PASTEURIZARE

• DEFINITIE
• ISTORIC
• METODE
• NOUTATI
• AVANTAJE/DEZAVANTAJE
 DEFINITIE
• Pasteurizarea este o metodă de conservare a produselor alimentare, mai ales a celor lichide,
inventată de Louis Pasteur, care constă în încălzirea alimentelor la o temperatură sub 100 °C,
de obicei până la 60-70 °C, urmată de o răcire bruscă a acestora la 4-6 °C, pentru a distruge
flora patogenă a produselor alimentare fermentabile și în felul acesta a preveni alterarea
acestora, păstrând intacte însușirile alimentului.
 ISTORIC
• La 20 aprilie 1862 a fost finalizată prima testare a procesului de pasteurizare, de către Louis Pasteur şi Claude
Bernard. În anul 1886, Frans von Soxhlet, chimist agronom german, a sugerat primul că laptele vândut public ar
trebui să fie pasteurizat.
• Termenul derivă aşadar de la numele lui Pasteur, dar von Soxhlet a fost cel care a sugerat aplicarea pe lapte a
procedeului. Termenul „pasteurizare” derivă desigur de la munca de pionierat a lui Louis Pasteur în lupta sa
pentru distrugerea microbilor prin tratament termic, dar zona de interes a lui Pasteur a fost vinul şi berea,
nicidecum laptele.
 METODE DE PASTEURIZARE
• Pasteurizare la temperatură joasă sau de durată și se face la temperaturi între 63-65°C, timp de 20-30 de minute.
• Pasteurizare la temperatură mijlocie și se face la temperaturi la temperaturi între 71-74°C, timp de 20- 40 de
secunde.
• Pasteurizare la temperatură înaltă și se face la temperaturi de cel puțîn 85°C, timp de 10-20 de secunde.
• Pasteurizarea la temperatură ultra înalta (pentru laptele UTH) și se face la temperaturi între 135-150°C, timp de
2-6 secunde.
 NOUTATI
• In brevetul “Metoda de sterilizare a lichidelor dispersate in gaz”, compania estoniana Mikromasch Eesti, recunoscuta
international in domeniul bateriilor de inalta tehnologie, prezinta o metoda noua de sterilizare a lichidelor alimentare cum ar fi
laptele, sucurile sau alcoolul.
• Majoritatea metodelor actuale utilizate pentru reducerea activitatii microrganismelor au la baza tratamentele chimice si includ
in principal procedeele de sterilizare si pasteurizare al acestor lichide.
• Actuala inventie urmareste, de asemenea, dezactivarea activitatii microorganismelor, inclusiv a agentilor patogeni, in lichide si
poate fi utilizata in industria alimentara pentru sterilizarea laptelui, dar poate fi, de asemenea, utilizata in industria sucurilor si
in alte industrii de productie a bauturilor, in productia de apa potabila, precum si in productia cosmeticlor si a produselor de
ingrijire a sanatatii.
• Esenta inventiei este aceea ca lichidul, in special laptele, tratat in prealabil pentru a-i fi indepartate impuritatile mecanice, este
dispersat in aer pentru a obtine un aerosol stabil si, in aceasta stare particulara de agregare, este iradiat cu radiatii UV.
• Deoarece densitatea optica a aerosolului este incomparabil mai mica decat densitatea optica initiala a laptelui, creste
capacitatea radiatiei UV de a patrunde in cea mai mare parte a produsului. Astfel, un rezultat eficient este asigurat asupra
microorganismelor dintr-un strat de aerosoli cu o grosime cuprinsa intre zeci de mililimetri si zeci de centimetri, in functie de
densitatea aerosolului.
• La sfarsitul tratamentului, prin centrifugare sau prin trecerea printr-un ciclon face posibila recuperarea lichidului initial intr-o
forma omogena de agregare (lichida).
 AVANTAJE/DEZAVANTAJE
AVANTAJE:
 Pasteurizarea permite manevrarea si livarea produselor pe distante mari , fara ca acestea sa
se altereze. Pasteurizarea standard extinde perioada de valabilitate a laptelui cu una sau cateva
saptamani, in timp ce laptele aseptic UHT poate fi pastrat fara a se altera, in termen de maxim
10 luni.
DEZAVANTAJE:
Metoda pasteurizarii insa nu prezinta o garantie a faptului ca alimentele nu vor fi contaminate
cu bacterii precum Listeria, care poate supravietui la temperaturi de pana la 70 °C si care este
foarte periculoasa, provocand meningite, infectii intra-uterine sau avorturi spontane.
Cu toate ca este o metoda eficienta de conservare a alimentelor, aceasta tehnologie are si un
numar mare de critici. Pe parcursul anilor multi sustineau ideea ca tratamentul termic distruge
substante nutritive vitale din lapte.
ETUVA
 DEFINITIE
Sterilizator cu aer cald (pupinel sau etuvă): a fost și rămâne o
metodă mult utilizată, atât în spitale cât și în unitățile
ambulatorii). folosit la sterilizarea instrumentarului metalic, a
obiectelor de sticlă și a obiectelor din ceramic. Sterilizarea se
obține după 1 oră, la 180 grade C, sau 2 ore la 160 grade C.
 UTILIZARE
• Etuvele sunt utilizate la aplicatii unde uscarea si sterilizarea rapida
sunt un factor determinant.Noua generatie de etuve prezentate sunt
optime pentru game largi de aplicatii, chiar si in situatii de folosinta
intensiva.Indiferent de aplicatie aceste etuve ofera calitate si precizie si
control superior al temperaturii; deservesc oricarui laborator din
industrie, cercetare sau medical.
 CONCLUZII
• Din perspectiva functionala, etuvele sunt caracterizate de o mare simplitate in utilizare, comenzile
acestora fiind suficient de intuitive chiar si pentru cei ce nu dispun de calificarea necesara pentru a le
manervra. Consumul minim de energie electrica pe care il produce intr-un laborator standard de analize
este unul satisfacator pentru antreprenorii care doresc sa minimizeze costurile cu propriile afaceri.
• De asemenea, etuva ramane un echipament deosebit de integru in ansamblul laboratoarelor chimice.
Motivul este unul usor de intuit si consta in modul prin care procesele desfasurate de etuva sunt
controlate si anume printr-un microprocesor. Un detaliu important din perspectiva constitutiva este
acela ca etuvele de calitate vor fi, intotdeauna, confectionate din materiale fiabile, durabile si stabile.