MOTIVATIA ÎN

CONTEXT ȘCOLAR

Мотивация учебной
деятельности
школьников

Tatiana Tintiuc, dr., conf.univ.,

IFC
 De multe ori auzim sau nu,
de la elevii noștri remarci
de genul:
„este greu”,
„nu-mi place”,
„mă enervează”,
„nu mă atrage deloc”,
„nu-mi va folosi niciodată”,
„teorie, teorie, teorie, m-am
saturat”,
„nu mă mai interesează deloc
ce se întamplă”, etc.
Часто мы можем слышать или
нет от наших учеников изречения
«это трудно»,
«мне не нравится»,
«это меня раздражает»,
«это не привлекает меня
вообще»,
«Я никогда это не буду
использовать»,
«это мне не пригодится»
«теория, теория, теория, я устал
от нее»,
«меня не волнует, что
происходит» , и т.д.
 SAU   ИЛИ
„super”, «супер»,
„am trăit o experiență «Я получил огромный опыт»,
formidabilă”, «давно не было так здорово и
интересно»,
„de mult nu a mai fost așa
cool la ore”, «наконец-то»,
„în sfârșit”, «не знаю, как, но я
учувствовал и мне было
„nu știu cum, dar m-a atras, интересно»,
am participat cu atenție”,
«Я получил практический опыт» и
„am învățat ceva practic”, т.д.
etc. То, что делает разницу между
Ceea ce face diferență între этими двумя
aceste „comunicări” ale «высказываниями» учеников
elevilor este motivația. является мотивацией.
Educația nu trebuie să
doară sau să producă Обучение не должна вызывать
suferință, ci să placă, să боль или причинить
страдания, а должна нравится
fie de folos, să formeze
и была полезной, чтобы
cetățeni responsabili, сформировать ответственных
echilibrați și motivați граждан, гармоничных и
spre acțiune și мотивированных к действию и
schimbare.  различным изменениям.
(apud. C. Ciucu, M. Stas, 2008) (apud. C. Ciucu, M. Stas, 2008)
Studierea motivației în școală a pornit din nevoia de a
înțelege și utiliza factorii subiectivi care explica
fluctuațiile de randament școlar.
Ne întrebăm, de exemplu:
 - de ce un elev, care poseda abilități cognitive și
competențe mult mai mari decât ceilalți, poate avea
rezultate mai mici decât un alt elev cu abilități mai
reduse?
- Cum pot fi identificați factorii care influențează gradul
de implicare a fiecărui elev?
- Cum putem ști ce ii "mobilizează" pe fiecare?
- Cum poate fi stimulat un elev astfel încât el să obțină
un randament în concordanță cu potențialul sau?
 Exista numeroase Имеются разные
definiții ale termenului определения термина
de motivație мотивации
În comun motivația este un В большинстве определений
ansamblu de forțe ce incită мотивация представляет собой
elevul în a se angaja intr-un совокупность сил, которые
побуждает ученика к
comportament dat. 
определенному поведению.
Este vorba de un concept Это понятие, относится к:
care se raportează atât la •внутренним факторам
factori interni (de (личности или внутренние)
personalitate sau intrinseci), •внешним факторам
cat si la factori externi (de (окружающий мир или
внешних), которые предлагает
mediu sau extrinseci) care
ученику примерить или развить
fac elevul să adopte o свою форму поведения.
conduita particulara.
 Definiția / Определение
Motivația (de la cuv. latin
Мотива́ция (от лат.
„movere”.)
«movere») — побуждение
Necesitate de a acționa; к действию;
proces psiho-fiziologic психофизиологический
care controleaza процесс, управляющий
comportamentul uman, ce поведением человека,
definește directia, задающий его
organizarea, activitatea și направленность,
stabilitatea; capacitatea организацию, активность
persoanei de a răspunde în и устойчивость;
mod activ nevoile lor. способность человека
деятельно удовлетворять
свои потребности.
 Factorii motivaționali Мотивационные факторы
 factorii motivaționali interni sunt  внутренние мотивационные
reprezentați de nevoile sau aspirațiile факторы представлены личными
personale care „împing” elevul sa потребностями или
adopte un comportament precis: устремлениями которые
- curiozitatea, «подталкивает» ученика развить
- nevoia de cunoaștere, свои собственные, точные формы
поведения:
- nevoia de auto-dezvoltare,
- любопытство,
- plăcerea de a lucra ceva anume etc. - потребность в знаниях,
 factorii externi apar atunci când - потребность в саморазвитии,
persoana este constrânsa să nu facă ceva - удовольствие от работы и т.д.
sau este stimulată să acționeze într-o  внешние мотивационные
direcție predeterminata pentru: - факторы возникают, когда
recunoaștere, человек ограничен, чтобы
- acceptarea de către ceilalți, сделать что-то или мотивирован
действовать в заданном
- recompensa simbolica sau materiala
направлении, это:
etc. - признания,
- принятия другими людьми,
- символическое или материальное
 Motivaţia / Мотивация
Motivaţia este Мотивация является
inteligenţa care se интеллект, который
identifică cu cele mai идентифицирует
profunde sentimente самые глубокие
asociate gândurilor чувства, связанные с
personale. вашими мыслями.
Они представляют все
Acestea reprezintă аспекты подсознания
aspectul subconştient сознательного
al gândirii conştiente. мышления.
 А fi motivat însemnă a Быть мотивированным значит
действовать, стремиться к
acționa, a tinde spre ceva, a чему-то, что-то делать.
face ceva.
Ученик, который не
Un elev care nu simte nici испытывает импульса или
un impuls sau nici nevoie нет необходимости
de a acționa este действовать -
caracterizat ca un elev немотивированный
nemotivat, în timp ce un ученик, в то время как
elev care este activ, активный, энергичный,
energic, de a acționa spre имеющий цель и работает
un obiectiv, este на достижение этой цели,
considerat un elev motivat. считается
мотивированным
учеником
 Motivația elevilor Мотивация учеников
На это уровне, важно для
La aceste nivel pentru
каждого учителя, чтобы
dascăli, este important ca
ученик проявлял интерес к
elevul să manifeste interes школе, выполнял учебные
pentru școală și să-și задания хорошо или
realizeze satisfăcător (sau отлично.
foarte bine) sarcinile
Ученики имеют разный
școlare.
уровень мотивации (по
Elevii au grade diferite de силе, напряжению,
motivare (ca intensitate) și интенсивности) они очень
sunt sensibili  si diferite чувствительные и имеют
tipuri de motivație (ca различные виды
orientare). мотивации (как
направленость).
 Motivația elevilor Мотивация учеников
- este "împins" de curiozitate sau
interes pentru cunoaștere,
• «подталкивается» любопытством
- dorește să obțină aprecierea din или интересом к знаниям;
partea profesorului, colegilor • ищет признания со стороны
sau părinților. учителей, коллег или родителей.
- resimte un  acut resentiment față • почувствовал острое
de obligația de a realiza o temă возмущение против
școlară, dar o face cu обязательства выполнить
conștiinciozitate depunând un домашнее задание, но он
добросовестно выполняет,
mare efort cognitiv si volitiv, проявляя когнитивные и волевые
- altul vede în aceeași sarcina усилия;
școlară o provocare și în același • другой ученик видит в заданиях,
timp o plăcere, sentimentul fiind вызов и удовольствие, чувство
cel de satisfacție și încântare și восторга и удовлетворенности
nici de cum cel de efort. является первостепенным, но не
усилия.
 Întrebarea: Вопрос:

