METODE DE CERCETARE

CALITATIVA

MCC, Master- PSH, 2015,

prof. dr. Elena Cocorada
 Activitatea de
predare-învăţare-evaluare

MCC, Master- PSH, 2015

prof. dr. Elena Cocorada
 Obiectivul general al cursului

Aplicarea metodelor de cercetare

calitativă în realizarea completă a
unei cercetări ştiinţifice in domeniul
psihologiei, cu respectarea normelor
de etică.

MCC, Master- PSH, 2015

prof. dr. Elena Cocorada
Obiective specifice
 Analiza critică a abordărilor teoretice avansate din psihologia muncii şi
a organizaţiilor pentru utilizare adecvată în scopul cercetării ştiinţifice şi
a optimizării activităţii
 Analiza metodelor de cercetare calitativă (CC): studiul documentelor,
interviul, studiul de caz, observaţia.
 Argumentarea utilizării unei metodologiei de cercetare psihologică
calitativă şi a diverselor modalităţi de analiză şi interpretare a datelor
 Aplicarea metodelor de cercetare calitativă în realizarea completă a
unei cercetări ştiinţifice
 Redactarea de rapoarte ale cercetarilor care au folosit metodele de
cercetare calitativă studiate şi, opţional, a metodelor mixte
 Utilizarea rezultatelor pentru evaluarea critică a situaţiilor problematice
şi a soluţiilor posibile
 Evaluarea calităţii unei cercetări calitative din perspectiva validităţii,
fidelităţii şi a respectării normelor etice
 Unităţi de curs
1. Metode calitative şi metode cantitative
2. Designul in cercetarea calitativa
3. Studiul documentelor - proiectare şi derulare
4. Studiul documentelor - tehnici de analiză
5. Observatia - proiectare, derulare
6. Interviul individual - proiectare şi derulare
7. Interviul - analiza de conţinut
8. Focus-grupul - proiectare şi derulare
9. Focus-grupul - analiza de conţinut
10. Studiu de caz - proiectare şi derulare

11. Studiu de caz - analiza si interpretare

12. Redactarea raportului de cercetare
13. Sumarizare, pregătirea examenului

MCC, Master- PSH, 2015

prof. dr. Elena Cocorada
 Platforma electronică a univ.

 Suportul de curs – pe platforma electronică

http://elearning.unitbv.ro
 se pot transforma slide-urile in outline
 Se obtin de la secretariatul PSE: utilizator si parola
 Din platforma se descarca fiecare unitate de curs
 Pe platforma se incarca temele pana la data
anuntata
Seminar
1 Organizarea activitatii. Cercetare cantitativă sau cercetare calitativă?
2 Designul cercetării calitative – asemănări si deosebiri faţă de
cercetarea cantitativă – analiza comparativa pe baza articolelor din
domeniu
Fiecare student citeste minimum 1-2 art. ce folosesc met calitative de
cercetare
3 Proiectarea şi derularea studiului documentelor. Exercitii, interevaluare
si coevaluare cu prof.
4 Prezentarea in diada, pe baza de slide-uri, si evaluarea rapoartelor de
cercetare (tema 1) Prezentarea obligatorie!
5 Elaborarea unui ghid de interviu
Exerciţii de analiză a unor fragmente de interviu individual

6 Derularea unui focus grup

7 Prezentarea in diada, pe baza de slide-uri, si co-evaluarea rapoartelor

de cercetare (Tema 2) Prezentarea obligatorie!
 Evaluare semestrială

Pondere în nota finală

Modalităţi Metode de evaluare
de evaluare Activitate %

Examen
• Examen scris Examen 50
Activitate in
Nota finală se calculează seminar 25
Evaluare
• daca studentul a obţinut cel
pe parcurs puţin nota 5 la fiecare Portofoliul
activitate (examen si realizat pe 25
evaluare pe parcurs) parcurs
Portofoliul studentului
Include piesele:
1. Raportul de cercetare/ diagnoza folosind metoda
studiul documentelor;
2. Raportul de cercetare folosind metoda interviului
(individual sau focus-grup).
 înregistrarea sonoră a celor 2 interviuri (2
individuale sau 2 focus grup-uri sau 1i +I FG-
ambele cu aceeaşi temă);
 transcrierea interviurilor;

