Sef Lucrari Univ. Dr.

Costin Vlad Anastasiu

1. Efectul Faraday
- nervii si muschii pot fi stimulati electric rezultand fasciculatii si durere

2. Efectul electrolitic
- cand se aplica un current continuu ionii incarcati pozitiv migreaza la polul
negative si ionii incarcati negativ la polul pozitiv cauzand distrugeri ale tesuturilor
biologice; de aceea curentul continuu nu este folosit in chirurgie

- curentul alterantiv alterneaza polaritatea celulara facand ca anionii si cationii sa

oscileze in interiorul citoplasmei
3. Efectul termic
- depinde de urmatorii factori:
a) Densitatea curentului
b) Rezistentaa specifica a tesutului
c) Durata actiunii curentului electric
- sub 45 o C efectul termic asupra tesuturilor e reversibil, unele enzime celulare
sunt distruse si functionarea celulara afectata
- sub 60°C nu se evidentiaza modificari vizuale ale tesuturilor

- intre 60-65ºC vasele capilare se contracta iar tesuturile se coaguleaza,

albindu-se

- intre 65- 90ºC se produce denaturarea proteinelor, tesuturile devin alb-cenusii

indicand moartea celulara

- la 100ºC se produce vaporizarea apei intracelulare

- peste punctul de fierbere se produce carbonizarea tesuturilor

 Elementul de baza al unui circuit electric este sursa electrica

 Pentru electrochirurgie – unitatea de electrochirurgie sau generator (ESU)

 Unitatea electrochirurgicala converteste curentul alternativ de joasa frecventa ( 50 - 60

cicli pe seconda -50 - 60 Hertz) de la o sursa de perete la un curent alternativ de
inalta frecventa (curent de radiofrecventa) intre 300-500 KHz

 Unitatea de electrochirurgie permite chirurgului sa modifice curentul de iesire

 De asemenea se poate varia forma undei curentului de iesire, obtinandu-se:

a) current de coagulare sau “Coag” - este un current modulat cu voltaj
inalt
b) current de taiere sau “Cut” – este un curent egal de voltaj scazut
c) current amestecat sau “ Blend” – este un current modulat de voltaj
scazut
-
 Electrochirurgia RF conversteste energia electrica in energie termica
 Circuitul electric in cazul electrochirurgiei este constituit din:

1. Unitatea de electrochirurgie
2. Electrozi
3. Pacient
4. Cabluri conectoare

 instrumente de electrochirurgie: A. bipolare

B. monopolare (unipolare)

 instrumentele bipolare contin ambii electrozi si iar circuitul electric este inchis doar
de catre tesutul dintre cei doi electrozi

 instrumentele monopolare reprezinta electrodul activ in timp ce electrodul

inactiv(dispersiv) se afla la distanta de acesta de obicei pe coapsa sau fesa pacientului,
deasupra unei mase musculare bine vascularizate.

 In cazul instrumentelor monopolare intregul pacient se interpune intre cei doi electrozi
si de aceea riscul complicatiilor legate de trecerea curentului electric este mult mai
mare, electronii avand intotdeauna cai alternative de deplasare catre electrodul inactiv
 Se foloseste un current monopolar de voltaj redus, frecventa inalta,
nemodulat (curent de taiere)

 Pentru vaporizare este utilizat un electrod ascutit sau unul subtire in

imediata proximitate (dar nu in contact ) cu tesutul

 Se creaza o zona de densitate mare electrica care permite energiei sa fie

concentrate pe o arie foarte mica de tesut , atingand rapid o temperatura
intracellulara peste 100º C determinand vaporizare

 “Zona de vapori “ este aria de impedanta scazuta create de ionii rezultati de

vaporizare in care chirurgul trebuie sa mentina electrodul pentru a continua
taierea sau vaporizarea

 taierea este obtinuta printr-o vaporizarea liniara

Utilizat correct, curentul de taiere genereaza o distrugere tisulara colaterala
minima

Taierea este dependent de: - puterea curentului

- forma curentului si tensiunea maxima a ESU

- forma si dimensiunile elecrodului

- abilitatea chirurgului

 distructia termica minima poate fi mai mica de 100 micron

Unele studii afirma ca injuria termica este in general mai mica de 200 microni
pentru curentul de taiere pur si de aprox 300 micron pentru curentul
maestecat (blended)
 Desicarea tesuturilor este obtinuta cu un electrod cu o suprafata mai mare de
contact cu tesuturile ce creaza un current de intensitate slaba generand o
temperatura tisulara sub 100 C dar peste 65-70 C, conservand arhitectura
tisulara

 Coagularea tisulara rezulta in urma ruperii si reformarii induse termic a

legaturilor intermoleculare generand o sigilare vasculara uniforma si
omogena

 Sangele ce curge prin vase reprezinta un mecanism de indepartare a caldurii

rezultate in urma oscilatiilor RF intracelulare ale cationilor si anionilor
impiedicand coagularea si de aceea este necesara compresiunea vaselor
inainte de aplicarea energiei

 Folosirea curentului modulat de voltaj inalt gebnereaza o coagulare

punctiforma superficiala a tesuturilor
 Este o tehnica cunoscuta si ca “spray coagulation”

 Se obtine o coagulare superficiala a tesuturilor (approx. 0,5 mm)prin arcuri

repetitive de curent cu voltaj inalt care genereaza o crestere rapida a
temperaturii la 200 o C