- Cum găsim modalitatea - Как мы найти лучший

cea mai potrivita de a способ мотивировать
motiva elevii dintr-o clasa, учеников в классе,
ținând cont de faptul ca учитывая тот факт, что
aceștia au personalități они разные личности,
diferite, stiluri diferite de имеют разные стили
învățare și sunt sensibili la обучения и
diferite forme de motivare? чувствительны к
различным формам
мотивации?
Paradox – de fapt, elevul
întotdeauna are motivația de
învățare, dar elevul nu
„mânca tot” și motivația de a
învăța nu întotdeauna este
îndreptată spre ceea ce i se
propune să studieze.
Pentru a înțelege acest
paradox, vom face o mică
incursiune în conceptul
științific de motivație în
învățare.
Парадокс - на самом деле
у ученика всегда есть
учебная мотивация, но
ученик не всеяден и его
мотивация учения не
всегда направлена на то,
что ему предлагается
изучать.
Чтобы понять данный
парадокс, сделаем
небольшой экскурс в
научное понятие учебной
мотивации.
 Cum să motivăm Как мотивировать
activitatea de cunoaștere познавательную деятельность
a elevului? ученика?

• „Legea psihologică • «Психологический закон

afirmă: înainte de a гласит: прежде чем призвать
propune copilului careva ребёнка к какой-либо
activitate, interesează-l, деятельности, заинтересуй его
înțelege că el este pregătit ею, позаботься о том, чтобы
обнаружить, что он готов к
pentru această activitate și этой деятельности, что у него
toate puterile sunt напряжены все силы,
îndreptate spre ea„ необходимые для неё»
L.S. Vygotsky Л.С. Выготский
• «Деятельности без мотива не
• ”Activitate fără motiv nu
бывает» А.Н. Леонтьев
există”
A.N. Leontiev
 Motivul Мотив
 Motivul – sursa de  Мотив – источник
activitate a fiecărei деятельности любого
persoane. человека.
 „Baterie electrică, a  «Энергетическая
energiei" fiecărei батарейка» личности, от
persoane, de puterea его силы зависит
acesteia depinde интенсивность
деятельности человека.
intensitatea activității
 Нет внутреннего мотива
umane.
– внутренней движущей
 Nu-i motiv intern sau силы, и всякое дело
forța motrică internă, обречено быть нудным,
atunci orice activitate este скучным, ненужным.
sortită să fie plictisitoare
și inutilă.
 Motivul Мотив
• интерес,
• Interesele
• потребность,
• Tendinţa • стремление,
• Aspiraţia • убеждение,
• Intenţia • идеал,
• Convingerile • эмоции,
• Idealurile • влечения,
• Dorinţa • инстинкты,
• Scopul • установки, это то что
• Concepţia despre lume побуждает человека к
деятельности, ради чего
şi viaţă она совершается.
 „Atunci
«Когда
când informația
информация
este prezentată
подаётся вне
înafara interesului,
интереса, в коре
în cortexul cerebral
головного мозга
se formează un
формируется
centru de
центр её
respingerie, de
активного
înlăturare/eliminare
отторжения»
/detașare activă”
И.P. Павлов ()
I.P.Pavlov
 Fără starea de spirit  Без внутреннего настроя
activă sau dispoziția ребёнка, без его
interioară al copilului, мотивации на
деятельность, основным
fără o motivație spre педагогическим
activitate, intervenția воздействием
pedagogică de bază выбирается насилие.
este violența.  Педагог опирающийся
только на понятия
 Cadru didactic se «должен» и
bazează doar pe «необходимо»
conceptul „trebuie” și сталкивается с
негативной,
„este necesar” și se отрицательной
confruntă cu motivația мотивацией.
negativă. - Psihoneurologia
  În acest context la copil se
formează:
tendința de a se sustrage,
eschiva abate de la studii,
învățătură;
instruirea și rezultatele sunt
neînsemnate, joase;
distractibilității, abaterea
înaltă în timpul orelor;
repede obosesc;
senzație de demoralizare și
nemulțumire;
imobilitate, rigiditatea
gândirii.
В этом контексте у
ребёнка формируется:
тенденция к уклонению
от учёбы
деятельность и
результаты учения
незначительны
сильная отвлекаемость на
уроке
быстрое утомление
чувство удрученности и
неудовлетворённости
неподвижность,
ригидность мышления.
Motivul interior al activității Внутренний мотив учебной
деятельности всегда должен
de studii trebuie să preceadă
предшествовать и
și să însoțească învățarea. сопутствовать обучению.
 Învățătorul uneori uită, că • Учитель порой забывает о том,
din ceea ce pentru el pare что многое из того, что ему
foarte important și util, nu самому представляется важным и
полезным, лишено смысла для
are sens pentru elev. ученика.
 Motivația trebuie special • Мотивацию надо специально
dezvoltată, modelată și формировать, развивать,
стимулировать
stimulată.
• Процесс формирования и
 Procesul de formare și de закрепления у школьников
consolidare a motivației положительных мотивов учебной
pozitive la elevi pentru деятельности называется
мотивацией учебной деятельности
învățătură este numită
motivația activității
școlare.
 MOTIVATIA INTRINSECĂ