Temele se vor preda si prezenta in seminar la datele

anuntate
 un singur dosar pentru studentii dintr-o diadă
 Întârzieri in predarea temelor
 o săptămână de la data indicată: 1,5 puncte
penalizare, din nota meritată*
 mai mult de o săptamână penalizare: 2 puncte*

 nota sub 5 la seminar – nu se poate prezenta la

examen
 nepredarea temelor – 0 puncte

*Fac excepţie cazurile medicale (internări în spital)

demonstrate cu biletul de externare.
 Cercetari propuse pt. tema de casă

 A intelege cum traiesc studentii/elevii anxietatea academica

 A intelege cum  traiesc …..anxietatea privind folosirea PC/ Internet
 A intelege cum  traiesc …..dependenta fata de Internet
 Cum inteleg …..facebook-ul.
 Climatul scolar/ organizational din perspectiva elevilor, studentilor/ angajatilor.
 Cum este perceputa evaluarea academica de către studenti/ elevi.
 Cum este trait abuzul psihologic in org. / intrarea intr-un colectiv nou de munca
 Perceptia psihologului scolar de catre celevi, parinti, profesori
 Dependenta fata de Internet, facebook
 Abuzul psihologic în familie/ scoala
 Violenta in familie, in scoala
 Anxietatea in diverse situatii
 Perceptia psihologului clinician (populatia neselectata, psihologii cu licenta/ la psih.
clinicieni, medici)
 Perceptia cercetarii stiintifice de catre psih. scolari / clinicieni/ muncii
 Cum inteleg psihologii rolul evaluarii in consilierea psihologica si psihoterapie
 Disstres, stare de bine in diverse domenii de activitate
 Reprezentarea bolii psihice (Atentie!!)

Note: Temele se abordeaza in diada.

Aceeasi tema poate fi abordata de mai multe diade.
 Interviu sau focus grup

Prin sondaj, se va verifica autenticitatea

interviurilor si identitatea participantilor!
 Data predării temelor

 In saptamana planificata pentru

prezentarea in seminar
 BIBLIOGRAFIE extinsă (1)

 Agabrian, M. (2006). Analiza de conţinut. Iaşi: Polirom

 Baban A. (2002). Metodologia cercetarii calitative. Cluj: Presa
Universitară Clujeană
 Bulai, A. (2000). Focus-grup. Bucureşti: Ed. Paideia.
 Chelcea, S. (2001). Metodologia cercetării sociologice: metode
cantitative şi calitative. Bucureşti: Editura Economică
 Cohen, L., Manion, L., Morrison, K. (2002). Research methods in
education. London: RoutledgeFalmer.
 Contrandriopoulos, A.P., Champagne, F., Potvin, l., Denis, J.L., Boyle,
P. (1990). Savoir préparer une recherche, la définir, la structurer, la
financer. Montréal: Presses de l’Université de Montréal.
 Dafinoiu, I. (2002). Personalitatea. Metode calitative de abordare.
Observaţia şi interviul. Iaşi: Polirom;
BIBLIOGRAFIE extinsă (2)
 David, D. (2006). Metodologia cercetării clinice. Iaşi: Polirom, 2006.
 Denzin, N.K., Lincoln, Y.S., eds. (1994). Handbook of Qualitative Research.
Sage Publications, Thousand Oaks, CA.
 Hăvârneanu, C. (2000). Metodologia cercetării în ştiinţele sociale. Iaşi: Erota
 Krueger, R.A., Casey, M. A. (2005). Metoda focus-grup. Iaşi:
Polirom.
 Kvale, S. (1996). Interviews: An Introduction to Qualitative Research
Interviewing. London: Sage Publications.
 McLeod, J. (2011). Qualitative research methods in counselling
psychology. London: Sage (doar pt.PECSV+PC)
 Moscovici, S., Buschini, F. (2007). Metodologia ştiinţelor
socioumane. Iaşi: Polirom.
 Mucchielli, A. (2002). Dicţionar al metodelor calitative în ştiinţele umane şi
sociale. Iaşi: Polirom.
 Patton, M. Q. (2002). Qualitative Research & Evaluation Methods. 3th edition,
Sage Publications.
 BIBLIOGRAFIE extinsă (3)

Singly, F., Blanchet, A., Gotman, A., Kaufmann, J.C. (1998).

