MARI CLASICI AI

LITERATURII ROMANE
 Mihai Eminescu
Mihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist român,
socotit de cititorii români și de critica literară postumă
drept cea mai importantă voce poetică din literatura
română. Receptiv la romantismele europene de secol XVIII
și XIX, și-a asimilat viziunile poetice occidentale, creația sa
aparținând unui romantism literar relativ întârziat. În
momentul în care Mihai Eminescu a recuperat temele
tradiționale ale Romantismului european, gustul pentru
trecut și pasiunea pentru istoria națională, căreia a dorit
chiar să-i construiască un Pantheon de voievozi, nostalgia
regresivă pentru copilărie, melancolia și cultivarea stărilor
depresive, întoarcerea în natură etc., poezia europeană
descoperea modernismului
 Natura in operele lui Mihai Eminescu
Deosebindu-se de predecesorii
sai:Bolintineanu si Alecsandri ,care
compara femeia iubita cu o floare si cu o
privighetoare ,in termenii secolului trecut
“filomela” ,Eminescu evita banalitatea
unor asemenea procedee ,privind-o ca pe
o reprezentanta a erosului ,ca pe o Venus
Anadyomene ,ca pe aceea care asigura
prin iubire continuitatea vietii.O singura
data Eminescu compara femeia cu o floare
si atunci magistral ,realizand o imagine
neegalata ,de o prospetime care contine
parca efluviile unei noi geneze.(din “Atat
de frageda”:”Atat de frageda te-asameni…
In calea vieti mele iesi”).
 OPERE
 Luceafărul este una dintre cele mai celebre poezii ale lui Mihai
Eminescu, începută încă în 1873, dar scrisă și finisată de-a
lungul multor ani până la publicarea sa în aprilie 1883 în
Almanahul societății studențești România Jună din Viena. După
publicarea la Viena, poemul a fost reluat apoi în același an în
revista Convorbiri literare și în final în volumul princeps intitulat
„Poesii” sub îngrijirea lui Titu Maiorescu.
 Floare albastră este o poezie scrisă de Mihai Eminescu și
publicată la 1 septembrie 1873 în revista Convorbiri literare.
Poezia Floare albastră constituie, după cum spunea Vladimir
Streinu „primul mare semn al operei viitoare”.
 Precedată în timp de unele mari creații cum sunt „Venere și
Madonă”, „Epigonii”, „Mortua est” și „Egipetul”, urmată de
„Împărat și proletar”, „Călin-File din poveste” sau „Strigoii”,
poezia „Floare albastră” își are punctul de plecare în mitul
romantic al aspirației către un ideal înalt, de fericire, încununat
de o iubire pură, desăvârșită.
 Astfel, poezia „Floare albastră” este o meditație pe tema iubirii,
o idilă desfășurată într-un cadru feeric, în care visul romantic
prefigurează peisajul, putându-se confunda cu natura, dar și o
eglogă pe tema fericirii și a iubirii ca formă de cunoaștere.
 “El și numai el, ne-a ajutat să întelegem bătaia inimii. El ne-a
luminat întelesul și bucuria nenorocului de a fi român.” (Mircea
Eliade)
Mihai Eminescu este poetul national
al României, ce a fost o personalitate
coplesitoare. Ca poet, s-a remarcat
prin forta de sintezã a izvoarelor
autohtone si universale, prin
imaginatie bogatã si fantezie
creatoare, prin înãltarea filosoficã si
printr-o viziune cosmicã si mitologicã
asupra omului. Pe lângã poezie,
Eminescu a mai experimentat si în
dramã, dar toate piesele sale de
teatru sunt doar proiecte. De
asemenea, el a scris si prozã, in
special fantasticã, dar acestea au stat
mult timp în umbra poeziilor sale,
doar în ultima vreme recâstigându-si
adevãrata lor recunoastere.
