MANAGEMENTUL

PROGRAMELOR DE
EXCELENŢĂ
• Un sistem de educaţie orientat către cunoaşterea copilului şi dezvoltarea capacităţilor lui
individuale la nivel maximal, orientarea acestuia către nevoile lui acute de dezvoltare şi de
rezolvare a necesităţilor naţionale şi internaţionale, poate fi realizat şi prin educaţia de
excelenţă - educaţia copiilor supradotaţi: “A fi la puterea mulţi”.
• Educaţia de excelenţă nu vine în contradicţie, ci se suprapune şi respectă sistemul de
învăţământ existent, poate îmbogăţii oferta grădiniţelor, şcolilor, liceelor şi universităţilor,
la alegerea lor. Aceste sisteme educaţionale moderne sunt deja implementate cu succes în
ţările foarte bine dezvoltate, pentru că au înţeles că prin forţa lor de a înainta frontierele
cunoaşterii umane în artă, antreprenoriat, leadership, ştiinţă şi cercetare pot contribui la
dezvoltarea şi succesul lor economic.
• Educaţia copiilor supradotaţi şi talentaţi a devenit ’’top priority’’ în întreaga lume şi s-a
extins de la domeniul ştiinţific sau tehnologic până la leadership şi management de sistem
social.
• Perioada de formare a abilităţilor cognitive, sociale, afective şi estetice este
foarte scurtă şi se regăseşte de la vârsta cea mai fragedă a copilului ( de la
câteva luni la 12 ani ). Cercetări mondiale indică faptul că educaţia timpurie
are o importanţă fundamentală în formarea inteligenţei, creativităţii,
abilităţilor, aptitudinilor şi competentelor, ele arată că de calitatea educaţiei
depinde evoluţia omului.
• La vârsta de 3 ani fiecare copil este înzestrat (gifted ), tot potenţialul său
este activat: creativitatea, atenţia, dorinţa de învăţare, simţul dreptăţii,
umorul, puterea de concentrare, capacitatea de efort susţinut şi cel mai
important, este motivat
• Aproximativ 80% dintre copiii cu vârsta între 2 şi 3 ani au capacitatea
intelectuală de a învăţa scrisul, cititul, socotitul şi mai multe limbi străine,
fapt care a dus la implementarea curriculei educaţiei timpurii în grădiniţele
de copii.
• Cu cât identificarea copilului supradotat se va face mai de timpuriu cu atât
mai mult se va evita transformarea potenţialului activ (gifted ) într-un
potenţial ascuns (gifted undergraund ) sau dezvoltarea numai pe domenii de
pasiune fără interes pentru educaţia şcolară ( gifted underachievers ).
Aceleaşi cercetări arată că la 10 ani, inteligenţa şi creativitatea sunt formate
în proporţie de 95-98%.
• Un copil supradotat este cel la care unele abilitati au un nivel mai
inalt de dezvoltare, comparativ cu copiii de aceeasi varsta. Poate
fi vorba de aptitudini generale (inteligenta), aptitudini verbale,
memorie, creativitate, inteligenta emotionala, leadership sau
specifice (aptitudini artistice, sportive etc.). Acesti copii dovedesc
o inalta performanta in domeniile de interes si, deseori, au
realizari si rezultate scolare deosebite.
• Abilitatile copiilor supradotati pot fi observate de parinti sau cadre didactice, mai ales daca
acestia au fost informati despre caracteristicile lor specifice. Doar cateva dintre acestea pot
fi: capacitate enorma de a strange multe informatii din domenii de pasiune sau interes,
abilitati in folosirea numerelor, sensibilitate sufleteasca, memorie deosebita pe arii de
interes, lipsa nevoii de somn, hiperenergie, justitiarism, capacitatea de a gandi in afara
eului propriu, de a da raspunsuri neobisnuite si neasteptate la probleme, de a gasi relatii
intre parti, de a se concentra pe perioade lungi de timp, etc.
• Parintii sunt, de obicei, primii observatori ai comportamentului de supradotare. Este de
foarte mare ajutor pentru un copil sa fie descoperit ca supradotat de cat mai timpuriu,
pentru ca astfel se poate bucura de sansa enorma de a primi educatie la nivelul abilitatilor,
precum si de stimulente care sa-i dezvolte abilitatile. Identificarea supradotarii din timp
este la fel de importanta ca si cu orice alta directie de exceptionalitate.
. Exista in prezent, in Romania o serie de teste recunoscute pe plan international, adaptate si
etalonate pe populatia autohtona.
- testul WISC IV (Wechsler Intelligence Scale for Children, Fourth Edition), utilizat pentru
masurarea functionarii intelectuale generale (IQ) a copiilor cu varste cuprinse intre 6 si 16
ani, prin evaluarea a patru dimensiuni: verbal, rationament, memorie si viteza de
procesare.
- Pentru copii mai mici, cu varste cuprinse intre 2 ani si 6 luni si 7 ani, se utilizeaza pentru
evaluarea aptitudinilor cognitive testul nonverbal SON-R (Snijders-Oomen Nonverbaler
Intelligenztest).
 