1. Apelul la motivația intrinseca - cea mai eficienta forma

de mobilizare a elevilor.
2. Din cauza a numeroase responsabilități și obiective
didactice, a programelor încărcate și a specificului
unor discipline școlare, învățătorii nu pot oferi elevilor
numai sarcini școlare interesante sau plăcute, care să
activeze forme intrinseci de motivare.
3. Deseori sarcinile școlare sunt formulate în termeni de
obligații extrinseci, elevii trebuie sa le îndeplinească
(le place sau nu).
4. Este destul de greu de aplicate astfel de metode, de
particularizat pentru situații sau discipline diferite.
 MOTIVATIA INTRINSECĂ
In ce măsură apelul la motivația
extrinsecă este benefic pentru
randamentul actual al elevilor sau pentru
formarea personalității lor viitoare?
Cum utilizăm formele de motivare
extrinsecă astfel încât efectele asupra
randamentului școlar să fie benefice?
Cum facem ca sarcinile sau activitățile
școlare să activeze și motivația intrinsecă
a elevilor?
 MOTIVATIA INTRINSECĂ
 Desi motivația intrinseca este importanta pentru
activitatea umana, cele mai multe activități nu
sunt, strict vorbind, motivate intrinsec.
 Pe parcursul primei copilării și a primei perioade
școlare, perioade în care solicitările sociale,
rolurile si normele sociale impuse de familie și
școală cer copilului să își asume responsabilități
pentru sarcini extrinseci, apelul la motivația
extrinseca este cea mai frecventa forma de
stimulare a copilului.
 MOTIVATIA INTRINSECĂ
Studiile arată, (Ryan R. M, Deci, E. L., 2000), că
1.sunt considerate motivate extrinsec toate acele
comportamente care sunt însoțite de sentimentul controlului
sau a presiunii exercitate din afara subiectului,
2.comportamentele motivate intrinsec sunt cele conduse de
voința individuală, generate de trebuințe sau aspirații
personale și însoțite de sentimentul autonomiei și libertății.

Deoarece cele mai multe activități didactice propuse în școală nu sunt

proiectate sa fie interesante intrinsec, o întrebare centrala este „Cum
motivam elevii sa valorizeze și să-și asume astfel de activități și să le
ducă la îndeplinire?”       
 TEMA DE REFLECTIE:

 Realizați o lista cu sarcinile pe care le propuneți elevilor în cadrul

activității de formare și evaluare, sarcini la realizarea cărora elevii
participă în clasă sau pe care trebuie sa le realizeze independent, ca
temă pentru acasă.
 Pentru fiecare tip de sarcină în parte estimați în ce măsură aceasta
face apel la motivația intrinsecă sau la motivația extrinsecă și
argumentați alegerea de ce credeți acesta pentru fiecare caz n parte,
gândindu-vă la situația reală (ce ii motivează pe elevii DVS.) și nu
la cea ideală (ce ar trebuie să îi motiveze).
 Realizați  această analiză separat pentru elevii cu rezultate bune la
învățătură și pentru cei cu rezultate medii sau slabe și comparați
rezultatele DVS. cu cele ale unui coleg /colege. In urma analizei în
colaborare a rezultatelor, la ce concluzii ați ajuns?
 MOTIVATIA INTRINSECĂ
In viziunea cercetătorilor mai sus și conform teoriei SDT
(Self-Determination Theory) se descrie motivația elevului pe
un continuum de la demotivare sau absența motivației,
trecând prin diferite etape de motivare extrinsecă, la
motivarea intrinsecă.
Pe acest continuum, conceptul deinternalizare descrie cum
motivația pentru un anumit comportament școlar poate fi
descris de la lipsa motivației sau resentiment, prin acceptarea
pasiva, pana la acceptarea activă și implicarea personala.
O data cu creșterea gradului de internalizare creste și
persistența în sarcină, percepția pozitivă despre sine și
calitatea angajamentului individual. (Ryan R. M, Deci, E. L.,
2000)
 Pol negativ "DEMOTIVARE"  

"DEMOTIVARE" - elevul care percepe sarcina sau

comportamentul școlar ca fiind
- fără sens, nerelevant,
-fără nici o legătură cu activitate școlară
-fără nici o legătură cu nevoile lui de învățare.
-el crede că nu are nici un fel de abilități sau competențe în
realizarea unei sarcini si, prin urmare, nu are nici o intenție
de a acționa, de a realiza respectivul comportament, de a
realiza sarcina școlară propusa.
 Pol negativ "DEMOTIVARE„ SUGESTII:  
 ARGUMENTAȚI UTILITATEA
Propuneți activități școlare și teme pentru acasă explicând rațiunea lor,
făcând legătura cu viața de zi cu zi sau explicând importanța lor
pentru activitățile școlare viitoare.
 SOLICITAȚI FEEDBACK
Asigurați-vă ca elevii au înțeles foarte bine ce au de făcut și cum veți evalua munca
lor; cereți un feedback, aflați dacă și elevii slabi au înțeles bine sarcina școlară.
 STIMULAȚI ABILITĂȚILE ȘI COMPETENTELE
EXISTENTE
Pe cat posibil, activitățile și temele școlare trebuie să permită
realizarea /rezolvarea lor în mai multe etape, pornind de la sarcini
foarte simple spre cele complexe sau dificile 
 ASIGURAȚI TRECEREA LA ACȚIUNE
Cereți acordul, negociați dacă este cazul, condiționând diminuarea sarcinii (număr de
exerciții, număr de pagini etc.) de realizarea ei completă; începeți activitatea   în
clasă.
Figura 1. Etape ale trecerii de la demotivare (absenta motivației) la motivația intrinseca (Ryan R. M,
Deci, E. L., 2000)
 II. "REGLAREA EXTERNA"
 -  sub amenințarea pedepsei
-sub atracția recompensei
-elevul se decide sa se supună și sa realizeze sarcina școlara
prescrisa (de exemplu „tema pentru acasă”).
•comportamentul elevului este strict condiționat din
exterior, nu are nici un suport intern.
•Acest tip de motivare nu prezintă nici o satisfacție pntru
realizarea sarcinii (poate „usurarea” ca a scapat de "povara"
realizarii ei),
•Apare un sentiment negativ (respingere sau resentiment)
fața de sarcină sau disciplină.
 II. „REGLAREA EXTERNA” SUGESTII
• OFERIȚI POSIBILITATEA ALEGERII
Propuneți elevilor sarcini / teme școlare la alegere (teme care pot
avea același grad de dificultate) oferind elevilor posibilitatea
alegerii și creându-le sentimentul controlului.
• IDENTIFICAȚI MOTIVE DE SATISFACȚIE  
Întrebați elevii ce anume i-ar face să realizeze cu plăcere o anumita
sarcină sau temă școlară propusa de Dvs.; căutați motivații interne,
aspirații personale sau colective.
• NEGOCIAȚI SI PERSONALIZAȚI
RECOMPENSELE 
Oferiți recompense stimulative, in acord cu solicitările, trebuințele
sau aspirațiile elevilor; negociați tipul recompensei, nivelul
acesteia și condițiile de acordare a ei.
 II. „REGLAREA EXTERNA” SUGESTII