Ancheta şi metodele ei: chestionarul, interviul de producere a
datelor, interviul comprehensiv. Iaşi: Polirom.
Silverman, D. (2004). Interpretarea datelor calitative. Iaşi: Polirom
(Sage, London).
Strauss, A., Corbin, J. (1998). Basics of Qualitative Research Techniques
and Procedures for Developing Grounded Theory (2nd ed.). London:
Sage Publications:
Willig, C. (2008). Introducing Qualitative Research in Psychology”
Open University Press.
Yin, R.K. (2005). Studiul de caz. Designul, colectarea şi analiza
datelor. Iaşi: Polirom.
Unitatea de curs 1
 Opoziţie sau complementaritate?

 Metodele cantitative (Can) - o reţetă

 Metodele calitative (Cal) – o aventură (C.Willig, 2002)
- presupun mai multe riscuri, nu sunt formalizate,
- nu-s lipsite de reguli,
- cer mai multă experienţă din partea celui care le
utilizează
 (Can) + (Cal) se folosesc pentru a atinge obiective
diferite, oferă alte date prin care cunoaştem
realitatea,
 complementare şi nu disjuncte
Cunoaştere cotidiană
şi
cunoaştere ştiinţifică
Simţul comun
 un corpus de cunoştinţe fondat pe experienţe
sancţionate de practică şi devenite tradiţii, ce
sunt împărtăşite şi îmbogăţite
 lucrează în două etape:

a) creează în mod spontan o idee despre

evenimentele trecute sau despre persoane;
b) extrapolează ideea găsită la alte evenimente,
persoane.
Moscovici &Hewstone (1984)
 Metode si rezultate ale
cunoaşterii comune/ cotidiene

 metoda de colectare a datelor - observaţia

întâmplătoare
 model de raţionament - inducţia incompletă,
 rezultatele - valoare de generalizare mică,
 transferabilitatea concluziilor nu respectă condiţiile de
probabilitate: de la o idee probabilă (în spaţiul logicii
formale), simţul comun trece la o idee adevărată,
prezentată uneori ca prescriptivă (Trebuie să…).
Limite ale cunoaşterii comune (1)
 Caracter iluzoriu, mai accentuat pentru domeniul
sociouman decât pentru cunoaşterea fenomenelor naturii
(Stahl, 1974, p.78).
 Alte surse ale caracterului iluzoriu:
- contaminarea afectivă a ideilor, subiectivismul, tendinţa
de a înlocui adevărul cu propriile nevoi,
- limbajul folosit - modelează, în anumite limite, gândirea şi
construieşte realitatea.
- abilităţile diferite de cunoaştere spontană ale indivizilor,
- limitarea temporală şi spaţială a cunoaşterii comune
(Chelcea, 2007).
 Exemple de erori posibile în
cunoaşterea cotidiană
 tendinţa de a lua în calcul doar exemplele care confirmă regula şi de a le
ignora pe cele care contravin regulii induse,

 dificultatea de a extrage concluzii, care, deşi sunt adevărate, contravin

cunoştinţelor anterioare ale subiectului,

 transferul abuziv al unor structuri de date de la problemă la alta,

 utilizarea incompletă a informaţiei conţinute în premise,

 inabilităţi de a utiliza informaţia din enunţurile condiţionale negative,

reprezentarea greşită a operatorului non

(Johnson-Laird,1987; Sternberg, 1985; Miclea, 1999).

 Cunoaşterea comună /socială
 tendinţa de a vedea relaţii, interdependenţe acolo unde nu există ,
 de a reţine ceea ce este consonant cu convingerile subiectului
cunoscător (Fisher, 1990, pp. 69-75),
 de a stabili relaţii cauzale între evenimente simultane sau
consecutive.
 Skinner - comportamente analoge prejudecăţilor umane - si la
porumbei.