 IOAN SLAVICI
 Ioan Slavici (n.18 ianuarie 1848, d. 17 august 1925) a fost
un scriitor și jurnalist român. Alaturi de
Eminescu,Creanga,Caragiale,mari creatori de limba,Ioan
Slavici este cel dintai mare scriitor pe care Transilvania il
daruie literaturii romane la sfarsitul secolului al XIX-lea.
 Opera lui cuprinde:comedii,drame
istorice,nuvele,romane,memorialistica.
 Opera lui Slavici nu este doar o copie a realitatii,cat mai
exacta,ci o viziune a ei.Creatia lui Slavici prezinta cu
evidenta trei faze:

 I.a idilismului si reveriei

 II.dramatica si obsesiva
 III.didactica si instructive
Tot ce a scris Slavici sugereaza o
atmosfera de remarcabila autonomie
interioara,in care creatorul nu depinde
atat de conventiile constituite ale unui
mediu cultural cat de propria sa vointa de
a scrie.
Opera literară MARA de Ioan Slavici este
un ROMAN TRADIȚIONAL DE TIP
OBIECTIV, prin respectarea tiparelor
scrisului convențional, accesibil, și a
normelor narațiunii omnisciente, prin
prezentarea unei lumi omogene și a unui
anumit tip de personaje.
Nuvela moara cu noroc de Ioan Slavici a
aparut in volumul de debut Novele din popor ,
din 1881 si s-a bucurat de o larga apreciere
critica. Ioan Slavici construieste o opera
literara bazata pe cunoasterea sufletului
omenesc, cu un puternic caracter moralizator
conceptia lui fiind un argument pentru iubirea
de oameni.
Compozitia si structura nuvelei
Nuvela este realista, de factura clasica, avand
o structura viguroasa unde fiecare episod
aduce elemente esentiale si absolut necesare
pentru firul epic, conflictul se desfasoara liniar
si ascendent, faptele fiind distribuite in cele
17 capitole respectandu-se ordinea
cronologica a desfasuririi actiunii
Opera „Popa Tanda” este o operă epică
deoarece are acţiune ce se poate relata pe
momentele subiectului literar
Acţiunea operei este plasată în timp şi
spaţiu.
Drame istorice
Bogdan Voda
Gaspar Gratiani
Fata de birau ( 1871)
Memorii
Inchisorile mele ( 1921)
Amintiri ( 1924)
Lumea prin care am trecut (1924)
 Nuvele
Romane
Popa Tanda
Din batrani (1902)
Scormon Mara (1906)
Gura satului Romanii de peste Carpati (1911)
Budulea Taichii Zbuciumari politice la romanii din
Moara cu noroc (1881) Ungaria (1911)
Comoara (1896) Din doua lumi (1920)
O viata pierduta Cel din urma armas (1923)
Vatra parasita (1900)
O jertfa a vietii
Padureanca (1884)
Piese de teatru
Fata de birau (1871)
Povesti
Zana zorilor ( 1908)
Florita din codru ( 1908)
Ileana cea sireata (1908)
Petrea-Prostul ( 1908)
Limir-imparat ( 1908)
Spaima zmeilor ( 1908)
ION CREANGA
 Ion Creangă a fost un scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei basmelor,
poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii
literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice
 Amintiri din copilarie reprezintă partea cea mai personală a operei lui Creangă.
Acestea i-au stabilit reputația de mare prozator. Scoaterea la iveală a multor
provincialisme cu o putere de expresie deosebită, vivacitatea narațiunii și
sinceritatea cu care povestește cele mai intime detalii ale vieții lui de copil, toate
acestea fac din opera lui Creangă una din cele mai însemnate opere ale literaturii
române.
 Amintiri din copilărie este una dintre principalele lucrări ale scriitorului român Ion
Creangă. Cea mai mare dintre cele două lucrări ale sale aparținând genului
memorialistic, ea conține unele dintre cele mai caracteristice exemple de narațiune
la persoana întâi din literatura română, fiind considerată de critici capodopera lui
Creangă. Structurată în capitole separate scrise de-a lungul mai multor ani (între
1881 și 1888), părți din ea au fost citite în fața cenaclului literar Junimea din Iași.