• Sunt considerati supradotati, in functie de autori, intre 2 si 6% dintre copii.
De exemplu, autorii testului WISC considera ca un IQ exceptional trebuie sa
depaseasca pragul de 130, fiind caracteristic pentru 2% din populatie.
• Astfel de copii pot aparea in orice mediul socio-cultural. Nivelul de
inteligenta sau de studii al parintilor nu este o „garantie“ pentru aparitia
unui copil supradotat. E drept, astfel de parinti, ce pun accent pe studiu si
realizari academice, reusesc mai usor sa identifice abilitatile copilului si sa se
implice in dezvoltarea acestuia.
Acesti copii trebuie sa beneficieze de trasee curriculare diferentiate (vezi Legea
17/2007 si Legea 1/2011, sectiunea 14), structurate in functie de domeniul de
manifestare a abilitatii, urmarind obiective specifice.
Acestea sunt adaptate atat sub aspect cantitativ (volumul informatiei), cat si
sub aspect calitativ (ritm, stil de invatare), conform nevoilor speciale ale
copiilor supradotati
Intre copilul dotat şi ceilalţi copii se pot distinge trei diferenţe fundamentale:
- Capacitatea de a învăţa mai rapid, mai temeinic şi cu mai mare complexitate;
- Capacitatea de a sesiza, soluţiona şi de a reacţiona în anumite situaţii mai
rapid;
- Capacitatea de a lucra cu idei abstracte şi de a face conexiuni.
• Caracteristicile de identificare a copilului • Este extrem de sensibil la critici.
gifted:
• Este foarte sensibil emoţional.
• Iubeşte ideile complexe şi provocările • Are dificultăţi la descifrarea tabelelor şi cu
intelectuale şi răspunde bine la acestea, ortografia.
dar eşuează frecvent la chestiuni simple.
• Memorează drumuri după o singură
• Sensibil fizic, deseori cu auz sensibil şi parcurgere.
fără a suporta zgomotele puternice.
• Are o imaginaţie vie şi vise şocante.
• Slab ascultător, aparent nu ascultă nimic.
• Este distrat.
• Are dificultăti în rezolvarea problemelor
şcolare. • Este foarte dezorganizat.
• Scrie urât şi cu dificultate, deseori
mototolind sau apăsând prea tare hârtia.
• Iubeşte lego, puzzle, jocurile pe
computer, televizorul, crearea de obiecte.
• Iubeşte arta şi muzica.
• Are un slab simţ al timpului.
• Unii copii pot avea abilităţi mascate de factorii etnici, de statutul socio -
economic sau dizabilităţi. Informaţiile asupra mediului specific de învăţare
se folosesc pentru a lua cele mai bune decizii asupra strategiilor de
recuperare a acestor copii.
• De exemplu: un mediu dezavantajat economic, un mediu în care
oportunităţile de învăţare şi informaţia lipsesc, un mediu în care limba
naţională nu este prima limbă vorbită, un mediu cu o familie dezorganizată,
abuzuri asupra copilului sau partenerului, pot masca efectele care duc la
identificarea copiilor cu abilităţi înalte.
• Efectele posibile ale negării atenţiei speciale pentru copiii dotaţi şi
talentaţi: eşec şcolar, proastă adaptare socială - izolare socială, sensibilitate
extremă- perfecţionism paralizant, stres- dezvoltare inegală, agresivitate-
confuzie mentală, conflicte-frustrare.
• Cadrul didactic care are în grupă copii dotaţi trebuie să promoveze învăţarea şi studiul care
implică aspecte ale vieţii de zi cu zi. Instruirea trebuie să permită dezvoltarea şi aplicarea
