Clasificarea compuşilor

organici
Literatura: Chimie organică, manual
pentru clasa XI

1
Clasificarea compuşilor organici

2
 Hidrocarburi
• Sunt compuşi organici, moleculele cărora conţin numai
carbon (C) şi hidrogen (H).
• În moleculele hidrocarburilor saturate atomii de carbon
formează între ei numai legături simple de tip .
• Hidrocarburile saturate cu catenă deschisă se numesc
alcani.
• Hidrocarburile saturate cu catenă închisă (ciclică) se
numesc cicloalcani.

3
 Alcani
• Formula lor generală este CnH2n+2.
• CH4 – metan
• C2H6 – etan - CH3 – CH3
• C3H8 – propan - CH3 – CH2 – CH3
• C4H10 – butan - CH3 – CH2 – CH2 – CH3
• C5H12 – pentan
• C6H14 – hexan
• C7H16 – heptan
• C8H18 – octan
• C9H20 – nonan
• C10H22 – decan
• Remarcă: denumirile alcanilor au terminaţia “an”
4
 Alcani
• Toţi atomii de carbon din molecula oricărui alcan formează
numai legături simple de tip , sunt în stare de hibridizare sp3
şi au structură tetraedrică:

y y y
z z z
x+ x x

5
 Alcani. Izomerie
• Începînd cu butanul, alcanii pot avea izomeri de catenă.
• Izomeri se numesc compuşii care au aceeaşi compoziţie,
dar structură diferită:
CH3 CH2 CH2 CH3 CH3 CH CH3
butan CH3
izobutan (metilpropan)

• Exerciţiu: De scris formulele de structură a tuturor

izomerilor alcanului C7H16 şi de alcătuit denumirile lor.

6
 Nomenclatura
• Primii 4 au denumirile: metan; etan; propan; butan.
• Ceilalți au denumiri sistematice în care se indică numărul
atomilor de carbon din limba greacă adăugând sufixul –an:
C5H12 Pentan C11H24 Undecan
C6H14 Hexan C12H26 Dodecan
C7H16 Heptan C13H28 Tridecan
C8H18 Octan C14H30 Tetradecan
C9H20 Nonan C19H40 Nonadecan
C10H22 Decan C20H42 Icosan
C30H62 triacontan
7
C40H82 Tetracontan
 Nomenclatura alcanilor cu catenă ramificată
• Denumirile alcanilor cu catenă ramificată se compun prin
adăugarea denumirilor radicalilor din catenele laterale ca prefixe
la denumirea hidrocarburii cu cea mai lungă catenă prezentă în
formulă (structura de bază).
• Pentru a alcătui denumirea se operează în modul următor:
– Se determină catena principală, care este cea mai lungă catenă;
– Se numerotează atomii de carbon din catena principală de la acel
capăt, încât setul locanților catenelor laterale (radicalilor) să fie
cel mai mic posibil;
– În denumire se arată o cifră care indică poziția radicalului,
numele radicalului, apoi denumirea hidrocarburii cu cea mai
lungă catenă.
1 2 3 4 5 6
Exemplu: CH 3 CH2 CH CH2 CH2 CH 3 3-metilhexan
CH3
8
 Nomenclatura alcanilor cu catenă ramificată
• Doi, trei, patru sau mai mulți radicali simpli identici legați de
catena principală sunt desemnați respectiv cu ajutorul prefixelor
multiplicative di-, tri-, tetra- etc., iar înaintea prefixelor se indică
respectiv două, trei, patru sau mai multe cifre, care arată poziția
radicalilor în structura de bază.
• În cazul când catena principală conține radicali diferiți, aceștia sunt
citați în ordine alfabetică. Mai întâi, denumirile radicalilor sunt
aranjate în ordine alfabetică, apoi se adaugă prefixele
multiplicative și numerele de poziție.
• Dacă se conțin doi radicali diferiți în poziții echivalente, cel mai
mic număr de poziție este atribuit radicalului denumirea căruia este
prima în ordinea alfabetică.
• Dacă într-un alcan pot fi alese câteva catene de aceeași lungime,
catena principală va conține cel mai mare număr de catene laterale.
9
 Radicali alchil monovalenți
• Radicalii monovalenți sunt numiți prin substituirea
sufixului –an prin –il. De exemplu:
• Heptan  hept + il  heptil
• Denumirea unor radicali monovalenți (alchili):

