EREDITATEA ŞI

VARIABILITATEA
LUMII VII

PROF.DELIA BARTHA
C.T.TRANSPORTURI AUTO BAIA SPRIE
MARAMURES
 Cerinte programa bacalaureat
conform Anexa 2 OMECTS nr.4800/31.08.2010 proba
B 1-licee tehnologice
EREDITATEA ŞI VARIABILITATEA LUMII VII
■ 3.1. CONCEPTE: ereditate, variabilitate.
■ 3.2. MECANISMELE TRANSMITERII
CARACTERELOR EREDITARE
- Legile mendeliene ale eredităţii:
■ - legea purităţii gameţilor;
■ - legea segregării independente a perechilor
de caractere;
■ - abateri de la segregarea mendeliană:
codominanţa.
3.1.Definirea conceptelor
■ Ereditatea este capaciatea parintilor de a le transmite
urmasilor caracterele lor.
■ Variabilitatea este capacitatea indivizilor unei specii de a se
deosebi prin caractere ereditare si neereditare.
■ Gena reprezinta unitatea de baza structurala si functionala a
materialului genetic.Ocupa un anumit locus in cromozomi.
■ Genotipul inseamna totalitatea genelor din corp.
■ Fenotipul semnifica toalitatea insusirilor
(morfologice,fiziologice,biochimice)ale unui organism la un
moment dat.
■ Cromozomii omologi sunt dispusi in perechi.
■ Genelele alele codifica acelasi caracter.
Organisme homozigote si heterozigote
■ Organismele homozigote au
factorii ereditari pereche identici.
■ Organismele heterozigote au
factorii ereditari pereche diferiti.
■ Daca se manifesta un caracter
este numit dominant (notat cu
litere de tipar mari) iar cel
recesiv ( notat cu litere de tipar
mici) ramane ascuns.
■ Gena dominanta isi manifesta
caracterul in fenotip ,in
generatia F 1 (daca organismele
incrucisate sunt homozigote),iar
cea recesiva nu-si manifesta
caracterul in generatia F 1 .
Experientele lui Gregor Mendel
■ Johann Gregor Mendel a
efectuat experiente de
hibridizare la mazare(Pisum
sativum)
■ Hibridarea reprezinta
reproducerea incrucisata intre
organisme homozigote care se
deosebesc prin unul sau prin
mai multe caractere ereditare.
■ Descendentii se numesc hibrizi-
iar atunci cand indivizii se
deosebesc printr-o pereche de
caractere ereditare vorbim de
monohiobridare ,iar cand se
deosebesc prin 2 caractere
ereditare ,de dihibridare.
Legile mendeliene ale ereditatii
■ 1.Legea puritatii
gametilor ,demonstrata de
monohibridare
■ 2.Legea uniformitatii hibrizilor
in generatia F1
■ 3.Legea segregarii
independente a perechilor de
caractere.
■ Cercetarile au fost facute de
Mendel pe mazare deoarece
are urmatoarele caracteristici:
-este autogama(se polenizeaza cu
polen propriu)
-prezinta caractere fenotipice
distincte
-parintii sunt homozigoti (puri din
punct de vedere genetic)
Monohibridismul si legea puritatii
gametilor-Legea I
■ Uniformitatea hibrizilor din
prima generatie in cazul
monohibridarii si dihibridarii
l-a condus pe Mendel la
formularea legii puritatii
gametilor
■ Conform acestei legi gametii
contin doar unul dintre
factorii ereditari pereche
,deci gametii sunt
intotdeauna puri din punct de
vedere genetic.
Legea segregarii independente a
perechilor de caractere
■ Prin incrucisarea hibrizilor din
prima generatie intre ei rezulta
■ Fiecare pereche de generatia a 2 a neuniforma:in
cazul monohibridarii ,raportul de
factori ereditari segrega segregare fenotipic
independent de alte dominant:recesiv este de 3:1,iar
cel genotipic este de 1:2:1
perechi de factori ■ In cazul dihibridarii in generatia
ereditari. a 2 a au aparut 16 posibilitati de
combinare intre factorii ereditari
–probabilitatea aparitiei
caracterelor dominante(N sau
G) este de ¾,iar a caracterelor
recesive(z sau v) este de ¼.
■ Raportul de segregare fenotipic
in F2 este de 9:3:3:1,iar cel
genotipic este de 1:2:1.
Monohibridarea:
Se încrucişează un soi de mazăre cu bob zbârcit cu unul cu bob neted, ambele sunt
homozigote. Se cere:
a) Genotipurile parentale;
b) Fenotipul şi genotipul indivizilor din F1;
c) Raportul de segregare fenotipică şi genotipică din F2;
d) Proporţia organismelor cu bob neted şi a celor cu bob zbârcit din F2;
Rezolvare
a) NN- bob neted zz- bob zbârcit
NN x zz

