșit de monotonie a facut o schimbare și a decis ca în fiecare seara după muncă să facă o oprire la un bar cu vinuri. Aici a început prietenia cu Jean- Paul barmanul, care la învățat pe Martin foarte multe lucruri despre toate tipurile de vin. După o perioadă lungă de gândire, Martin a ajuns la concluzia că e mai bine să înceapă să lucreze într-un nou domeniu: comerțul cu vin. Banii erau mai puțini față decât salariul pe care-l primea la fostul loc de muncă, dar lucrurile arătau destul de bine pentru prima lună. Dar Martin neștiind contabilitatea atât de bine, a ajuns la concluzia că mai bine cere ajutorul unui expert iar atunci la racomandarea unui prieten a fost să se întâlnească cu Lucia, viitoarea contabilă a firmei SC Good Wine SRL. Acesta încântat, a povestit micul profit pe care îl realizase, dar Lucia i-a cerut să se uite și ea peste acele calcule, pentru a se asigura că totul este în ordine. A doua zi, aceasta i-a trimis lui Martin alte calcule, cu un alt profit. Martin după ce a văzut calculele Luciei, s-a controlat iar în buzunar, iar aceasta a realizat că el deține un profit de 2200 lei și nu de 4024 lei cât a socotit Lucia. Aceasta i-a explicat lui Martin că ‘profitul unei perioade’ nu înseamnă banii cu care a rămas în buzunar sau în contul din bancă. Ceea ce calculase Martin erau încasări și plăți care arătau câți bani rămăseseră din fel de fel de activități. Iar profitul se calculeaza scăzând din venituri cheltuielile. Ca să înceapă afacera, Martin a adus bani din economiile lui -3000lei. Cu acești bani a plătit taxele și avocatul, casa de marcat și primele 100 de sticle de vin. Acești bani sunt capitalul firmei. În P&L-ul lui Good Wine există o diferentă între cele două tabele făcută de Martin și Lucia. Ambele tabele încep cu vinul vândut 18000 lei, dar diferența urmează după, deoarece Martin a scăzut 14000lei, adică valoarea celor 700 de sticle cumpărate cu 20 de lei, în timp ce Lucia a scăzut doar 12000lei, anume costul mărfii vândute(adică costul pentru 600 de sticle). După un an greu, Martin decide să își mărească afacerea, sperând ca profitul să fie la fel de asemănător ca cel al barului din piața Domenii. Dar din diferite motive, noul bar din piața Amzei nu aducea aceleași câștiguri ca cel din piața Domenii. Lucia totuși la asigurat pe Martin că are un EBIT bun și că nu e cazul să se îngrijoreze. EBIT = profitul operațional EBITDA = e un indicator de profitabilitate care elimină efectul deciziilor neoperaționale : cele legate de finanțare, de taxare sau de deciziile de investiții. Ariadna este o bună prietenă din studenție de a lui Martin. Aceasta lucrează într-o fabrică a unei multinaționale ‘Unira’ și deține un loc destul de important. Ea dorește să investească în altă firmă de confecții, iar aceasta are doua variante și nu știe pe care din ele să le aleagă: Meron sau Textofil. Martin o pune și pe ea în legătură cu contabila lui Lucia, pentru a o ajuta. Lucia a sfătuit-o să se uite la ‘benchmarkingul financiar’. Presupune comparația indicatorilor financiari. Benchmarkingul nu vizează exclusiv zona financiară, el înseamnă să identificăm cele mai bune practici sau indicatori, dintr-o industrie. Practici pe care apoi le adoptăm în propriile organizații, căutând să atingem performanțe mai bune. Există două tipuri de benchmarking: - Benchmarking intern - Benchmarking extern Pe măsură ce compania funcționează și realizează un profit, ea datorează profitul realizat și acționarilor ei. Acest profit fie va fi plătit către acționari diminuând banii companiei, fie va fi menținut în companie pentru a cumpăra apoi active și va reprezenta o parte a capitalurilor proprii pe care compania le datorează fondatorilor. Orice plată (cash-out) și încasare (cash-in) reprezintă, la modul general, un flux de numerar adică, în engleză, un cash-flow. Martin, urmărind plățile și încasările lui Good Wine, urmărește de fapt cash-flow-ul afacerii. Cash-Flow-ul ne arată în detaliu cum circulă banii într-o firmă, de unde vin și unde se duc, câți bani avem în bancă la începutul și la sfârșitul perioadei de raportare. În exemplul dat de Tinca Celnicu, Martin a deschis acea afacere din propriul capital, dar sunt și alte metode pentru a porni la drum cu propria afacere. De unde sa obținem banii de care avem nevoie? Există două tipuri de surse de finanțare: finanțarea internă sau autofinanțarea, cu alte cuvinte cash-flow-ul generat de companie și finanțarea externă. Formele de finanțare externă depind de etapa de dezvoltare în care se află afacerea. Orice afacere care tocmai pornește la drum seamănă cu un nou născut. Fondatorii afacerii, un fel de părinți, și managerii, un fel de bone-dădace, trebuie să fie în permanență atenți, pentru că în orice moment ‘bebelușuș’ se poate trezi în situații periculoase. Urmează faza de creștere – o perioadă nu lipsită de turbulențe și de emoții, dar în orice caz mai puțin riscantă decât perioada anterioară. După urmează perioada de consolidare a afacerii, a poziției obținute și, totodată, o pregătire pentru un nou moment de creștere – expansiunea.