Mass-media este o denumire generală a tuturor mijloacelor de informare în masă.

Aceste
mijloace sunt variate: presa sau mijloacele electronice de informare (televizor, radio, reţele de
calculatoare).
 O caracteristică a mass-mediei este că aceasta poate forma caracterul unui
individ, adeseori eronat. În acest caz, este vorba de televiziune. Datorită
faptului că omul se uită exagerat de mult la televizor, acestuia îi pot fi
întipărite idei sau opinii transmise de programul vizionat.
 De exemplu, s-a studiat impactul vizionării programelor violente. Rezultatele
studiului diferă în funcţie de cantitatea vizionată şi de vârsta individului. Cel
mai interesant rezultat este acela în care o cantitate mare de programe cu
conţinut ridicat de violenţă este vizionată de un copil cu o vârstă fragedă:
acesta încearcă să copieze ce vede şi ceea ce i se pare interesant.
 De obicei, prin faptul că filmele de acţiune conţin scene violente, implicit
spectaculoase, aceste producţii atrag audienţa tânără. Rezultatul constă în
formarea unui individ cu un caracter violent, eventual o persoană cu o cultură
joasă, timpul alocat vizionării de filme sau programe diverse fiind mult mai
mare decât cel alocat citirii unei cărţi. De aceea este importantă, în primul
rând, educaţia primită de la părinţi despre valorile culturale ale vieţii. Pe lângă
aceasta, copilul, al cărui caracter este în formare, trebuie controlat şi privat de
anumite programe ce nu sunt potrivite formării lui.
Mass-media ocupă un loc esenţial în toţi paşii făcuţi de noi,
adolescenţii, în viaţă .
 Dintre cele mai importante mijloace de informare ale mass-mediei, elevii consideră
internetul ca fiind cea mai rapidă şi eficientă cale, apoi televiziunea şi radioul. Un
procent considerabil îşi petrece tot mai mult timp (peste 3 ore) în faţa calculatorului şi a
televizorului, din păcate în detrimentul lecturii. Emisiunile preferate sunt cele de
muzică şi divertisment.
 Mai multe rubrici din ziare, emisiuni radio-TV, site-uri pe internet cu rol de informare,
adresate adolescenţilor determină formarea lor ca oameni buni, respectabili, civilizaţi. Şi
mai ales cu o conştiinţă pozitivă.
 În general mass-media are efecte pozitive asupra dezvoltării personalităţii, asupra
culturii generale, dar aceste efecte depind în mare măsură de calitatea mesajelor
recepţionate de elev .
 Deşi televiziunea generează o atitudine mentală pasivă, o întârziere în procesarea
informaţiei, în gândire, vizionarea TV este un factor principal în inducerea
hiperactivităţii. Agitaţia extremă, incapacitatea de a sta locului, impulsivitatea excesivă
sunt stări ce apar în urma vizionării repetate. Neuropsihologii demonstrează că,
proporţional cu creşterea timpului dedicat vizionării, creşte hiperactivitatea.
Mass-media influenţă pozitivă sau negativă?
 În ziare, reviste, posturi TV se dezbat cazuri reale de viaţă, cazuri pozitive sau negative
care îşi pot pune amprenta asupra noastră, ne pot influenţa gândirea şi deciziile, ne pot
forma ca oameni. Poţi cunoaşte un adolescent după genurile de emisiuni TV sau site-ul de
Internet preferate.
 POZITIVĂ poate fi prezentarea vieţii unor oameni de succes sau a unor oameni care au
influenţat istoria omenirii. Unul dintre aceştia poţi fi chiar tu, dacă urmezi un exemplu şi
încerci prin propriile puteri să ajungi la un asemenea nivel. Prezentarea unor documentare
TV din domeniul naturii, al aventurii, al necunoscutului incită setea omului de a cunoaşte,
de a cerceta, de a documenta şi de a se autodepăşi. Şi dacă stăm să ne gândim, exemplele
de influenţă benefică sunt chiar foarte numeroase, de la documentare istorice la informaţii
medicale, ecologice, meteorologice sau turistice.
 NEGATIVĂ este influenţa unor reportaje despre violenţă. Violenţa în şcoli oferă modele
negative pentru elevi. O anumită muzică reprezintă nivelul de cultură scăzut al unor
oameni aşa-zişi de succes, pentru care rege e încoronat numai banul şi care nu au altă scară
de valori decât îmbogăţirea şi luxul personal. Telenovelele care te ţin legat ore întregi în
faţa televizorului pot fi în defavoarea citirii unor cărţi de bună calitate sau pot să
influenţeze negativ timpul dedicat învăţăturii.