• RECOMPENSAȚI IMEDIAT ȘI VARIAT 

Acordați recompensele imediat după identificarea reușitei sau
progresului; pe cât posibil variați tipul recompensei oferite
indiferent daca este materială sau simbolică.
• CAUTAȚI SURSELE DE INSATISFACȚIE    
Chestionați elevii după realizarea sarcinii școlare pentru a afla până
la care punct al temei sau la care moment al activității au muncit
cu plăcere, ce anume i-a nemulțumit.
 III. „INTEGRARE ”
 elevul descoperă că realizarea unei sarcini sau realizarea
unui comportament școlar îl valorizează,
 îi asigura aprecierea din partea celorlalți (colegi, profesor).
 elevul tinde să integreze în acel comportament, sa îl repete,
pentru că îi oferă aprecierea celorlalți
 sentimentul de competenta personală,
 de încredere în forțele proprii.
Motivația rămâne externa, activitatea este realizată
„pentru ca trebuie”
(accentul se muta de la feedback-ul extern direct și imediat
(recompensa sau pedeapsa), la un feedback extern indirect si de
lunga durata (aprecierea sociala).
 III. „INTEGRARE ” SUGESTII
 GRATIFICAȚI PROGRESELE
Recompensați reușitele, inclusiv cele modeste, la elevi cu rezultate mediocre sau
slabe; gratificați fiecare progres - personal sau în fata clasei.
 EXPRIMATI-VA INCREDEREA
Recunoașteți meritul unui elev în fața colegilor, părinților, persoanelor
semnificative; exprimați-vă încrederea.
 IMPLICARE PERSONALĂ
Imediat după o reușita, propuneți-ii elevului următorul pas; faceți-l să accepte o
noua provocare, o noua sarcina.
 EVITAȚI APRECIERILE NEGATIVE    
critica moralizatoare, ironiile și sarcasmul; în general aprecierile negative
demotivează.
 EVITAȚI EXPRIMAREA SCEPTICISMULUI.
Evitați exprimările sceptice cu privire la reușita viitoare;
„Am încredere”, „Știu ca poți” și nu „Sper că”, „Mă indoiesc”
 IV. IDENTIFICARE
 comportamentul  școlar în sine începe să
devină important, realizarea sistematică a
anumitor sarcini școlare devenind parte a vieții
elevului, a felului in care el este perceput și
apreciat de membrii  familiei, colegi, profesori
ca „elev silitor”.

 elevul începe să își propună atingerea anumitor

obiective, prescrise de învățător, de către
părinți, dar, de aceasta data, acceptate de el (de
exemplu media 8 la matematică).
 IV. IDENTIFICARE SUGESTII
 IMPULSIONAȚI CREAREA UNEI IDENTITĂȚI
VALORIZATE
Identificați aspectele de unicitate ale fiecărui elev; daca este posibil, oferiți o
"identitate" fiecărui elev in funcție de succesele sau aptitudinile sale la anumite
discipline (in calitate de diriginte), din cadrul unei discipline (in calitate de
profesor); comunicați această identitate elevilor, părinților ("cel mai bun chimist";
"spiritul critic al clasei", "optimistul incurabil" etc.).
 FACILITAȚI ASUMAREA OBIECTIVELOR   
Incurajati elevii să își propună atingerea unor obiective ambițioase dar realizabile;
urmăriți progresele și încurajații noile provocări.
 STIMULAȚI AUTONOMIA
Creați condițiile necesare ca elevii să își propună atingerea unor obiective ambițioase
și să le realizeze, independent de supervizarea Dvs.
 GRATIFICATI ACTIVITATILE EXTRASCOLARE  
 Identificați elevii cu hobbyuri în special daca au legătură si cu activitatea școalară;
oferiti recunoaștere elevilor care au realizat ceva inedit in legatura cu disciplina pe
care o predați (poezie, electronica, corespondenta in limba engleza, colectii etc.
 V. INTERIORIZARE
•  asumarea completă a noului comportament.
• elevul accepta obiectivele propuse și le interiorizează,
• propune noi obiective, uneori mai ambițioase decât cele
prescrise de ceilalți,
• noul comportament devenind parte componenta a
propriei personalități.
• efortul perceput pentru realizarea sarcinii școlare începe
să fie minime,
• nu apar conflicte cu alte trebuințe ale elevului (a juca un
fotbal cu prietenii, a privi la televizor).
Aceasta este etapa care face trecerea la formarea unei
motivații intrinseci.
 VI. MOTIVATIE PROFUND INTRINSECA
• interes pentru orice subiect legat de o anumita
sarcină școlară (care la început a fost
extrinseca),
• Se muncește cu plăcere, fără ca munca depusa
sa fie percepută un efort,
• găsește satisfacție în tot ceea ce face în legături
cu acea activitate.
• Acest gen de motivație pentru activitatea
școlară care apare foarte rar, (doar unii elevi și
pentru unele domenii înguste dezvoltă o astfel
de „pasiune”).
 MOTIVATIE 