 Bourdieu şi colab. (1968) :

cercetarea ştiinţifică permite reunirea fenomenelor pe care
simţul comun le separă şi separă fenomene pe care
cunoaşterea spontană nu le diferenţiază (cit in Chelcea,
2007).
Puncte tari ale cunoaşterii cotidiene
 este uşurată de familiarizarea cu
obiectul de cunoscut,
 foloseşte uneori strategii complexe,
flexibile, asemănătoare cu ale
savanţilor,
 când subiectul cunoscător are multă
experienţă, rezultatele lui se apropie
mult de adevăr (Iluţ, 1997, pp.10-14).
 Cunoaşterea ştiinţifică
 utilizează sistematic proceduri de investigaţie bine definite
metode de investigaţie (MI) (King, Keohane & Verba,
2000).
 MI colectează sistematic datele care vor fi supuse
analizei şi pe baza cărora vom răspunde la o
întrebare, vom testa o ipoteză sau o teorie şi /sau
vom elabora o ipoteză sau o teorie,
 îşi propune să ajungă la inferenţe valide,
 concluziile obţinute au grade variate de generalizabilitate
sau transferabilitate,
 nu sunt prezentate comunităţii ştiinţifice ca fiind
adevărate, certe.
 Filtrare selectivă a datelor - principiul
neutralităţii axiologice
 Cercetătorul + omul cotidian/ simplu =
purtători ai unor valori personale sau de grup
în funcţie de care filtrează realitatea.
 Cercetătorul - conştient de aceste valori şi
încearcă să le controleze, să identifice
impactul lor asupra validităţii inferenţelor şi a
adevărului concluziilor obţinute.
 Principiul neutralităţii axiologice
 face referire la strădania investigatorului de a fi cât mai
obiectiv,
 contracararea filtrării selective în ştiinţă:
- codare dublă, validare prin respondent,
- analiza limitelor cercetării şi diminuarea acestora prin
design, instrumente adecvate etc.

- experimentul orb (subiecţii nu cunosc scopul/ obiectivul

investigaţiei)
- dublu orb (nici experimentatorul-operator nici subiecţii nu
cunosc scopul/ obiectivul investigaţiei),
…nu este un hiatus uriaş
 cunoaşterea ştiinţifică s-a dezvoltat din cea comună şi
a depăşit-o (Chelcea, 2007, p. 35),
 unele ipoteze (propoziţii ce enunţă o relaţie aşteptată
între două variabile) utilizate în cunoaşterea ştiinţifică
îşi au sursa în cunoaşterea comună, în observaţii
întâmplătoare ale cercetătorului,

 în cercetările cantitative exploratorii cât şi în

cercetările calitative, relaţia dintre cele 2 variabile este
enunţată mai puţin exact, mai grosier, ipoteza
devine o întrebare (eveniment frecvent în
cercetarea calitativă) şi se precizează ulterior.
 Proiectul EMMS (2007-2008)

 Credeti ca există microviolenţă aflată în legătură cu

evaluarea?
 Dacă, da, când apare, în ce situaţii?
 Cum se comportă, cum sunt victimele şi agresorii?
 Care sunt formele de agresiune pe care le-aţi
întâlnit?

Cum tratăm rezultatele obţinute?

 ’60 Criza cercetării cantitative
(Banister et al., 2002)

 Puncte slabe ale cercetării cantitative:

Validitate ecologică scăzută: o situaţie particulară construită de cercetător, diferită
de viaţa reală, confundarea variabilelor
Probleme de etică:
- confuzia obiect al cercetării-subiect al cercetării,
- tensiunea între
“reactivitatea personală – este dezirabil ca participantul să înţeleagă şi să
controleze situaţia”
şi “reactivitatea procedurală - solicitările situaţiei care limitează spaţiul de
manevră al participanţilor
Aşteptări specifice: participanţii se aşteaptă să înţeleagă sensul şi scopurile
cercetării, îşi formulează în modalităţi specifice ipotezele ( Cred ca vrea să…)
sunt probabil anxiosi, complezenţi (critică valabilă mai ales pentru exp.)
 ’60 Criza cercetării cantitative
(Banister et al., 2002)