10
 Exemple:
1 CH
H3C 2 3 3 4 5 6
CH C CH2 CH CH3 3-etil-2,3,5-trimetilhexan
H3C
CH2 CH3
CH3

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
CH3 CH2 CH2 CH2 CH2 CH CH CH2 CH2 CH2 CH2 CH3
H3C CH CH2
CH2 CH2
CH3 CH3
6-sec-butil-7-propil-dodecan

11
 Cicloalcani
• Formula lor generală este CnH2n.
• Comparativ cu alcanii au cu 2 atomi de hidrogen mai
puţin.
• Denumirile lor au prefixul “ciclo”: CH
CH 2 CH2 CH2 CH2 CH2 2
CH2 CH2
CH2 CH2 CH2 CH2 CH2 CH2
CH2 CH2
ciclopropan ciclobutan CH2
CH2
ciclopentan
ciclohexan

• Exerciţiu: De scris formulele de structură a tuturor

izomerilor cicloalcanului C5H10 şi de alcătuit denumirile
lor.

12
 Alchene
• Sunt hidrocarburi nesaturate cu formula generală CnH2n.
• O pereche de atomi de carbon sunt legaţi prin legătură
dublă constituită din una de tip , iar alta de tip .
• Aceşti atomi de carbon au hibridizare sp2 şi structură
trigonală:

13
 Alchene
• CH2 = CH2 – etenă (etilenă); CH2 = CH – vinil (radicalul etenei)
• CH2 = CH – CH3 – propenă; CH2 = CH – CH2 – alil (rad. propenei)
• CH2 = CH – CH2– CH3 – 1-butenă (but-1-enă)
• CH3 – CH = CH – CH3 – 2-butenă (but-2-enă)
• 1-butena şi 2-butena sunt izomeri de poziţie.
CH2 C CH3
CH3
izobutena (metilpropena) - este izomer de catena

• Denumirile alchenelor derivă de la numele hidrocarburiii saturate

corespunzătoare prin înlocuirea sufixului –an cu –enă. Se indică
numărul de poziție a legăturii duble.
• Exerciţiu: De scris formulele de structură a tuturor izomerilor
alchenei C5H10 şi de alcătuit denumirile lor. 14
 Alcadiene
• Ca şi alchenele sunt hidrocarburi nesaturate cu formula generală
CnH2n-2.
• Două perechi de atomi de carbon sunt legaţi prin legături duble.
• Aceşti atomi de carbon au hibridizare sp2 şi structură trigonală.
• CH2 = C = CH2 – propadienă
• CH2 = CH – CH = CH2 – 1,3-butadienă (buta-1,3-dienă)
CH2 C CH CH2
CH3
izopren (2-metil-1,3-butadiena)
2-metilbutan-1,3-dienă
• Prezența a două sau mai multor legături duble în catenă se indică
cu ajutorul sufixelor –dienă, -trienă etc.
15
 Alchine
• Sunt hidrocarburi nesaturate cu formula generală CnH2n-2.
• O pereche de atomi de carbon sunt legaţi prin legătură
triplă constituită din una de tip , iar altele două - de tip .
• Aceşti atomi de carbon au hibridizare sp şi structură
digonală (liniară):

16
 Alchine
• CH  CH etină (acetilenă); CH  C – etinil (radical)
• CH  C – CH3 propină; CH  C – CH2 – propargil (radical)
• CH  C – CH2– CH3 1-butină (but-1-ină)
• CH3 – C  C – CH3 2-butină (but-2-ină)
• CH3 – CH2 – C  C – CH2 – CH = CH2 1-hepten-4-ină (hept-1-en-4-ină)
• Hidrocarburile cu legături triple primesc denumiri formate prin
înlocuirea sufixului –an din numele hidrocarburii saturate
corespunzătoare cu sufixele –ină, -diină, -triină etc. Se indică
numărul de poziție a legăturii duble.
• Hidrocarburile cu legături duble și triple primesc denumiri formate
prin înlocuirea sufixului –an din numele hidrocarburii saturate
corespunzătoare cu sufixele complexe –enină (en + ină).
• Numerotarea se face astfel, încât setul locanților să fie cel mai mic,
indiferent de natura legăturilor. Numai când există posibilitate de
alegere, legăturile duble vor obține cele mai mici numere de poziție.
• Exerciţiu: De scris formulele de structură a tuturor izomerilor 17
alchinei C H şi de alcătuit denumirile lor.
 Arene (Hidrocarburi aromatice)
• Sunt hidrocarburi cu structură ciclică specifică.
• Ciclul este alcătuit din 6 atomi de carbon şi se numeşte “nucleu
aromatic” sau “inel benzenic”.
• Formula generală a celor din seria benzenului este CnH2n-6.
• Formula de structură a inelului benzenic se reprezintă:

sau

• Primul reprezentant este benzenul C6H6 cu structura:

• CH
CH
CH
Radicalul benzenului C6H5- se numește fenil
CH CH
CH

18
 Arene
CH3
• C6H5-CH3 toluen (metilbenzen)
C6H5-CH2– benzil (radical)
• C6H5-CH2 - CH3 etilbenzen CH2-CH3

• C6H4(CH3)2 o-, m-, p-dimetilbenzen:

CH3 CH3
CH3 CH3 CH3
CH3
orto-dimetilbenzen meta-dimetilbenzen para-dimetilbenzen

• Prin deosebire de arenele monociclice, cele policiclice au

două sau mai multe nuclee aromatice:

naftalen antracen 19
 Derivaţi halogenaţi
• Sunt derivaţi ai hidrocarburilor şi conţin un oarecare rest de
hidrocarbură – R sau Ar (CH3-, C2H5-, C6H5- etc.).
• În molecula derivatului halogenat R este legat cu atomi de
halogen (F, Cl, Br, I):
• CH3-F fluorometan (fluorură de metil)
• C2H5-Br bromoetan (bromură de etil)
• C6H5-Cl clorobenzen (clorură de fenil)
• CH2 = CH – Cl cloroetenă (clorură de vinil) etc.

• Exerciţiu: De scris formulele de structură a tuturor

izomerilor derivatului halogenat C4H9Cl şi de alcătuit
denumirile lor.
20
 Hidroxiderivaţi
• Sunt derivaţi ai hidrocarburilor care conţin pe lângă R (radical)
grupa hidroxi –OH
• Pot fi alcooli sau fenoli.
• La fenoli grupa –OH este legată direct de nucleul aromatic. În
celelalte cazuri compusul se consideră alcool:
• CH3-OH metanol (alcool metilic)
• C2H5-OH etanol (alcool etilic)
• C6H5-OH fenol
OH CH2OH

fenol alcool benzilic

21
 Nomenclatura
• Denumirea alcoolilor provine din denumirea hidrocarburii
corespunzătoare prin adăugarea sufixelor –ol; -diol; -triol etc.
1 CH
H3C 2 3 3 4 5 6
C C CH2 CH CH3 3-etil-2,3,5-trimetil-2-hexanol
H3C
OH CH2 CH3
CH3
1 CH
HO H2C 2 3 3 4 5 6
C C CH2 CH CH3 3-etil-2,3,5-trimetil-1,2-hexandiol
H3C
OH CH2 CH3
CH3
1 CH
HO H2C 2 3 3 4 5 6
C C CH C CH3 3-etil-2,3,5-trimetil-4-hexen-1,2-diol
H3C
OH CH2 CH3
CH3

22
 Nomenclatura
• Prezența grupei –OH într-o catenă laterală sau într-un
compus cu o grupă ce are prioritate (-CH=O; -COOH) este
desemnată prin prefixul –hidroxi.
CH OH
6 5 4 2 3 2 1
H3C CH CH CH2 CH2 CH2 OH 4-hidroximetil-1,5-hexandiol
OH
6 5 4 3 2 1
CH2 CH CH CH CH CH=O
2,3,4,5,6-pentahidroxihexanal
OH OH OH OH OH

• Grupa –CH2OH se nunește hidroximetil de la hidroxi

(OH) + metil (CH3 substituit).
• Prefixul pentahidroxi (compusul are 5 grupe -OH);
hexan (catena de bază este din 6 atomi de carbon); sufixul
-al (are grupă aldehidică superioară grupei -OH)

23
 Nomenclatura radicofuncțională
• Denumirile radicofuncționale ale alcoolilor includ cuvântul
alcool și numele radicalului + sufixul –ic.
• CH3-OH alcool metilic (metanol)
• C2H5-OH alcool etilic (etanol)
• CH2 = CH – CH2OH alcool alilic (prop-2-en-1-ol)
• C6H5-CH2OH alcool benzilic
• Prin eliminarea hidrogenului din grupa alcoolică rezultă
radicalul alcoxil RO-.
• Denumirea radicalilor RO- se formează adăugând la numele
radicalului R- sufixul –oxi.
• CH3-OH alcool metilic CH3-O- radical metiloxi (metoxi)
• C2H5-OH alcool etilic C2H5-O- radical etiloxi (etoxi)
• C6H5-OH fenol C6H5-O- radical feniloxi (fenoxi)
24
 Hidroxiderivaţi
• În molecula hidroxiderivaţilor pot fi una sau mai multe grupe –OH. Vor
exista alcooli di- şi polihidroxilici, respectiv di- şi polifenoli.
• Sunt păstrate denumirile nesistematice ale alcoolilor polihidroxilici
(etandiol și propantriol); a multor fenoli și polifenoli:
CH2 CH2 CH2 CH CH2 OH OH
OH OH OH OH OH
CH3
etilenglicol glicerol fenol orto-cresol