Trei dintre cele patru secțiuni au fost publicate în timpul vieții lui Creangă de
revista Convorbiri Literare, ultima parte rămânând neterminată după moartea
scriitorului.
 Povestea lui Harap -Alb
de Ion Creanga
Basmul "Povestea lui Harap-Alb" se încadrează în genul
epic, iar ca specie literară este un basm cult, deoarece are un
autor, Ion Creangă.
Critici literare:
Ion Creangã este cel mai mare povestitor român.
Particularlitãtile sale cele mai importante sunt jovialitatea,
vitalitatea si dragostea de oameni. De aceea, majoritatea
operei sale constã în povesti, o operã originalã bazatã pe
folclorul autohton.
Realismul rezultat din cultivarea detaliului si punerea în
evidentã a unei individualitãti stilistice apartine artei de
scriitor a lui Creangã. Întâi Creangã fixeazã o datã pentru
totdeauna textul, fãcând imposibilã o altã editie. Secretul la
Creangã stã în studiul efectelor, în cuvântul rar, în fixitate."
 Este considerat a fi cel mai mare dramaturg
român și unul dintre cei mai importanți
scriitori români. A fost ales membru post-
mortem al Academiei Române.
D-ale carnavalului este o piesă de teatru de
Ion Luca Caragiale. A fost scrisă pentru
concursul organizat de Teatrul Național din
Capitală, pe care autorul l-a câștigat.
O noapte furtunoasă este o piesă de teatru.
A apărut în Convorbiri literare, cu o elogioasă
prezentare a lui Titu Maiorescu, ajungând și
pe scena Operei Române, în 1935, însoțită de
muzica lui Paul Constantinescu. În 1943
regizorul Jean Georgescu a făcut un film
după această valoroasă piesă de teatru.
În vreme de război este o nuvelă . O creație
realist psihologică, având și accente
naturaliste, ea a fost publicată pentru prima
oară în 1898.
Alături de Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale
este creatorul nuvelei realist-psihologice,
deosebindu-se de acesta nu numai prin
tematica abordată, ci mai ales prin
capacitatea artistică de a insera în firul epic
principiile estetice naturaliste, reprezentate în
literatura universală de Émile Zola. Barbu
Ștefănescu Delavrancea afirma: Ion Luca
Caragiale este „scriitorul cel mai zolist,
naturalistul nostru prin excelență“.
 Comedii: • Drame
Năpasta
Nuvele și povestiri
O noapte furtunoasă O făclie de Paște
Conu Leonida față cu În vreme de război
reacțiunea Din carnetul unui vechi sufleur
O scrisoare pierdută Un artist
D-ale carnavalului Om cu noroc
O soacră Păcat
Hatmanul Baltag O invenție mare
Începem 1 Aprilie Poveste
Boborul
Noaptea învierii
La hanul lui Mânjoală
Două loturi
Aprecieri critice
“… fondul comediilor lui Caragiale este rece si
cinic . Realitatea ce el ne zugraveste nu ne
poate incalzi , necum sa ne entuziasmeze ; ea
e repulsiva si va deveni , din ce in ce mai
repulsiva cu cat omenirea va inainta pe calea
progresului moral . In nici o opera clasica nu
vei gasi situatiuni de valoare ca cele pe care
dramaturgul nostru le primeste in actiunea
dramatica - le primeste si le mentine cu
seninatatea cea mai desavarsita - chiar la
sfarsitul si dupa sfarsitul ei .”
Mihail Dragomirescu
“Caragiale n-a gasit , nu l-a lasat inima sa
vada ridicolul in viata taranimii - cum n-a
gasit , n-a vazut , nu l-a lasat inima sa vada
ceva omenesc in viata claselor noua.”
G.Ibraileanu
 Realizat de urmatorii elevi :

1.ChiriacNegru Corina
2.Clatea Anca
3.Galusca Ioana
4.Pantea Andreea
5.Stoian Diana