 Ca să nu mai vorbim că nu toate aspectele sunt bazate strict pe adevăr, ci au tendinţa de
exagerare, de deformare a realităţii (titluri şocante şi imagini terifiante). În opinia mea,
depinde de fiecare dintre producători şi de publicul consumator, ca rolul mass-mediei să
fie unul pozitiv
 Mass-media are rol de informare (cultură, viaţă socială, politică), dar
în acelaşi timp are şi un rol negativ, deoarece creează dependenţă, iar
vizionarea unor emisiuni de prost gust duc la influenţarea asupra eticului.
Elevul este dornic de cunoaştere şi îşi semi-satisface această dorinţă din mass-
media, dar din păcate o face doar într-o oarecare măsură, pentru că spaţiul
dedicat unor emisiuni educative este pe zi ce trece tot mai restrâns şi nimeni
nu ia nici o măsură în acest sens. Totuşi, nu putem contesta anumite merite,
pozitive în formarea tânărului învăţăcel sau a adolescenţilor care, după un
sondaj, petrec aproape 45% din timp în faţa televizorului.
Iată cum arată tabloul simptomatologic întâlnit la elevii care, de-a lungul anilor, au
acumulat prea multe ore în faţa micului ecran:

 Slăbirea capacităţii de a asculta, incapacitatea de a-şi menţine atenţia, de a înţelege şi de a-şi aminti
un material prezentat oral;
 Abilitate scăzută de a reflecta într-o formă coerentă, în vorbire şi în scris, a faptelor şi a ideilor;
tendinţa de a comunica prin gesturi odată cu cuvintele sau în locul acestora;
 Scăderea cunoştinţelor de vocabular sub nivelul clasei a patra;
 Proliferarea ticurilor verbale, a cuvintelor de umplutură care nu spun nimic;
 Inabilitatea de a distinge diferenţele dintre sunetele ce alcătuiesc cuvintele şi de a le percepe în
ordinea rostirii, fapt care se reflectă şi în dificultatea de a pronunţa cuvinte lungi şi a le silabisi;
 Înţelegerea nesigură, confuză a lecturii cu un grad crescut de dificultate;
 Dificultatea de a înţelege frazele mai lungi, propoziţiile intercalate şi structurile gramaticale mai
complexe;
 Dificultatea de a trece de la limbajul colocvial la forma scrisă.
 Preşcolarii, în comparaţie cu cei de acum câteva generaţii, întâmpină dificultăţi mari în a sta liniştiţi
şi a asculta povestiri sau scurte discuţii. Problemele pe care le pot sesiza părinţii, încă de pe acum, la
micii telespectatori, sunt starea de hiperactivitate, de neatenţie şi chiar de irascibilitate care-i
caracterizează. Problemele de înţelegere şi de folosire a limbii devin tot mai evidente cu cât copiii
avansează de la o clasă la alta, când, în mod firesc, li se solicită un nivel mai ridicat al capacităţii de
gândire şi de organizare, o înţelegere a cărţilor mai dificile şi un volum sporit de scriere. La începutul
ciclului gimnazial, îngrijorează tot mai mult capacitatea scăzută de concentrare, cunoştinţele reduse
de vocabular, capacitatea de înţelegere a lecturii şi abilitatea de a folosi limba, de a exprima efectiv
idei, de a se exprima corect în scris.
Mass-media între pro şi contra
Noi, tinerii, ne amintim mai puţin. Ei, ceilalţi, îşi amintesc
mai mult despre cenzura informaţională care a domnit în
România până în 1989. Între Telejurnal şi emisiunile de
propagandă, la televizor se strecurau anevoie câte un film
cu delfinul Flipper sau concertele educative ale lui Leonard
Bernstein. Despre lumea din afară nu se afla însă mai nimic
de la televizor, radio şi cu atât mai puţin din ziare ca
„Scânteia”, „Scânteia Tineretului” sau „Cutezătorii”. Astăzi
totul s-a schimbat; deşi au trecut atâţia ani de când am
descoperit că există Cartoon Network, Animal Planet, Viva,
Euronews şi BBC, ne e greu să discernem valoarea din masa
de informaţii care ne asaltează. Informare şi dezinformare,
manipulare, valoare şi non-valoare, despre toate acestea
dezbat astăzi elevii şi profesorii lor.