Rolul relaţiilor publice

într-o societate capitalistă

P1
 Trăsături esenţiale ale societăţii capitaliste (I)
Societatea este ansamblul relațiilor de cooperare și întrajutorare
rezultat din acțiunile concertate ale indivizilor care consimt să
trăiască împreună pe un anumit teritoriu
Societatea se reproduce sau perpetuează în măsura în care se
reproduc, în fiecare zi, acțiunile de cooperare și întrajutorare care au
stat la baza ei
De-a lungul istoriei, oamenii au trăit în diferite tipuri de societate
Nu există nici indivizi perfecți, nici societăți perfecte, nici progres
istoric absolut. Nu putem vorbi de o trecere graduală spre tipuri
superioare de societate. Fiecare tip de societate prezintă deopotrivă
avantaje și dezavantaje
Apărută în epoca modernă, societatea capitalistă se bazează pe
proprietatea privată asupra mijloacelor de producție și pe piață, ca
sistem de orientare a producției
 Trăsături esenţiale ale societăţii capitaliste (II)
Într-o societate capitalistă, fiecare persoană își satisface
nevoile proprii numai în măsura în care satisface nevoile
semenilor săi
Ludwig von Mises (Acțiunea umană):
Piaţa direcţionează activităţile individului înspre
acele canale care-l fac să deservească cel mai bine
dorinţele semenilor săi
Piaţa îl călăuzeşte pe individ şi îi arată în ce fel
poate promova cel mai adecvat atât bunăstarea sa
proprie cât şi pe cea a celorlalţi
Preţurile de piaţă le comunică producătorilor ce să
producă, cum să producă şi în ce cantitate
Trăsături esenţiale ale societăţii capitaliste (III)
Societatea capitalistă se dezvoltă prin diviziunea muncii și
specializarea membrilor ei
Respectarea dreptului de proprietate, libertatea schimburilor
economice și mecanismul liber al formării prețurilor
condiționează buna funcționare a pieței și a societății capitaliste
Piața și societatea capitalistă generează democrație
economică
Frauda și constrângerea (indiferent dacă sunt sau nu legale)
distorsionează piața și fragilizează societatea capitalistă
Piața serviciilor de relații publice poate funcționa numai într-o
societate capitalistă
În societățile opuse sistemului social capitalist, locul relațiilor
publice este deținut de propaganda
 Beneficii create prin relaţii publice (I)
 În ultimă instanță, specialiștii în PR creează,
mențin sau consolidează relații reciproc
avantajoase între clienții pe care îi deservesc
(persoane publice sau organizații) și publicul sau
stakeholderii acestora
 Publicul sau stakeholderii unei organizații se
constituie din persoanele care sunt influenţate
de organizaţia respectivă și care au capacitatea
de a influenţa semnificativ evoluția organizaţiei
 Beneficii create prin relaţii publice (II)
notorietate (awareness) satisfăcătoare,
imagine favorabilă sau reputație convenabilă
cunoaştere sau înţelegere
atitudine dezirabilă
implicare, loialitate, sprijin
opinii sau credinţe favorabile
comportamente sau acțiuni dezirabile
 Beneficii create prin relaţii publice (III)
 Beneficiile de PR sunt create prin persuadare
 A persuada înseamnă a convinge pe cineva să gândească, să
creadă, să simtă sau să facă un anumit lucru în virtutea unui
motiv sau temei acceptabil
 Persuadarea este opusul coerciției/ constrângerii
 Persuasiunea se obține prin combinarea unor obiective generice
ale comunicării strategice (R.K. Madhukar):
– informare
– instruire
– educare
– motivare
– integrare
– conectare
– facilitarea luării deciziilor
– promovare
– divertisment
 Beneficiari ai serviciilor de relaţii publice
Persoane publice sau organizații din sfera politică/
guvernamentală: autorități sau instituții publice (ex.
Primăria Iași), partide politice (ex. PSD, PNL, USR),
politicieni (ex. Victor Ponta)
Persoane publice sau organizații din sfera economică:
investitori și antreprenori (ex. Elon Reeve Musk, Warren
Buffet, Mark Zuckerberg) sau companii (ex. Dedeman,
Automobile Dacia, Romgaz, Banca Transilvania)
Persoane publice sau organizații din sectorul
nonguvernamental/ nonprofit: filantropi (Bono, Bill Gates
și Melinda Gates, George Clooney) sau ONG-uri (ex.
Transparency International, Salvați copiii, Crucea Roșie
Română)
 Furnizori ai serviciilor de relaţii publice
 departamente interne (in-house departments)
Ex. Departamentul MEDIA al Universității “Alexandru
Ioan Cuza” din Iași
 liber-profesioniști (freelancers)
Ex. Andreea Marc (căs. Ignat)
 agenții (externe) de PR (PR agencies)
Ex. Golin România, McCann PR, Graffiti PR, GMP Public
Relations, Saatchi & Saatchi
 Posturi de relaţii publice