OH OH HO OH
OH

 -naftol pirocatechol OH
resorcinol
• Fenolul nesubstituit stă la baza derivaților substituiți. Numerotarea
începe cu gruparea –OH deja prezentă în ciclu:
OH
1 1
OH Br 2
Br
CH2 CH3 3
2
2-etilfenol Br
2,4,6-tribromofenol
• Exerciţiu: De scris formulele de structură a tuturor izomerilor alcoolului
C4H9OH; fenolului C8H9OH şi de alcătuit denumirile lor. 25
 Alcoolați și fenolați
• Sunt derivați metalici ai alcoolilor R-OMe, respectiv ai fenolilor
Ar-OMe.
• Denumirile lor se formează prin adăugarea sufixului –at la
denumirea alcoolului (fenolului), după care se indică denumirea
metalului:
• CH3-ONa metanolat de sodiu; (metoxid de sodiu)
• CH3-CH2-OK etanolat de potasiu. (etoxid de sodiu)
• C6H5-ONa fenolat de sodiu (fenoxid de sodiu)
• Dacă radicalul RO- are o denumire abreviată, anionul poare fi
desemnat prin adăugarea sufixului oxid în locul terminației oxi

26
 Eteri
• În molecula eterilor doi radicali R sunt legaţi prin intermedia
oxigenului: R – O – R (radicalii pot fi identici sau diferiți):
• CH3 – O – CH3 dimetil-eter; C2H5– O – CH3 etilmetil-eter;
• C2H5 – O – C2H5 dietil-eter
• C6H5 – O – C6H5 difenil-eter
• Denumirile radicofuncționale se alcătuiesc prin citarea denumirii
radicalilor în ordinea alfabetică, apoi a termenului eter.
• După nomenclatura sistematică (substituitivă), eterii se denumesc
ca derivați ai hidrocarburii cu cea mai lungă catenă în care se
indică poziția și denumirea radicalului alcoxi (R-O-) ca prefix:
1 2
CH3 CH O CH2 CH3
O CH2 CH2 CH2 CH3
3CH
3
2-etoxipropan butiloxibenzen
(etilizopropil-eter) (butilfenil-eter)
27
Oxo-derivaţi sau compuşi carbonilici
• Au în componenţa moleculei grupă carbonil: >C = O
• Pot fi aldehide: H C
O
formaldehida
H
O acetaldehida
CH3 C
H
O
C
H
benzaldehida

CH3 C CH3
• Sau cetone: R – CO – R
O
acetona
• Exerciţiu: De scris formulele de structură a tuturor
izomerilor aldehidei C4H8O şi de alcătuit denumirile lor.

28
 Nomenclatura aldehidelor
• Denumirea lor se formează prin adăugarea sufixului –al; -dial la
numele hidrocarburii saturate sau nesaturate. Catena principală
conține în mod neapărat grupa aldehidică, iar numerotarea catenei
începe cu atomul de carbon al grupei carbonil:
O
CH3 CH2 CH2 CH2 C pentanal
H
5 4 3 2 1 O
CH2 CH CH CH2 C
H
3-etil-4-pentenal
CH2
CH3
• Când grupa sau grupele aldehidice sunt atașate direct la un ciclu,
denumirea se formează prin adăugarea sufixului –carbaldehidă;
dicarbaldehidă etc. la numele sistemului ciclic:
O
C
O H
C 3 2
H O
1
C
H
ciclohexancarbaldehida benzen-1,3-carbaldehida 29
 Nomenclatura aldehidelor
• Când aldehidei îi corespunde un acid monocarboxilic care
are o denumire nesistematică, denumirea aldehidei poate fi
formată din denumirea acidului prin înlocuirea expresiei
acid...-(o)ic cu termenul -aldehidă:
O O
H C formaldehida H C acid formic
H OH
O O
CH3 C acetaldehida CH3 C
OH
acid acetic
H
O O
C
H
benzaldehida C
OH acid benzoic