abilităţilor cognitive productive care să le permită copiilor să reconceptualizeze
cunoaşterea, existenţa şi/sau să genereze un nou nivel al cunoaşterii, trebuie să aibă un
ritm flexibil şi să fie adaptată abilităţilor copilului, rezultatelor evaluărilor prealabile, stilului
de învăţare, intereselor şi motivaţiilor acestuia. Materialele didactice folosite vor fi
selectate în funcţie de abilităţile conceptuale şi de procesare a informaţiilor pe care la deţin
aceştia.
• Demersul didactic se va face în conformitate cu stilul cerut de obiectivele curriculei, cu
stilul de învăţare al copilului (vizual - spaţial, auditiv - secvenţial, kinestezic, senzitiv, etc. ),
astfel încât să se optimizeze însuşirea cunoştinţelor şi dezvoltarea abilităţilor, dar şi
aplicarea cunoştinţelor în practică şi dezvoltarea de noi cunoştinţe.
• Actul predării se face în ambele sensuri, dând astfel posibilitatea copilului să fie actor
participativ în procesul predării şi asigurând un permanent feedback între educatoare şi
copil. Predarea trebuie să-l motiveze pentru însuşirea unor cunoştinţe suplimentare, să-i
trezească interesul, să-i permită punerea de întrebări adiţionale care să clarifice detaliile.
• Predarea trebuie să respecte stilurile de învăţare ale copilului şi caracteristicile
emoţionale şi psihologice ale acestuia. Pentru copilul vizual - spaţial în special, tehnicile de
predare clasice nu fac această acoperire, astfel producând efecte uneori dramatice asupra
unui copil cu potenţial intelectual sau creativ extrem de mare, care deseori prezintă risc
social şi şcolar major deşi are şi cele mai înalte cote pe creativitate şi inteligenţă complexă.
• Sfaturi pentru educatoarele care au în grupă un copil supradotat :
• Permiteţi copilului să îşi aleagă singur domeniile de studiu şi metodele de manevrare şi
transformare a informaţiilor.
• Încurajaţi aplicarea abilităţilor avansate .
• Focalizaţi-vă pe sarcini care nu au un singur rezultat corect posibil.
• Oferiţi copilului oportunitatea să îşi dezvolte abilităţi de leadership şi de interacţiune de
grup.
Există o nevoie reală de dezvoltare profesională şi oportunităţi de colaborare pentru cadre
didactice care au în grupă/clasă copii supradotaţi. Formarea continuă se va face atât pentru
cadre didactice, părinţi, căt şi pentru mediul social ce va beneficia de aceste inteligenţe înalte.
Părinţii pot să solicite în scris o evaluare multicriterială pe parcursul unui an şcolar cadrului
didactic sau pot să solicite în scris o evaluare multidisciplinara inspectoratului scolar.
CUM ANALIZĂM COPII SUPRADOTAŢI ?
Un copil supradotat are calităţi intelectuale, artistice, etice, de comunicare sau creativitate ieşite cu
mult din comun. Folosind însă IQ - ul pentru indicarea supradotării urmatoarea curbă Gauss indică:
• 85 - 99 Lower normal/Normal inferior;
• 100 - 114 Upper normal/Normal superior;
• 115 - 129 Bright/Strălucitor;
• 130 - 144 Gifted/Talentat
• 145 - 159 Highly Gifted/Talent superior
• 160 - 180 Profoundly Gifted/Profund talentat
• Peste 180 Genius/Geniu
TEORII , REZULTATE ALE CERCETĂRILOR :