 Este asociata cu un risc crescut de leziuni deoarece curentul modulat este de

voltaj inalt si electrozii au suprafata mare si sunt tinuti in apropierea si nu in
contact cu tesuturile

 Natura rapida si superficiala a acestui tip de coagulare creste impedanta

tisulara impiedicand incalzirea straturilor mai profunde

 Acest tip de coagulare este utilizata ca metoda de hemostaza pentru capilare

si arteriole mici pe o suprafata mare
1. Sursa de energie
 puterea de ieșire pentru vaporizare sau tăiere va fi cea minima
necesară pentru a crea efectul tisular dorit

 mai multă putere înseamnă o tensiune mai mare și o coagulare

adiacentă crescuta

 tensiunea poate fi mărită fără modificarea setărilor de putere prin

utilizarea "formelor de undă amestecate", acestea crescand tensiunea
de varf

 formele de undă amestecate au ca rezultat o deteriorare termică

tusulara mai mare, deoarece tensiunea mai mare transfera mai mult
curent în țesut iar natura întreruptă a curentului determină o viteză
de tăiere mai mica, deci un contact prelungit cu tesuturile
2. Densitatea de putere
- este puterea totală transmisa țesutului pe unitatea de
suprafață a electrodului
- este în mare măsură determinată de forma și mărimea
electrodului
- un electrod mic va concentra curentul și densitatea de
putere va fi mai mare creștere rapidă a temperaturii celulare

vaporizare
- un electrod în formă de lamă poate servi la tăiere și
coagulare, plasând lama îngustă aproape sau în contact cu țesutul
3. Proximitatea electrod-tesut

- exista tehnici prin care electrodul se plaseaza in

imediata proximitate a tesutului permitand formarea unui arc
electric intre electrod si tesut: vaporizarea si taierea

- fulguratia este o metodă electrochirurgicală non-

contact pentru obținerea hemostazei iar distanța la care trebuie
pozitionat electrodul fata de țesut este dependentă de designul
generatorului și de tensiunea de ieșire

- pentru hemostaza vaselor de calibru mare este

necesar să existe contact electrod-țesut, compresie vasculară, cu
forceps, înainte de a se aplica energia
4. Impedanța sau rezistența tisulara

- țesuturile foarte conductive au un conținut ridicat de apă

- țesuturile cu impedanță ridicată au un conținut scăzut de

lichide, sunt relativ neconductive

- țesuturi ca oasele, grăsimea, pielea carbonizata vor

împiedica trecerea curentului fără efect electrochirurgical
5. Timpul de contact cu tesutul
- cantitatea de energie transferată la un volum dat de țesut
este direct proporțională cu durata de timp în care electrodul este
aproape sau în contact cu țesutul țintă
- un contact prelungit permite transferul de mult mai
multa energie către țesutul adiacent

6. Mediul de distensie
- este partea din circuitul electric prin care arcul electric
traversează spațiul dintre electrod și țesut
- mediul CO2 este utilizat pentru majoritatea
laparoscopiiilor
1.Leziuni prin activarea accidentala a electrodului
- activarea neintenționată a unui electrod monopolar sau bipolar
- se produce de multe ori prin controlul generatorului de către alta
persoana decât chirurgul
2. Devierea curentului electric (cale alternativa)
3. Arsuri la nivelul unor zone alternative (accidentale) de contact cu
masa
4. Defecte ale materialelor izolatoare
5.Cuplarea directă - când un electrod activat atinge și transfera energie
unui instrument conductiv, care este aproape sau în contact cu un
tesut ce va fi lezat
6. Cuplarea capacitivă - apare atunci când energia electrică este
transferată prin dielectric la un conductor aflat de partea opusa
7. Arsuri la nivelul electrodului dispersiv (placii)
 ele sunt produse folosind instrumente sau tehnici
necorespunzătoare
 IMPORTANTĂ ESTE GĂSIREA LEZIUNII ȘI INDICAREA
TRATAMENTULUI CORECT
 prognosticul leziunilor descoperite în timpul interventiei este mai
bun comparativ cu prognosticul leziunilor descoperite după
interventie
 Leziunile pot fi: - leziuni hemoragice                                
    - leziuni ale organelor intraperitoneale
- leziuni diafragmatice
 Avantaj: curentul electric nu trece prin corpul
pacientului
 Complicatie: creșterea temperaturii locale
 Preventie: - nu folosiți "coagularea oarba"
 Instrumentele sunt sonde, lame și foarfece care sunt activate de
transductorul ultrasonic situat în mânerul instrumentului acesta fiind facut
sa vibreze longitudinal la aproximativ 55 kHz
 Utilizează energie la frecvente mari
 Cu o excursie de până la 100 microni se creează efecte locale la nivelul
tesuturilor traduse prin tăiere și / sau coagulare
 Coagularea rezulta din denaturarea mecanică a proteinelor ​- sonda
vibratoare rupe legăturile de hidrogen din proteine
 Taierea rezulta din oscilarea lamei orientate longitudinal și crearea unei zone
cu presiune scăzută la vârful sondei vibratoare - proces numit cavitație
 Efectele tisulare ale sistemului ultrasonic pot apărea până la 2 mm lateral
față de instrument
 Se utilizează pentru coagularea vaselor cu diametrul de până la 3 mm
 Nu se produce fum                            
     Energia pare să rămână localizată la locul de aplicare - efecte colaterale
asupra tesuturilor minime