• Prezența grupei carbonil într-o catenă cu altă grupă ce are

prioritate (-COOH) este desemnată prin prefixul –oxo care
desenează oxigenul legat cu legătură dublă: =O
O 6 5 4 3 2 1 O
C CH2 CH2 CH2 CH2 C
H OH
acid 6-oxohexanoic
30
 Nomenclatura cetonelor
• Denumirile cetonelor se formează prin adăugarea sufixelor
–onă; dionă etc. la numele hidrocarburii ce corespunde
catenei principale:
1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 6 7
CH3 C CH CH2 CH3 CH3 C CH CH2 C CH2 CH3 O
O CH3 O CH3 O
3-metil-2-pentanona 3-metil-2,5-heptandiona ciclohexanona

3-metilpentan-2-onă 3-metilheptan-2,5-dionă
• Denumirea radicofuncțională a cetonei se formează din
denumirile radicalilor în ordine alfabetică și termenul
cetonă: CH3 C CH CH2 CH3
O CH3
sec-butilmetil-cetona
(3-metil-2-pentanona)

31
 Acizi carboxilici
• Au în componenţa moleculei grupă carboxil: – COOH:
O
O O C
H C CH3 C OH
OH OH
acid formic (metanoic) acid acetic (etanoic) acid benzoic
• Se clasifică: a). După natura radicalului hidrocarbonat:
– Acizi saturați (alifatici);
– Acizi nesaturați;
– Acizi aromatici;
• b). După numărul grupelor carboxilice:
– Acizi monocarboxilici;
– Acizi dicarboxilici etc.

32
 Nomenclatura
• Acizii carboxilici iau denumiri sistematice substitutive, dar sunt
păstrate și multe denumiri nesistemstice sau semisistematice.
• Conform nomenclaturii sistematice la denumirea hidrocarburii
corespunzătoare se adaugă sufixul –oic; -dioic, păstrând cuvîntul
acid. În catena principală se include neapărat carbonul grupei
carboxil de la care se începe numerotarea.
5 4 3 2 1 O
CH3 CH CH CH2 C
OH
acid 3-etil-4-metilpentanoic
CH3 CH2
CH3
5 4 3 2 1 O
CH2 CH CH CH2 C acid 3-metil-4-pentenoic
OH
CH3

O 1 2 3 4 5 6 O
HO
C CH2 CH CH CH2 C
OH
acid 3,4-dimetilhexandioic
CH3 CH3

5 4 3 2 1 O
CH C CH2 CH C
OH
acid 2-metil-4-pentinoic
CH3
33
 Nomenclatura
• Dacă în moleculă sunt prezente trei sau mai multe grupe
carboxil denumirea se desenează luând ca bază catena care
are cel mai mare număr de grupe carboxil (în această
catenă nu se includ și nu se numerotează atomii de carbon
ai grupelor carboxil). La denumirea acestei catene se
adaugă sufixul –tricarboxilic etc.
O 8 7 6 5 4 3 2 1 O
C CH2 CH2 CH2 CH CH2 CH CH2 CH2 C
HO OH
COOH CH3
acid 3-metiloctan-1,5,8-tricarboxilic
COOH

HOOC COOH

acid benzen-1,3,5-tricarboxilic

34
 Radical acil
• Prin înlăturarea grupei –OH de la grupa carboxil se
formează radicalul acil: R – C=O
• Denumirea radicalului acil se formează schimbând
terminația acidului din –oic în –oil și înlăturând cuvântul
acid.
• CH3-COOH acid acetic  CH3-CO acetil
• HOOC – CH2 – COOH  OC – CH2 – CO
acid propandioic propandioil
O O
C C
OH
acid benzoic benzoil

35
 Anion carboxilat
• Prin cadarea protonului de la grupa carboxil acidul trece în
anion carboxilat: R C O HO+ R C O O anion carboxilat
OH O

• Denumirea lor se formează pornind de la denumirea

acidului prin înlocuirea sufixului –ic cu sufixul – (o)at și
eliminarea cuvântului acid:
O HO
+ O
CH3 C
OH
CH3 C
OO
anion acetat
O
C HO
+
C
O
OH OO anion benzoat
O O
C HO
+ C anion ciclohexancarboxilat
OH OO