• Joseph Renzulli a sintetizat toate cercetarile în formula simplă a celor trei cercuri ce caracterizează
inteligenţa, creativitatea şi atingerea ţelurilor propuse. Conceptul de gifted apare la intersecţia celor trei
calităţi: inteligenţa, creativitatea, automotivarea, fiecare dintre acestea putând fi descoperită şi în lipsa
celorlalte două.
• Nu există nicio corelare între succesul social şi supradotare, mulţi supradotaţi putând fi victima
excluderii sociale din cauza competitivităţii lor deosebite.
• Supradotarea este o manifestare umană deosebită, cu multiple faţete, având ca element comun
excepţionalitatea şi fiind realizată prin combinarea fericită a unor capacităţi intelectuale şi aptitudini
deosebite cu anumite trăsături de personalitate (şi în condiţiile unui mediu socio-familial-cultural
favorizant)
•  Deşi potenţialul deosebit copiilor supradotaţi le dau acestora posibilitatea
de a rezolva problemele deosebite şi crizele umanităţii, Supradotaţii” sunt o
populaţie cu un mare risc social şi nevoi deosebite, trebuie protejaţi şi
utilizaţi pentru a putea să-şi realizeze propriul potenţial.
• Supradotarea poate fi de asemenea ascunsă din considerente de protecţie socială. Mulţi
supradotaţi îşi inhibă dezvoltarea personală pentru a putea trăi printre ceilalţi oameni fără
a crea reacţii adverse sau ascund supradotarea proprie prin hobby-uri unde pot fi
performanţi fără a fi în pericol de excluziune din grupul social.
•  În general aceşti supradotaţi nu recunosc că au abilităţi deosebite, considerând că sunt
oameni comuni cu o bună formare profesională sau cu hobby-uri personale.
• Supradotarea este statistic egal reprezentată pe ambele sexe, în toate mediile sociale şi
pe toate culturile.
1.Einstein a vorbit la patru ani și a citit la șapte ani;
2. Isaac Newton a luat note slabe în școala primară;
3. Când Edison era copil, profesorii lui i-au spus că este prea prost ca să învețe
ceva;
4. Un editor de ziar l-a concediat pe Walt Disney pentru că nu avea destule
idei;
5. Profesorul de muzică al lui Caruso i-a spus că nu poate cânta, deoarece nu
are pic de voce;
6. Lev Tolstoi a fost dat afară din facultate;
7. Luis Pasteur a fost considerat mediocru la chimie când a terminat Royal
College;
8. Winston Churchill a rămas repetent în clasa a șasea.
MITURI DESPRE COPIII SUPRADOTAȚI