Efecte negative ale voluntariatului în cercetare – rezultatele afectate

de caracteristici ale participanţilor care acceptă/ refuză să
participe la cercetare (Ex. EMMS - etichetare, ameninţare a
identităţii profesionale, a prestigiului scolii), studenţii ca subiecţi
ai studiului, studenţii la fac. socio umaniste…)
Efecte negative ale experimentului – modificarea comp.
participanţilor (prin difuziune, compensare/ resemnare, ef.
Pygmalion şi Hawthorne) + influenţa comp. datorată aşteptărilor
cercetătorului (bias al cercetării),
- contracarare prin procedura dublu-orb (dar ea scade validitatea
cercetării)
Probleme de limbaj – instructajul, discuţii între participanţi la
aplicările colective, înţelegerea diferiţilor termeni din enunţuri
 Cercetarea calitativă

 “qualitative research” s-a impus în anii ’60 în spaţiul ştiinţific

anglo-saxon ca formă de cercetare specifică domeniului
sociouman (iniţial în antropologie şi sociologie)

 1970-1980 si-a extins aria de utilizare; s-au derulat cercetări

calitative în domeniul educaţiei, al muncii sociale, studiilor
asupra femeilor, dizabilităţilor, psihologiei şi ştiinţelor politice.

 ultimii treizeci de ani:

- a crescut încrederea lumii ştiinţifice în valoarea cercetării
- calitative studiile CCal au fost acceptate de către reviste (Loseke
et al., 2007).
 Ex. - Anxietatea faţă de învăţarea limbilor
străine
 C.can: prezenţa fenomenului (media, abaterea
standard) corelaţii cu alţi trăsături, modele de
regresie etc.

 Ccal: interviuri cu studenţii ce prezintă niveluri

înalte de ACILS, identificaţi pe baza studiului
cantitativ sau ai altor metode
Perspectiva epistemologică
 Cercetarea cantitativă
- paradigma pozitivistă - există o realitate obiectivă, exterioară nouă, ce poate fi
cunoscută, prin probe externe.
- abordare împrumutata din ştiinţele exacte, împreună cu modelul schemelor
cauzale, al legilor generale, predicţiei.

 Cercetarea calitativă
- paradigma fenomenologică, locul realităţii obiective este luat de subiectivitate.
- realitatea nu este una obiectivă, exterioară, statică, ci una trăită şi construită de
subiecţi, este una procesuală şi flexibilă.
- testarea ipotezelor cauzale, descrierile generale sunt înlocuite cu descrieri
comprehensive.

Domeniul sociouman: obiectul investigaţiei – subiectivitatea, comportamentele

indivizilor, semnificaţiile pe care ei le acordă evenimentelor
Cogniţia socială

 cogniţiile participanţilor nu
sunt văzute ca idei adevărate
ci rămân obiect de cercetare
Aceasta nu este o pipă!
Pipa mare, posibil analog al:
-lumii reale (într-o interpretare pozitivistă)
-al reprezentărilor unui grup (într-o interpreare post modernă),
Pipă mai mică, încadrată pe un suport difereţiator, pe care este
scris „Aceasta nu este o pipă”.
În interpretarea lui Moscovici şi Hewstone (1984): pipa mai mică ar
putea fi „reprezentarea socială a pipei”.
-Prezenţa celor două obiecte pe aceeaşi pânză ne avertizează că în
domeniul sociouman, „realitatea reprezentărilor” este atât de
puternică încât ele pot produce realitatea sau este reală pentru
membrii unui grup.
-A studia reprezentările, teoriile savanţilor amatori (participanţii la
cercetare!) sa este esenţial.
-Ele nu sunt adevaruri, acestea trebuie inferate de cercetator
-Teoria adevarurilor multiple/ a vocilor multiple.
Definiţii, caracterizări ale cercetării
calitative (1)
 Strauss &Corbin (1998) - un proces de interpretare non
matematic, orientat spre descoperirea de concepte şi relaţii
între datele brute ce vor fi organizate într-o schemă
teoretică explicativă
 Willig (2007) - vizează semnificaţiile, înţelegerea
condiţiilor particulare ale diverselor experienţe şi mai puţin
identificarea cauzelor (ex. Cum percep oamenii şomajul,
cum trăiesc experienţa bolii).
 Nu există tendinţa de a lucra cu variabile definite de
cercetător înainte de efectuarea investigaţiei,
 Cercetătorul este interesat de semnificaţiile atribuite
evenimentelor de către participanţii la cercetare.
 Willig (2007) - continuare
 Obiectivele cercetării calitative privesc descrierea şi uneori
explicarea evenimentelor sau experienţelor şi niciodată
predicţia acestora.