O O
OO C CH2 CH2 CH2 CH2 CH2 C anion heptandioat
OO

36
 Sărurile acizilor carboxilici
• Sunt combinațiile anionului carboxilat cu cationii
metalelor sau amoniu NH4+.
• În denumirea sărurilor după denumirea anionului urmează
prepoziția de și denumirea cationului:
• CH3-COONa acetat de sodiu
• HOOC – CH2 – COOK hidrogenopropandioat de potasiu
• NaOOC – CH2 – COONa propandioat de sodiu

37
 Esteri
• Provin de la acizi şi alcooli prin înlocuirea atomului H din
grupa carboxil cu radicalul alcoolic: R – COOR‘
• Denumirile se alcătuiesc ca și în cazul sărurilor cu
deosebirea că în locul denumirilor de cationi se folosesc
denumiri de radicali.
• Se poate folosi, de asemenea, o expresie de felul: ester
(alchilic; arilic etc.) al (acidului).
O
H C formiat de metil (ester metilic al acidului formic)
OCH3
O acetat de etil (ester etilic al acidului acetic)
CH3 C
OC2H5
O
C
OCH3
benzoat de metil (ester metilic al acidului benzoic)

38
 Nitro- și nitrozoderivați
• Nitroderivați sunt compuși cu formula R-NO2.
• Denumirile lor se formeaza numai prin adăugarea prefixului
-nitro la numele compusului de bază:
O
• CH3-CH2-NO2 nitroetan C
OH
acid m-nitrobenzoic
NO2

• Nitrozoderivați sunt compuși cu formula R-NO.

• Denumirile lor se formeaza numai prin adăugarea prefixului
-nitrozo la numele compusului de bază:
NO
HO NO

nitrozociclohexan p-nitrozofenol

39
 Amine
• Sunt derivaţi ai amoniacului (NH3) în care atomii de
hidrogen au fost înlocuiţi cu radicali:
• R-NH2 amină primară
• R-NH-R amină secundară
• (R)3N amină terţiară
• Ar-NH2 amină primară aromatică
CH3 NH2 metilamina
C2H5 NH2 etilamina

NH2 anilina

CH3 NH CH3 dimetilamina

CH3 N CH3 trimetilamina
CH3 40
 Nomenclatura aminelor
• Aminele pot avea denumiri sistematice substitutive;
radicofuncționae și nesistematice.
• Denumirile substitutive folosesc prefixul amino-;
alchilamino-; dialchilamino- care se adaugă la numele
compusului de bază.
• Denumirile radicofuncționale folosesc sufixul –amină precedat
1 2 3 4 5
de denumirea
CH 3 CH CH radicalilor.
CH 2 CH3 3-amino-2-metilpentan
CH3 NH2
1 2
CH3 CH NH CH2 CH3 2-(etilamino)-propan
3CH3 (etil-izopropil-amina)
1 2
CH3 CH N CH2 CH3 2-(etilmetilamino)-propan
3CH3 CH3 (etil-izopropil-metil-amina)
NH2 NH2 HO NH2

aminociclohexan anilina p-aminofenol

(ciclohexilamina)
41
 Compuşi cu funcţii mixte
• În moleculele acestora radicalul este legat cu două sau mai
multe grupe funcţionale diferite între ele.
• Amino-acizii au grupă carboxil (-COOH) şi grupă
aminică (NH2):
O
CH2 C
OH
acid aminoacetic (glicina)
NH2

O
CH3 CH C acid -aminopropionic (alanina)
OH
NH2

42
 Hidroxi-acizi
• Au grupă carboxil (-COOH) şi grupă hidroxil (-OH):

O
CH2 C
OH
acid hidroxiacetic (acid glicolic)
OH

O
CH3 CH C acid -hidroxipropionic (acid lactic)
OH
OH

43
 Hidraţi de carbon
• Au grupă carbonil (aldehidică –CHO sau cetonică -CO) şi
grupe hidroxil (-OH):
C O H CH2OH
H OH C O
HO H HO H
H OH H OH
H OH H OH
CH2OH CH2OH
D(+)-glucoza D( )-fructoza

• Glucoza şi fructoza sunt monozaharide avînd compoziţia

C6H12O6

44
 Oligo- şi polizaharide
• Moleculele oligozaharidelor sunt alcătuite din 2 până la 8
resturi de monozaharide: zaharoza C12H22O11 este compusă
dintr-un rest de glucoză şi unul de fructoză.
• Polizaharidele sunt substanţe macromoleculare,
moleculele cărora conţin sute şi mii de resturi de
monozaharide: amidonul şi celuloza au aceeaşi compoziţie
exprimată prin formula (C6H10O5)n.

45