Sunt crema clasei

• Nu neapărat. Uneori pot prezenta diverse tipuri de dizabilități în învățare ce pot rămâne nedescoperite la
început. În acest caz, odată cu trecerea timpului le vine tot mai greu să exceleze în învățare.
Sunt atât de deștepți încât se descurcă cu sau fără programe speciale
• Aparent se descurcă bine de unii singuri, dar se pot plictisi și nu vor mai respecta regulile. Aceste tendințe
se pot accentua odată cu înaintarea în vârstă, când sarcinile devin mai complexe. 7
Supradotați și talentați înseamnă același lucru
• Nu necesar, nu există nici o regulă de corelare între acestea. Se fac diferențieri mari între “supradotat
academic”, “supradotat intelectual”, “talentat” si altele. Copiii supradotați necesită curricula diferențiată și
programe educative flexibile, într-un mediu intelectual special. Orice copil poate trece prin programe
îmbogățite, însă supradotații și talentații au nevoi educative diferite.
Trebuie sa treacă prin școală împreună cu generația lor
• Este adevărat că supradotații trebuie să interacționeze social cu cei din propria generație, însă
vârsta lor cronologică nu corespunde cu vârsta lor mentală, care poate fi mult mai mare. Să
pui un copil supradotat în aceeași clasă cu alți copii cu vârsta mentală mult mai mică decât a
lui este un chin și o tortură pentru acel copil.
Supradotarea este ceva de invidiat
• Marea majoritate a copiilor supradotați se simt neînteleși și izolați. Deseori sunt respinși de
către societatea colegilor din cauza gusturilor și opiniilor lor prea adulte. Aceasta poate crea
probleme psihice specifice, cum ar fi ADHD/ADD sau altele ce au o incidență mai mare la
copiii supradotați decât la ceilalți copii.
• Este clar că educaţia unui astfel de copil nu e deloc uşoară iar părinţii trebuie să fie conectaţi la ceea
ce se întâmplă cu copilul lor şi să maximizeze potenţialul copilului lor. Unul dintre cele mai importante
lucruri ar fi ca părinţii să fie atenţi dacă cel mic se plictiseşte la grădiniţă sau la şcoală şi, cu ajutorul
cadrelor didactice, să îl sprijine să sară o clasă sau două pentru a nu-şi pierde interesul.
• Orice copil supradotat trebuie motivat, stimulat şi trebuie să îi fie menţinută şi încurajată curiozitatea
pentru un domeniu sau altul. Educaţia lui nu trebuie să fie una elitistă, ci trebuie să se facă prin
programe de acumulare şi de accelerare prin care să fie promovate şi dezvoltate abilităţile sale
naturale. Educaţia copiilor supradotaţi trebuie să se suprapună şi să respecte sistemul de învăţământ
existent, însă ar trebui completată cu un curriculum, programe şi metodologii de învăţământ care sa
îmbogăţească oferta grădiniţelor, şcolilor, liceelor şi universităţilor, la alegerea lor.
• Copilul supradotat învață foarte rapid aproape orice; își concentrează atenția timp îndelungat, este
foarte sensibil, el trăiește cu intensitate maxima orice moment, este curios din fire, este avid de nou,
întodeauna perseverant, are nevoie de rutină, de repetarea a unor părți dintr-o poveste de exemplu, nu
are răbdare cu procedeele de rutină și cu abilitățile automate; este perfecționist și justițiar, vocabularul
lui fiind bogat și adecvat, preferă compania adulților, dorește să discute materiale citite; consumă timp
pentru pasiunea proprie și pentru proiecte speciale; rezultatele școlare sunt deosebit de bune; se
plictisește ușor, înțelege ce este bine sau rău într-o activitate și găsește căi de optimizare; descoperă
valențe noi la idei vechi; găsește plăcere în activități intelectuale, gândește în afara eului propriu, este
interesat de ceea ce este bun sau rău, drept sau nedrept, arată compasiune pentru alții.
• Atenție, copiii supradotati se nasc, nu sunt creați. Totuși, "indiferent cât de supradotați, copiii nu-și
dezvoltă darurile, harurile fără un părinte sau un tutore care să îi încurajeze, să îi stimuleze și să îi
impulsioneze." (Winner, 1996).
• Ceea ce este important de observat este că profesorii care predau unor copii cu abilități speciale trebuie
să dețină anumite calități. Printre acestea se enumeră o siguranță intelectuală vizibilă, o flexibilitate
foarte mare, un simț al umorului dezvoltat care să le permită să intre în contact cu elevii și să îi facă să se
relaxeze în procesul de învățare, o stăpânire de sine în momentul în care copilul îi lansează provocări la
care face față cu greu sau în momentul în care nu știe răspunsul la întrebările care i se adresează, să aibă
plăcerea de a preda și de aînvăța tot timpul ceva nou de la alți oameni, din cărți sau din experiențe noi și
pline de înțelesuri.
• Statisticile arată că România are în jur de 200.000 de copii cu abilități înalte, cel mai mare număr din
Europa. Sunt mulți, dar puțini sunt descoperiți de profesori sau familie. Iar atunci când talentele lor
nu sunt dezvoltate, potențialul se pierde. La fel și legătura cu școala.
• Doar 1% dintre copiii supradotați din România au trecut, în ultimii șapte ani, printr-un program
educațional creat special pentru nevoile lor. Pentru mulți dintre ei, dezvoltarea talentelor înnăscute
nu este singura problemă. 97% dintre copiii cu abilități înalte au probleme de integrare socială, dacă
nu sunt sprijiniți.
• În trei ţări nordice (Finlanda, Suedia şi Norvegia), nu este utilizat nici un termen specific pentru a defini
acest grup de tineri.
• Lipsa acestui termen reflectă angajamentul politic declarat al acestor ţări de a evita orice fel de
clasificare a acestora, în special în ceea ce priveşte aptitudinile, punând accentul pe potenţialul de
dezvoltare a tuturor tinerilor, fără a-i grupa în vreo astfel de categorie.
 TERMENI

