HIBRIDIZAREA

În anul 1931 Pauling şi Slater au arătat că la realizarea covalenţelor se poate participa

cu orbitali modificaţi, orbitali hibrizi, care favorizează din punct de vedere energetic şi steric
molecula. Hibridizarea este o proprietate caracteristică atomilor din perioada a doua care au
volum atomic mic astfel permiţând apropierea orbitalilor contopiţi. Hibridizarea apare numai
în momentul realizării covalenţelor, nu este specifică atomilor în stare fundamentală.
Hibridizarea este fenomenul de amestecare a orbitalilor puri cu formare de orbitali
hibrizi ce îşi modifică forma, energia şi orientarea astfel:
+ -
 în ceea ce priveşte forma apare un lob mai dezvoltat ce permite
întrepătrunderi maxime
 energia se micşorează datorită amestecării cu orbital s cu valoare energetică mică;
Configuraţia atomului de carbon (ZC=6) este: 1s22s22p2
Energie Energie Energie Energie

2px 2py 2pz 2pz 2py 2pz

2s 2px 2py 2pz
2s 2px 2py
2s 2px

2s
C în stare fundamentală C hibridizat sp3 C hibridizat sp2 C hibridizat sp

Fig. 2.7. Configuraţiile electronice ale atomului de carbon liber şi în diferite stări de
hibridizare

Saltul electronilor de pe orbitalul 2s pe orbitalul hibrid se face prin “energia de

promovare” furnizată de energia eliberată la întrepătrunderea orbitalilor. Orientarea se
modifică realizându-se simetrie maximă (vezi tipurile de hibridizare). În funcţie de numărul
de legături pe care le are de format cu alţi atomi apar mai multe tipuri de hibridizări:
1. Hibridizare sp3 sau tetragonală
0 '
109 28
3
4 orbitali sp
2s 2px 2py 2pz 3
sp
1 orbital s + 3 orbitali p = 4 orbitali sp3 Fig. 2.8. Cei 4 orbitali hibridizaţi sp3
Atomul de carbon hibridizat sp3 se leagă de alţi patru atomi realizând patru legături .
Unghiurile dintre cele patru covalenţe sunt de 109o28`, orientate după colţurile unui tetraedru
regulat.
Exemple de molecule şi intermediari în care atomii de C este hibridizat sp3.
Molecule cu legături Intermediari
:-CR3 carbanion
C H
s
sp3

C X C C

sp3 p sp3 sp3

2. Hibridizarea sp2 sau trigonală

+ +

s 2py 2px
2 orbital sp2

1 orbital s + 2 orbitali p = 3 orbitali sp2

În cazul hibridizări sp2, orbitalii sunt coplanari

şi formează între ei un unghi de 120o. 2pz nehibridizat

Fiecare orbital realizează o legătură  (deci

atomul de C se leagă de trei atomi). Orbitalul 2pz este
sp 2
perpendicular pe planul orbitalilor hibrizi.

Fig. 2.9. Geometria atomului de carbon hibridizat sp2

Molecule cu legături duble:

H H H   H
CH2=CH2 
etena C  C
 
H H H
H

Fig. 2.10. Geometria moleculei de etenă

Intermediari:
.
orbital vacant CH3
+ e- neparticipant
CH3 radical
cation

3. Hibridizarea sp digonală
C se leagă de alţi doi atomi
sp
realizează două legături 
+

1 orbital s + 1 orbital p = 2 orbitali sp

Cei doi orbitali rezultaţi sunt echivalenţi ca formă şi energie şi fac între ei un unghi de 180 o
Molecule cu legături triple
H-CC-H
acetilena
 

H H

Fig. 2.11. Geometria moleculei de acetilenă Fig. 2.12. Carbena intermediar cu caracter
radicalic
Intermediari: Carbena triplet :CH2.