g: N N z z

F1: Nz Nz Nz Nz
b) Fenotipul- toţi indivizii din F1 au bob neted
Genotipul- indivizii sunt heterozigoţi
Pentru F2 se încrucişează doi indivizi din F1
Nz x Nz
g: N z N z
F2: NN Nz Nz zz 3:1
c) raportul de segregare fenotipică este de: 3:1 (3- bob neted/ 1-bob zbârcit)
raportul de segregare genotipică este de: 1:2:1 (1-NN-homozigot dominant
2-Nz-heterozigot
1-zz-homozigot recesiv )
d) proporţia organismelor cu: bob neted 3/4*100= 75%
bob zbârcit 1/4 *100= 25%
X=hibridare
 Dihibridarea
Se încrucişează un soi de mazăre cu boabe netede şi galbene
ga
m NG Nv zG zv
(caractere dominante) cu un soi cu boabe eti
zbârcite şi verzi (caractere recesive). Se cere:
a) Genotipurile parentale;
b) Fenotipul şi genotipul indivizilor din F1;
NNGG NNGv NzGG NzGv
c) Raportul de segregare după fenotip F2;
d) Proporţia organismelor cu bob neted şi a celor cu bob zbârcit
N
din F2;
Rezolvare:
G
a) NNGG- bob neted de culoare galbenă
zzvv- bob zbârcit de culoare verde
NNGG x zzvv N NNG NNvv NzGv Nzvv
g: NG NG zv zv v
F1: NzGv NzGv NzGv NzGv v
b) fenotipul- toţi indivizii din F1 au bob neted şi galben
genotipul- toţi indivizii din F1 sunt heterozigoţi
Pentru F2 se încrucişează doi indivizi din F1, iar cei patru gameţi
se trec pe prima linie şi respectiv prima coloană din tabelul z NzG NzGv zzGG zzGv
Punnett. De la individul cu genotipul NzGv obţinem 4 tipuri de G
gameţi: NG,Nv,Gz,zv.
F2:alaturat este reprezentat in patratul lui Punnet
G
c) raportul de segregare după fenotip este de: 9:3:3:1
(9-bob neted şi galben; 3-bob neted şi verde; 3-bob zbârcit şi
galben; 1-zbârcit şi verde; NzGv Nzvv zzGv zzvv
d) 9/16*100=56,26%- boabe netede şi galbene z
3/16*100=18,75%-boabe netede şi verzi
3/16*100=18,75%-boabe zbârcite şi galbene
v
1/16*100=6,25%-boabe zbârcite şi galbene
 Abateri de la segregarea mendeliana-
Codominanta
■ Exista situatii cand genele Grupa de
gena genotip
sange
alele dominante coexista fenotip
,sunt functionale si
interactioneaza ducand la OI l ll
aparitia unui fenotip nou care
se numeste codominanta.
■ Este cazul genelor A II LA L A L A sau
dominante L A si L B care LA l
determina aparitia grupelor
sanguine la om.Cand cele 2 B III LB L B L B sau
gene interactioneaza LBl
determina aparitia unui
fenotip nou respectiv grupa AB LA LALB
de sange AB(IV). IV si L
B
Importanta legilor mendeliene
■ Stiintifica:aceste legi sunt universal valabile la plante
,animale si la om
■ Practica:Incrucisarile repetate intre indivizi cu
caractere cunoscute pot duce la descendenti cu
fenotipuri controlate ,un element important din punct
de vedere practic pentru ameliorarea soiurilor de
plante si a raselor de animale
■ Medicala:cunoasterea modului de transmitere a
caracterelor umane ereditare patologice sta la baza
calculului riscului pentru diferite boli ereditare si la
elaborarea prognosticului genetic-astfel specialistii
pot acorda un sfat genetic precis,cu scopul de a
limita frecventa maladiilor ereditare
Codominanta
Dacă mama are grupa de sânge A (II) şi tata grupa B (III), copiii pot avea grupa de sânge AB
(IV). Ştiind că cei doi părinţi sunt heterozigoţi, stabiliţi următoarele:
a) tipul de interacţiune genică ce determină apariţia grupei de sânge AB (IV);
b) alte grupe de sânge pe care le pot avea copiii acestor părinţi şi genotipul grupelor de sânge
ale acestor copii;
c) grupa/ grupele de sânge pe care le-ar fi putut avea copiii, dacă părinţii ar fi fost homozigoţi.

Rezolvare:
a) Fenomenul de interacţiune genică ce determină apariţia grupei de sânge AB(IV) se numeşte
codominanţă;
b) Genotipurile: mama- LA l tata- LBl
LA l x LBl
g: LA l LB l
F1: LA LB LA l LBl ll
Copii mai pot avea grupele de sânge: A- LA l; B- LBl; 0- ll;
c) Genotipurile homozigote: mama- LA LA tata- LBLB
LA LA x LBLB
g: LA LA LB LB
F1: LA LB LA LB LA LB LA LB
Grupa de sânge pe care o pot avea copii este: AB(IV)
Bibliografie

■ Manuale :
Biologie clasa a IX-Ed.Aramis -2004
Biologie clasa a IX-Ed.ALL-2004
■ Google image