A. Dota ţ i/Supradota ţi

B. Talenta ţi

C. Alt termen

A+B

A+C

B+C

Nici un termen

Sursae: Eurydice.
• Belgia (BE fr): Termenul este „tânăr cu potenţial superior”.
• Belgia (BE nl): Termenul utilizat este tânăr cu aptitudini superioare”.
• Danemarca: celălalt termen este „copii cu înzestrare specială”.
• Estonia: Termenul este „copil ce posedă talent sau aptitudini ieşite din
comun”.
• Spania: Conform noului Act asupra Educaţiei, care va intra în vigoare în
2006, termenul este „elev cu aptitudini intelectuale superioare”. Termenul
utilizat în actualul Act asupra Educaţiei este „elevi supradotaţi intelectual”.
• Franţa: Termenul este „copil precoce din punct de vedere intelectual”.
• Irlanda: Celălalt termen este „student capabil de excelenţă”.
• Lituania: În Strategia pentru Educaţia Copiilor şi Tinerilor Supradotaţi,
termenul „talentat” este de asemenea utilizat. Ungaria: Celălalt termen
este”copil cu aptitudini remarcabile”.
• Olanda: Termenul ‘(supradotaţi’ este utilizat, însă nu în mod oficial. Aceşti
tineri sunt de asemenea consideraţi „tineri cu talente speciale”.
• Portugalia: Termenul cel mai comun utilizat este „supradotat” însă
documentele oficiale fac referire la „elevi care dau dovadă de
performanţe de învăţare excepţionale”.
• România: Termenii utilizaţi sunt „elevi capabili de excelenţă” şi „elevi cu
aptitudini excepţionale”.
• Slovacia: Psihologii disting între „copii supradotaţi”, adică acei copii cu
aptitudini intelectuale deosebite şi „copii talentaţi”, adică acei copii cu
aptitudini artistice sau sportive deosebite.
• Finlanda: Termenul „superdotat” este utilizat, însă nu în mod oficial;
politica educaţională naţională încearcă să evite diferenţierea între
diferitele grupuri şi să promoveze egalitatea.
• Marea Britanie (Anglia/Ţara Galilor/Irlanda de Nord): Termenii „capabil”,
„foarte capabil”, „mai capabil”, „capabil de excelenţă” sau „ cu aptitudini
excepţionale” sunt de asemenea utilizaţi.
• Islanda: Termenul este „copii ce prezintă potenţial deosebit în anumite
arii”.
• Bulgaria: termenul preferat este „copil ce posedă în mod evident talente
sau capacităţi deodebite
TEMA 1:

• Realizati o analiza de tip SWOT la nivelul unitatii scolare din care faceti parte care sa se centreze pe
nevoile copiilor supradotati din scoala.
• Timp: 20 minute
• Formulati un obiectiv care sa duca la rezolvarea uneia dintre nevoile identificate
TEMA 3:

• Propuneti un exemplu de activitate extracurriculara

pentru un grup de 15 elevi supradotati.
• Timp 15 minute
TEMA 4:

• Propuneti o tematica de cerc pe discipline pentru copiii

supradotati
• Timp 15 minute
ORGANIZAREA CENTRELOR DE
EXCELENTA

• - OMECTS 5577/2011 - Metodologia de organizare și funcționare a centrelor de excelență din

07.10.2011
• Identificati contexte şi factori care facilitează sau blochează existenţa programelor de excelenta!
TEMA 5: CVINTET
• CVINTETUL este o poezie care impune sintetizarea unor informaţii, conţinuturi în exprimări clare care
descriu sau prezintă reflecţii asupra temei date sau subiectului dat. Este o poezie de 5 versuri a cărei
construcţie are la bază anumite reguli: 
•    ♦ primul vers este format din cuvântul tematic (  un substantiv);
•    ♦ al doilea vers este format din 2 cuvinte ( adjective care să arate însuşirile cuvântului tematic) ;
•    ♦ al treilea vers este format din trei cuvinte ( verbe la gerunziu care să exprime acţiuni ale cuvântului
tematic);
•    ♦ al patrulea vers este format din patru cuvinte ce alcătuiesc o propoziţie prin care se afirmă ceva
esenţial despre cuvântul tematic;
•    ♦ al cincilea vers este format dintr-un singur cuvânt ( de obicei, verb), care sintetizează tema/ ideea .