• Putem folosi diferite strategii care pot asigura o

creștere a gradului de implicare a elevului.
• Aplicarea strategiilor vizăm atingerea a doua
obiective finale:
1) îmbunătățirea randamentului școlar de moment al
elevilor
2) facilitarea evoluției sub aspect motivațional al
elevilor, prin trecerea treptata de la condiționarea
externa, prin forma intermediare de motivare
extrinseca spre motivația intrinseca.
  Tema de reflecție:
1.  Pe o coala de hârtie A4, vă rugam să realizați un
tabel cu patru coloane, cate o coloana pentru fiecare
din categoriile: 1. demotivare, 2.  reglare externa, 3.
integrare si identificare, 4. Interiorizare și
motivație intrinseca.
2. Gândiți-vă la elevii din clasa Dvs., vă rugăm să
decideți în care stadiu de motivare se află fiecare și
să treceți fiecare nume în coloana corespunzătoare.
3. Pentru fiecare din cele patru grupuri de elevi în
parte, revăzând informațiile de mai sus, schițați o
strategie de lucru astfel încât să stimulați evoluția
lor sub aspect motivațional. Planificați aplicarea
acestei strategii si modul de evaluare a rezultatelor.
 Факторы влияющие на
Factorii care influențează формирование
asupra dezvoltării, formării мотивов учебной
motivației școlare la elevi деятельности
школьников
 Conținutul materialului
 Содержание учебного
educațional.
материала.
 Stilul de comunicare a
 Стиль общения
cadrelor didactice cu
учителя и учащегося.
elevii.
 Esența și nivelul  Характер и уровень
activităților учебно-
educaționale, cognitive познавательной
și informative. деятельности.
De a afla ce anume îi motivează pe elevi este aceea de a
întreba elevii, in cadrul unor micro-anchete.
 IMPORTANT!!!!!
Daca aplicați aceasta strategie trebuie sa
garantați ca răspunsurile lor vor fi confidențiale,
ca sub nici o forma colegii, alți profesori sau
părinții nu vor afla ce au scris ei.
Aceste date le puteți folosi numai
dumneavoastră pentru a facilita dezvoltarea lor
motivațională sau pentru a-i ajuta să depășească
momente dificile (relații tensionate cu unii
colegi sau profesori; probleme in familie etc.)
 Cercetarea psihologica a aratat ca, spre deosebire de
elevii cu stima de sine ridicata (cu o parere buna despre
ei  si calitatile lor), elevii cu o slaba stima de sine:

• accepta mult mai usor un feedback negativ (reprosuri sau esecul);

• accepta mult mai greu, cu neincredere un feedback pozitiv
(gratificarea sau succesul);
• se simt mai responsabili de esecul lor;
• sunt mai putin dispusi sa-si asume riscuri;
• isi propun fie obiective foarte modeste fie obiective exagerat de
ambitioase (pentru ca esecul sa fie justificat);
• simt o nevoie acuta de a se proteja de amenintare sau esec;
• au de resurse putine de autoprotectie;
• au tendinta de a pune in lumina a defectelor lor si nu calitatile.
 SUGESTII:
• Recunoasteti meritul unui elev si recompensati reusitele, chiar daca
sunt modeste, mai ales daca vin de la elevi cu rezultate mediocre
sau slabe; gratificati fiecare progres (gratificati progresele).
• Exprimati-va increderea in capacitatea si resursele unui elev; chiar
si atunci cand rezultatele sunt slabe, insistati pe sublinierea
aspectelor pozitive, evitand critica moralizatoare si sarcasmul;
ignorati performantele slabe si gratificati-le pe cele bune.
(oferiti feedback predominant pozitiv).
• o       Ajutati elevii sa se cunoasca mai bine si sa se autoevalueze
corect; propuneti activitati bazate pe interactiune in grup, pe
autodezvaluire personala si oferirea de feedback din partea
celorlalti; facilitati constientizarea aspectelor pozitive ale
personalitatii elevului (stimulati autocunoasterea)
 SUGESTII:
• Incurajati elevii sa isi propuna atingerea unor obiective
ambitioase dar realizabile; urmariti progresele si
incurajatii sa accepte noi provocari si obiective pe termen
lung (facilitati asumarea obiectivelor).
• Obisnuiti elevii sa se defineasca in temeni pozitivi,
insistand pe calitati si aptitudini; facilitati crearea unor
asteptari pozitive cu privire la evolutia lor viitoare si
reusita lor  (creati asteptari pozitive).
• Din pacate nu toti dascalii au rabdarea si tactul
de a pastra o atitudine pozitiva si optimista fata
de elevii cu probleme reusind sa influenteze
negativ sau chiar sa lezeze personalitatea
acestora prin atitudine, modul de adresare sau
de oferire a rezultatelor evaluarii.
 Conținutul materialului Содержание учебного
educațional материала
 În sine, conținuturile,
• Само по себе содержание
informația educațională
обучения, учебная
nu au nici o însemnătate, информация вне потребностей
nici o valoare, nu ребёнка не имеет для него
încurajează învățarea, какого-либо значения, не
dacă sunt înafara побуждает к учебной
nevoilor copilului. деятельности.
 Material de studii trebuie • Учебный материал должен
să fie prezentat în așa подаваться в такой форме,
чтобы вызвать у школьника
formă, ca să declanșeze la эмоциональный отклик,
elev un răspuns активизировать
emoțional, pentru ai познавательные психические
activa procesele psihice процессы.
cognitive.
 Pentru aceasta este necesar Для этого необходимо
Особый характер
Prezentarea neobișnuită a преподнесения учебного
materialului didactic: материала:
a.analitic (explicativ, critic, logic, а) аналитический
problematic); (разъяснительный,
b. afaceri; критический, логический,
проблемный);
c. neobișnuit.
б) деловой;
Folosirea, demonstrarea, sublinierea
в) необычный.
diferitor elemente, momentelor
Использование, показ,
atractive ale conținutului: подчёркивание различных
a.importanța unor momente; элементов,
b. gradul de dificultate, complexitate привлекательных сторон
(simplitate, accesibilitate); содержания:
c.noutatea, cognoscibilitatea а) важность отдельных
частей;
materului educaționale;
б) трудность, сложность
(простота, доступность);
 pentru aceasta este necesar Для этого необходимо
в) новизна, познавательность
a. descoperirea a ceva nou în cele материала;
cunoscute, știute; г) открытие нового в
b. istorism, realizările moderne известном;
ale științei; д) историзм, современные
c. fapte interesante, contradicții, достижения науки;
paradoxuri. е) интересные факты,
противоречия, парадоксы.
Activități cu conținut interesant,
întrebări captivante, interesante. Задания с интересным
содержанием,
Arată importanța cunoștințelor și занимательными вопросами.
abilităților: Показ значимости знаний,
a.  sociale, умений:
b. personale а) общественной,
б) личностной.
Legătură interdisciplinară •Межпредметные связи
 Stilul de comunicare a Стиль общения учителя
cadrelor didactice - elev и учащегося
AUTORITAR АВТОРИТАРНЫЙ
Generează o motivație Формирует «внешнюю» мотивацию
учения, мотив «избегания неудачи»,
„externă” de a învăța, motivul задерживает формирование
„evitarea eșecului” reține внутренней мотивации.
formarea motivației interne. ДЕМОКРАТИЧЕСКИЙ
DEMOCRATIC Способствует внутренней
мотивации.
Contribuie la dezvoltarea
motivației intrinsecă. ЛИБЕРАЛЬНЫЙ
(ПОПУСТИТЕЛЬСКИЙ)
LIBERAL (PERMISIV) •Снижает мотивацию учения и
Reduce motivarea învățării și формирует мотив «надежды на
formează motivul „cu speranța la успех»
succes”
 Stilul de comunicare a Стиль общения учителя
cadrelor didactice - elev и учащегося
 Evidențiază realizările și  Показ достижений и
deficiențele în dezvoltarea недостатков в развитии
личности, проявлении
personalității, manifestă доверия к силам и
încredere în forțele și возможностям ученика.
capacitățile elevilor.  Проявление личного
 Învățătorul manifestă отношения учителя к
relația personală față de ученику, классу,
elevi, clasa, exprimând высказывание
propria părere. собственного мнения.
 Stilul de comunicare a Стиль общения учителя
cadrelor didactice - elev и учащегося
 Manifestarea calităților  Проявление учителем
personale ale собственных качеств,
învățătorului, (în termeni данных личности (в
de comunicare, cunoștințe, плане общения,
эрудиции, отношения к
atitudini față de studii,
предмету, деловых
școală, abilități, etc.), și качеств и т.д.) и
încurajarea elevilor prin побуждение учащихся к
propriile calități și подобным проявлениям.
atitudini.  Организация дружеских
 Crearea unor relații взаимоотношений в
armonioase în colectiv коллективе (обмен
( schimb de opinii, ajutor мнениями,
reciproc etc.). взаимопомощь).
Organizarea activității Организация учебной
educaționale деятельности