 Posturile din domeniul relaţiilor publice sunt numeroase şi

complexe. Unele se situează la nivel tehnic, altele la nivel
managerial; unele cer focalizarea atenţiei asupra relaţiilor din
interiorul organizaţiei, altele asupra relaţiilor organizaţiei cu
stakeholderii externi; unele presupun implicarea nemijlocită în
realizarea unor acţiuni, altele doar consiliere în procesul de
elaborare a deciziilor; unele reclamă doar competenţe de
comunicare, altele presupun şi competenţe complementare
 Aproape toate slujbele de relaţii publice sunt posturi hibrid,
care pot fi ocupate numai de către cei care au cunoştinţe şi
priceperi din mai multe domenii (relaţii publice, reclamă,
jurnalism, management, marketing, studii culturale, psihologie,
sociologie, drept, istorie, ştiinţe politice, farmacie, sport,
electronică, informatică, artă, agronomie etc.)
 Specialiştii în relaţii publice trebuie să fie specialişti-
generalişti. Ei nu pot îndeplini o funcţie managerială decât după
ce au îndeplinit cu succes mai multe funcţii tehnice
 Posturi incluse în COR 2010,
grupa de bază 2447 (specialişti în relaţii publice)
 specialist în relaţii publice
 mediator
 referent de specialitate marketing
 specialist în protocol şi ceremonial
 consultant cameral (pentru reprezentare pe plan
intern şi internaţional)
 purtător de cuvânt
 brand manager
 director de relaţii publice
 asistent de relaţii publice
 Alte posturi de relații publice
analist media redactor web (web content writer)
monitorist presă director de comunicare corporativă
animator crainic/ spicher
moderator events planner
asistent manager facilitator
asistent marketing fotoreporter/ editor foto
asistent relaţii clienţi fundraiser
ataşat de presă hostess
consilier de afaceri publice impresar
consilier de campanie/ consultant lobbyist
marketing politic media planner
consilier personal media trainer
consultant în resurse umane consultant media
copywriter motivational speaker
operator interviu (sondaje) negociator
orator news writer
povestitor (narrator) operator call center
 Definiţii ale relaţiilor publice
 managementul comunicării dintre o organizaţie şi publicul său (James Grunig);
 funcţia managerială care identifică, stabileşte şi menţine relaţii mutual benefice
între o organizaţie şi stakeholderii săi, de care depinde succesul ori eşecul
acesteia (Scott Cutlip)
 funcţia de comunicare şi de management prin care organizaţiile se adaptează la
mediu, respectiv modifică sau menţin parametrii de mediu în scopul atingerii
obiectivelor propuse (Vincent Hazleton)
 încercarea de a construi [sau obţine] sprijin public pentru o activitate, cauză,
mişcare sau instituţie, prin informare, persuadare şi ajustare (Edward Bernays)
 managementul relaţiilor strategice (James Hutton)
 comunicarea persuasivă şi planificată menită să influenţeze stakeholderii
importanţi (John Marston)
 efortul susţinut, planificat şi deliberat de a stabili şi menţine înţelegerea
mutuală dintre o organizaţie şi publicul său (The Institute for Public Relations);
 practica de a prezenta profilul public al unei persoane sau organizaţii (Jacquie
L’Etang)
 P (performanţă) + R (recunoaştere) = PR. (P for performance plus R for
recognition equals PR.) (Scott Cutlip)
Termeni-cheie: comunicare strategică, management (sau funcție managerială),
relații reciproc/ mutual avantajoase, public (sau stakeholderi)
 Profesionalizarea practicii de relaţii publice (I)
 Profesiile sunt practici desfășurate pe baza unor calificări
 Calificările sunt dobândite prin însușirea unui set de
competențe: cunoștințe (knowledge), priceperi (skills) și
abilități (abilities)
 Calificarea într-o anumită profesie este asociată cu
atingerea unui nivel adecvat de pregătire și este
confirmată prin diplome, certificate, adeverințe și alte
documente de acest tip (credentials)
 Orice profesie implică un angajament public al
producătorului (provider) privind calitatea produselor
oferite şi o recunoaştere publică din partea clienţilor sau
beneficiarilor acestor produse
Profesionalizarea practicii de relaţii publice (II)
Profesioniștii din domeniul relațiilor publice se diferențiază de
neprofesioniști prin următoarele trăsături (cf. Krishnamurthy
Sriramesh şi Lisa B. Hornaman):
practică relaţiile publice în regim full-time
stăpânesc un sistem de cunoştinţe esoterice aflat în continuă
dezvoltare
folosesc metode şi tehnici de lucru specializate
aderă la anumite standarde de acţiune
sunt membri ai unor organizaţii profesionale
manifestă autonomie în raport cu alte ocupaţii
subscriu la normele unui cod deontologic
pun binele public şi interesul clientului mai presus de
propriului interes material
Organizații profesionale în sfera relațiilor publice
 The European Public Relations Education and Research
Association (EUPRERA)
 Public Relations Society of America (PRSA)
 Asociaţia Română a Profesioniştilor în Relaţii Publice
(ARRP)
 Asociaţia Formatorilor în Jurnalism şi Comunicare (AFJC)
Asociațiile profesionale oferă programe și resurse de formare
profesională. Unele dintre ele funcționează și ca agenții de
acreditare în profesiile din sfera relații publice.
Spre deosebire de alte profesii (medic, farmacist, avocat, notar
etc.), relațiile publice pot fi practicate (deocamdată) și în
absența unei acreditări primite din partea anumitor asociații
profesionale.