 Cercetătorul este interesat de răspunsurile participanţilor

la diverse întrebări, cum ar fi: “Ce fac angajaţii /
elevii/formabili într-un grup?” “Cum sunt schimbate
condiţiile de muncă de către manageri? “Cum trăiesc
adulţii eşecul? ”

 Studiul - în mediul de viaţa al participanţilor (acasă, la

şcoală, la spital, pe stradă, la locul de muncă etc.) unde
condiţiile existente continuă să acţioneze asupra indivizilor
ce interpretează aceste condiţii.
 Definiţii, caracterizări ale cercetării
calitative (3)
 CCal- metode specifice ce implică o abordare:
- interpretativă (ţinteşte să înţeleagă fenomenele în termenii semnificaţiilor
acordate de participanţi)
- naturalistă a temei studiate

a) studierea oamenilor fără manipulări experimentale, în mediul lor de viaţă

(natural), în condiţii obişnuite
b) studierea comportamentului natural, cu focalizare pe atitudinile naturale ale
indivizilor studiaţi,
c) cercetătorul abordează problema fără superioritate faţă de participanţi - cu
naturaleţe (Iluţ, 1997; Chelcea, 2007)

 utilizarea unor naraţiuni multiple ( “ne putem înţelege pe noi înşine şi pe alţii
numai în măsura în care transpunem viaţa noastră trăită în orice fel de
expresie a unei vieţi, proprii sau străine” (Dilthey 1910/ 1999).
 Definiţii, caracterizări ale cercetării
calitative (3)

 demers bazat pe tradiţii metodologice

distincte care explorează o problemă socială
sau umană.
 cercetătorul analizează cuvinte, descrie
detaliat punctele de vedere ale participanţilor
şi îşi conduce studiul în mediul natural,
construieşte o imagine holistă şi complexă,
(Creswell, 1998, p.15, apud Chelcea).
 Caracteristici (4)
 CCal priveşte mai mult în profunzime, intensiv decât extensiv,
 nu este interesată de numărul participanţilor ci de structura intimă a sinelui
sau grupului investigat,
 răspunde la întrebările cum şi de ce acţionează indivizii, simt, gândesc,
 se plasează mai mult în contextul descoperirii decât în cel al verificării,
 metodele utilizate sunt analiza cuvintelor scrise (scrisori, biografii, texte,
cărţi, ziare), a celor rostite (conversaţii, monologuri), a notelor de teren, a
observaţiilor cercetătorilor, a înregistrărilor video etc.

 Ex. CCal pot evidenţia practici, comportamente inedite, noi moduri de a

gândi, de a interpreta evenimentele şi procese sociale sau psihosociale.
A.M. Ambert, 1995
Cercetarea calitativă = cercetare interpretativă

 perspectiva cercetării este comprehensivă,

 abordează tema deschis şi amplu,
 culege date prin metode care nu presupun cuantificare
în momentul colectării (interviu, observaţie
nestandardizată, studiul documentelor),
 analizează aceste date prin intermediul altor cuvinte,
 vizează o povestire sau o teorie şi nu o demonstraţie.

(Alex Mucchielli, Dicţionar al metodelor calitative în ştiinţele umane şi

sociale 2002)