3 etape: 3 этапа:
1)motivație, 1)Мотивационный
2)Operațional - 2)операционально-
cognitive, познавательный,
3)reflexiv-evaluativ. 3)рефлексивно-
оценочный.
(predispoziție spre
meditare)
 Etapă motivațională
Mesajul este de a comunica elevilor
pentru ce ei trebuie să cunoască
aceast capitol al programului, care
sunt obiectivele acestui
compartiment (temă, lecție).
Etapa motivațională este alcătuită
din trei activități educaționale:
•Crearea unei situații de problemei;
•formularea sarcinii principale de
studii, ca urmare discutarea situației
de problemă;
• analiza/cercetarea întrebărilor de
auto-control și posibilitatea de auto-
evaluare la temă.
Мотивационный этап
Это сообщение, почему и для
чего учащимся нужно знать
данный раздел программы,
какова основная учебная
задача данной работы.
Мотивационный этап состоит
из трёх учебных действий:
1)создание учебно-
проблемной ситуации;
2) формулировка основной
учебной задачи как итога
обсуждения проблемной
ситуации;
3)рассмотрение вопросов
самоконтроля и самооценки
возможностей по изучению
данной темы.
 Etapa motivațională Мотивационный этап

La această etapă, este important На данном этапе важно обратить

să se acorde o deosebită atenție внимание на предъявление
la prezentare a cererințelor față требований к учащимся. Они
de elevi. Ele pot fi: могут быть:
de conținut: disciplina, față de по содержанию: к дисциплине,
învățare; к работе;
по форме: развернутые,
după formă: desfășurată,
свернутые (указания, замечания,
redusă (instrucțiuni, comentarii, мимика);
mimica și expresiile faciale); алгоритмы;
algoritm; eдиные и индивидуальные,
comune și individuale, de групповые, общие и детальные,
grup, generale și detaliate, прямые и косвенные
directe și indirecte.
 Crearea situație Создание учебно-
Operațional - cognitive, проблемной ситуации
Se realizează folosind Достигается с помощью
следующих приёмов:
următoarele metode:
a)постановки перед
a)Se pune în fața elevilor учащимися задачи, которую
sarcinile care pot fi rezolvate можно решить, лишь изучив
numai după ce a fost studiată данную тему
tema propusă; b)рассказа учителя о
b)Relatarea de către învățător теоретической и
практической значимости
a importanței teoretice și
предлагаемой темы
practice a temei propuse;
c)рассказа о том, как
c)Relatarea despre modul cum решалась эта проблема в
sa rezolvat această problemă în истории науки.
istoria științei.
 Etapa
operațional - cognitivă
 Intelectuală
(discuții de problemă, de cercetare,
contradicții, etc.);
 Joc (jocuri educative, concursuri,
etc.);
 Emoțională (succes, captivare,
entuziasmare, etc.).
În multe cazuri, activitățile în grup
creează o motivație mai bună
decât individulă.
Ea atrage în activitate toți elevii
inclusiv pe cei pasivi, slab
motivați.
Операционально-
познавательный этап
 Интеллектуального
(проблемная, поисковая,
дискуссия, противоречия,
ссора);
 Игрового (познавательные
игры, соревнования и т.д.);
 Эмоционального (успеха,
увлечённости темой…).
Во многих случаях групповая
форма учебной деятельности
создаёт лучшую мотивацию,
чем индивидуальная.
Групповая работа «втягивает» в
активную работу даже
пассивных, слабо
мотивированных учащихся.
Formularea sarcina de Формулировка основной
studii ca discuție a учебной задачи как итога
situației de problemă обсуждения проблемной
ситуации

Această sarcină pentru

Эта задача является
elevi este scopul
для учащихся целью
activităților lor în
их деятельности на
această lecție.
данном уроке.
Etapa reflexiv-evaluativă Рефлексивно-оценочный
(predispoziție spre meditare) этап

Este legat cu: • связан с:

•Analiza sarcinilor  анализом
îndeplinite, проделанного,
•analiza erorilor și  анализом ошибок и
acordarea ajutorului оказанием
necesar, необходимой помощи,
•comparația cunoștințelor  сопоставлением
obținute cu sarcinile puse достигнутого с
și de evaluarea activității поставленной задачей
finale. и оценкой работы.
Etapa reflexiv-evaluativă Рефлексивно-оценочный
(predispoziție spre meditare) этап
În cazul în care profesorul Если учитель уделяет
acordă atenție acestei etape этому этапу должное
atunci: внимание, то:
  Elevii vor încerca  учащиеся испытывают
sentimentul de bucurie după удовлетворение от
efortul intelectual depus, проделанной работы,
De depășire a dificultăților от преодоления
apărute și cunoșterea ceva возникших трудностей и
nou. Aceasta duce la познания нового. Это ведёт
formarea unor așteptări к формированию ожидания
similare pe plan emoțional în таких же эмоциональных
viitor. переживаний в будущем.
 Рефлексивно-оценочный
Etapa reflexiv-evaluativă
этап
Если учитель
În cazul în care învățătorul уделяет этому этапу мало
acordă puțină atenție aceastei внимания и всё сводит к
etape și totul se reduce la выставлению оценок, то
notă, atunci ar putea fi o тогда может произойти
schimbare a motivației сдвиг учебной
мотивации с самой
de la însăși activitate
деятельности, с процесса
de la cunoaștere și познания и результата на
rezultat pe NOTĂ. отметку.
Acest lucru duce la dispariția Это приводит к угасанию
motivației a activității мотива познавательной
cognitive. деятельности.
 Etapa reflexiv-evaluativă Рефлексивно-оценочный
Este important ca în evaluare: этап
Важно, чтобы в оценке:
Să se facă o analiză
давался качественный, а
cantitativă dar nu cantitativă a
не количественный анализ
activităților de studii ale
учебной деятельности
elevilor, учащихся,
Să se scoată în evidență  подчёркивались
momentele pozitive, schimbări положительные моменты,
în acumularea și asimilarea сдвиги в освоении
materialului didactic, учебного материала,
Să se identifice cauzele выявлялись причины
deficiențelor existente; și nu имеющихся недостатков; а
numai să se constate prezența не только
lor. констатировалось их
наличие.

Metode de motivație și
stimulare a activități elevilor
Se evidențiază 4 blocuri
principale de
metode de motivare în
funcție de impactul asupra
diferitelor sfere ale
personalității elevului
Основные методы
мотивации и
стимулирования
деятельности учащихся
можно выделить 4 блока
основных методов
мотивации в
зависимости от влияния
на различные сферы
личности ученика
 Основные методы
Metode de motivație și
мотивации и
stimulare a activități elevilor
стимулирования
деятельности учащихся
 Încurajare  поощрение,
 mustrare  порицание,
 Jocul educativ și  учебно-познавательная
informativ игра,
 crearea reprezentărilor  создание ярких наглядно-
образных представлений,
vizuale,
 создание ситуации
 crearea situației de succes успеха,
 stimularea prin evaluare  стимулирующее
 satisfacerea dorinței de a оценивание,
fi o persoană importantă.  удовлетворение желания
быть значимой
личностью.
 Основные методы
Metode de motivație și мотивации и
stimulare a activități elevilor стимулирования
 baza pe experiență, деятельности учащихся
 interes cognitiv,  опора на жизненный опыт,
 crearea situației de  познавательный интерес,
problemă,  создание проблемной
 motivația de a căuta soluții ситуации,
alternative,  побуждение к поиску
 efectuarea activităților альтернативных решений,
creative,  выполнение творческих
заданий,
 "Brainstorming"
 «мозговая атака»,
 dezvoltarea cooperării
 развивающая кооперация
(activități în perechi, în grup, (парная и групповая
metoda de proiect) работа, проектный метод)
 Основные методы
Metode de motivație și мотивации и
stimulare a activități elevilor стимулирования
деятельности учащихся
 formularea cerințelor
 предъявление учебных
educaționale/ de studii, требований,
 informarea despre  информирование об
rezultatele învățării, образовательных
 dificultăți cognitive, результатах обучения,
 activități de autoevaluare  познавательные
și de corecție, затруднения,
 reflecții asupra  самооценка деятельности и
comportamentului, коррекции,
 prognozarea activităților  рефлексия поведения,
ulterioare  прогнозирование будущей
деятельности

Metode de motivație și
stimulare a activități elevilor
 dezvoltarea dorinței de a fi
util societății,
 îndemn de a examina
calitățile unei personalități
puternice,
 crearea situaților de ajutor
reciproc,
 căutarea contactelor și
cooperare,
 interes în rezultatele muncii
colective,
 control reciproc.
Основные методы
мотивации и
стимулирования
деятельности учащихся
 развитие желания быть
полезным обществу,
 побуждение подражать
сильной личности,
 создание ситуации
взаимопомощи,
 поиск контактов и
сотрудничества,
 заинтересованность в
результатах коллективной
работы,
 взаимопроверка,
 рецензирование.
 Nivelul interesului Уровни познавательного
cognitiv интереса
 Nivelul I - manifestarea  I уровень – проявление
interesului situativ față de ситуативного интереса к
învățare, discipline școlare учёбе, к предмету
(uneori lecția este (иногда на уроке бывает
interesantă, deoarece le интересно, нравится
place învățătorul, le place учитель, нравится
să primească note bune). получать хорошие
 Nivelul II – învățarea отметки).
după necesitate (părinții  II уровень – учение по
obligă copiii; învaț необходимости (родители
deoarece este de datoria заставляют, учу, потому что
mea; disciplina de studii это мой долг, предмет
полезен для будущей жизни).
îmi va fi de folos în viitor).
 Nivelul interesului Уровни познавательного
интереса
cognitiv
 III уровень – интерес к
 Nivelul III - interes față de
предмету (узнаю много
disciplina predată (aflu
нового, заставляет думать;
multe lucruri noi, te face să получаю удовольствие,
gândești; primesc работая на уроке).
satisfacție în timpul
 IV уровень –
lecției).
повышенный
 Nivelul IV - creșterea познавательный интерес
interesului cognitiv (легко даётся предмет; с
(disciplina se studiază; нетерпением жду урока,
așteaptă cu nerăbdare стремлюсь узнать больше,
lecția; depune efort pentru чем требует учитель)
a afla mai multe decât este
cerut de ânvățător)
 Nivelul interesului
cognitiv
 Indicatorii nivelului I și II de
formare a interesului cognitiv este
importante și necesare în faza
inițială.
 Importanți sunt parametri -
nivelulului III și în special nivelul
IV.
Elevii primesc plăcerea la rezolvarea
problemelor, manifestă interes
pentru generalizări și legități.
Le este interesant de cunoștințe,
metodele de a le obține,
autoinstruire. Motivația pozitivă
ân acest caz este stabilă și este
implantat în procesul de învățare.
Уровни познавательного интереса
 Положительные показатели I
и II уровня сформированности
познавательного интереса
важны и нужны на
первоначальном этапе.
 Важны другие параметры – III
уровень и особенно IV
уровень.
Ученики получают интелл.
удовольствие от решения
задач, проявляют интерес к
обобщениям и законам.
Им интересны не только знания,
но и способы их добывания,
они испытывают интерес к
самообразовательной
деятельности. Положительная
мотивация здесь устойчивая, и
она заложена в сам процесс
учения.
 Nivelul interesului
cognitiv
 Dacă anterior la lecții trezeau
interesul față de învățare, la
moment este necesar să-l
dezvoltăm. Pentru aceasta
trebuie să se dezvolte un întreg
sistem de sarcini creative, cu
conținut interesante care
include trei grupe majore:
 Legătura cauză și efect,
 informații combinăte
 planificarea
și aplicarea
activităților practice.
Уровни познавательного интереса
Если раньше на уроках
пробуждали интерес к учению,
то теперь надо его развивать, а
это значит надо разрабатывать
для занятий целую систему
творческих заданий – комплект,
в который входят творческие
задачи с интересным
содержанием из трёх основных
групп:
причинно-следственные связи,
комбинирование информации,
планирование и выполнение
практической деятельности.
Aplicarea sarcinilor Применение системы
creative pentru творческих задач для
dezvoltarea motivației развития мотивации у
учащихся к учебной
la elevi în activitatea деятельности
educațională предполагает
presupune aplicarea la использование на
fiecare lecție, cel puțin каждом уроке, как
câte o sarcină din минимум, по одной
fiecare grup. Legătura cauză și задаче из каждой
efect, группы.
informații combinăte причинно-следственные связи,
planificarea și aplicarea activităților комбинирование информации,
practice. планирование и выполнение
практической деятельности.
Nr Criteriile
. METODE DE MOTIVARE
(nivele)
1. Jos Nu se propun sarcini și informații pentru
dezvoltarea interesului de învățare.
2. Critic Învățătorul lămurește/explică necesitatea
îndeplinirii sarcinilor.
3. Satisfăcător Crearea situațiilor interesante/captivante cu
ajutorul puzzle-uri, fapte/situații amuzante.
4. Bun Crearea situațiilor interesante/captivante cu
ajutorul puzzle-uri, fapte/situații amuzante.
5. Înalt Utilizarea unui sistem de sarcini creative cu
un conținut interesant.
6. Optimal Organizarea studierii/ căutarea și rezolvare
sarcinilor, problemelor științifice.
 КРИТЕРИИ ПРИЁМЫ МОТИВАЦИИ
(УРОВЕНЬ)
Оценка уроков по мотивационным критериям
Нет специальных заданий и
1 Низкий информации для развития интереса к
учёбе.
Учитель объясняет необходимость
2. Критический
выполнения заданий.
Создание занимательных ситуаций с
Удовлетворительны
3 помощью ребусов, занимательных
й
фактов.
Использование творческой задачи с
4. Хороший
интересным содержанием.
Использование системы творческих
5. Высокий
заданий с интересным содержанием.
Организация поиска и решения
6. Оптимальный
исследовательской задачи.
• Dezvoltarea motivației • Развитие учебной
educaționale a elevilor мотивации учащихся
cere profesorilor nu требует от учителя не
только больших затрат
numai timp, dar și o времени, но прежде
abordare creativă a всего творческого
activității profesionale. подхода к своей
• Acest lucru este posibil деятельности.
prin regândirea și • Это возможно при
revizuirea tehnologiei de переосмыслении и
muncă, creștere пересмотре технологии
работы, при
sistematică în plan
планомерном
creativ creativă. творческом росте.
• De talentul nostru de dascăli depinde găsirea unui
cuvânt bun pentru fiecare elev, chiar și atunci
când acesta ne creează dificultăți în clasă.
• Deși nu este ușor, de noi depinde găsirea
strategiei optime de motivare pentru o anumita
situație, în funcție de treapta motivațională pe
care se găsește elevul, de stilul motivațional la
care este acesta sensibil, de felul în care își
evaluează propria capacitate de efori și de
experiență acestuia în asumarea și atingerea de
obiective. Avem șansa să ajutam la creșterea unor
personalități și trebuie să o facem bine.
Institutul de Formare Continuă

Mulțumesc
pentru atenție!!!