Sunteți pe pagina 1din 14

EFECTELE CONTRACTULUI DE

VÂNZARE – CUMPĂRARE
Efectele contractului de vânzare – cumpărare sunt obligațiile
pe care acesta le creează în sarcina vânzătorului
(1671 – 1718 C. civ) și, respectiv, a cumpărătorului
(1719 – 1729 C. civ.)
VÂNZĂTORUL ARE URMĂTOARELE
OBLIGAȚII:
1. Să transmită proprietatea bunului sau, după caz,
dreptul vândut
(1673, 1674, 1676, 1678, 1684 C. civ.);
2. Obligația de a preda bunul;
(1685, 1686, 1687, 1688, 1689, 1690, 1692, 1693, 1694,
1666 alin (2), 1667, 1693 C. civ.)
3. Să îl garanteze pe cumpărător contra evicțiunii și
viciilor bunului (art. 1695, 1483 C. civ.)
4. Obligația de conservare a bunului până la predare
1. OBLIGAȚIA DE A TRANSMITE PROPRIETATEA
BUNULUI SAU, DUPĂ CAZ, DREPTUL VÂNDUT
REGULA
- Cu excepția cazurilor stabilite de lege ori dacă părțile nu au stabilit altfel,
proprietatea se strămută de drept cumpărătorului din momentul încheierii
contractului, chiar dacă bunul nu a fost predat ori prețul nu a fost plătit
încă. (art. 1674 C. civ). Aceleași dispoziții se aplică și atunci când prin
vânzare se transmite un alt drept.
- Odată cu proprietatea, cumpărătorul dobândește toate drepturile și acțiunile
accesorii ce au aparținut vânzătorului (art.1673 al. 2)
- Fructele bunului sau dreptului transmis se cuvin dobânditorului de la data
transferului proprietății bunului ori, după caz, a cesiunii dreptului, afară de
cazul în care prin lege sau prin voința părților se dispune altfel.
EXCEPȚII
- În cazurile prevăzute de lege, vânzarea nu poate fi opusă terților decât după
îndeplinirea formalităților de publicitate respective. (art. 1675 C. civ.)
- Dacă bunul este imobil, strămutarea proprietății este supusă dispozițiilor de
carte funciară. (art. 1676 C. civ)
- La vânzarea bunurilor de gen, proprietatea se transferă cumpărătorului la data
individualizării acestor prin predare, numărare, cântărire, măsurare ori prin alt
mod convenit sau impus de natura bunului. (art.1678 C. civ.)
- Dacă mai multe bunuri sunt vândute în bloc și pentru un preț unic și global,
proprietatea se strămută cumpărătorului îndată ce contractul s-a încheiat, chiar
dacă bunurile nu au fost individualizate.
- La vânzarea după mostră sau model, proprietatea se strămută la momentul
predării bunului.
- Vânzătorul își poate rezerva proprietatea bunului până la plata integrală a
prețului, chiar dacă bunul a fost predat. Această stipulație nu poate fi opusă
terților decât după îndeplinirea formalităților de publicitate cerute de lege.
(art. 1684, 902 alin. (2) punct 9 C. civ.)
2. OBLIGAȚIA DE PREDARE A LUCRULUI VÂNDUT
Punerea la dispoziția cumpărătorului a bunului vândut, împreuna cu tot ceea ce este
necesar, după împrejurări, pentru exercitarea liberă și neîngrădită a posesiei
(art. 1685 C. civ.)
• obligația de a preda bunul se întinde și la accesoriile sale, precum și la tot ce este
destinat folosinței sale perpetue.
• Vânzătorul e obligat să predea împreună cu bunul și titlurile și documentele privitoare
la proprietatea sau folosința acestuia.
• În cazul bunurilor de gen, el are obligația de predare chiar dacă lotul din care acestea
făceau parte a pierit în totalitate, cu excepția dacă lotul era anume arătat în convenție.
(art. 1686 alin (3) C. civ. )
• Predarea imobilului se face prin punerea acestuia la dispoziția cumpărătorului, liber de
orice bunuri ale vânzătorului.
• Predarea bunului mobil se poate face fie prin remiterea materială, fie prin remiterea
titlului reprezentativ ori a unui alt document sau lucru care permite cumpărătorului
preluarea în orice moment.
• Tradițiunea lucrurilor necorporale se face prin remiterea titlurilor, sau prin uzul ce
face cumpărătorul de dânsele, cu consimțământul vânzătorului.
• Vânzătorul este obligat să predea o dată cu bunul și fructele produse de acesta din
momentul strămutării proprietății până la momentul predării.
• Predarea se face la locul unde se afla bunul vândut în momentul contractării, dacă, nu
rezultă altfel din convenția părților ori, în lipsa acesteia, din uzanțe (art. 1689 C. civ)
• Bunul trebuie să fie predat în starea în care se afla în momentul încheierii
contractului.
• Cumpărătorul are obligația ca imediat după preluare să verifice starea bunului potrivit
uzanțelor (art. 1690 C. civ.)
• Cheltuielile predării sunt în sarcina vânzătorului iar cele ale ridicării în sarcina
cumpărătorului, dacă nu s-a stipulat contrariul. (art. 1666 alin. (2) C. civ);
• Dacă bunul trebuie transportat dintr-un loc în altul vânzătorul trebuie să se ocupe de
expediere pe cheltuiala cumpărătorului dacă nu s-a stipulat altfel. El este liberat când
predă bunul transportatorului ori expeditorului. (art. 1667 C. civ)
• Dacă vânzătorul întârzie să predea bunul din vina sa la termenul stabilit,
cumpărătorul are posibilitatea de a cere fie punerea în posesie (executarea
în natură), fie rezoluțiunea vânzării;
• Dacă predarea cu întârziere a lucrului a provocat un prejudiciu
cumpărătorului, vânzătorul va putea fi obligat la daune interese. Cu toate
acestea, dacă cumpărătorul putea evita prejudiciile cu minimă diligență,
vânzătorul nu datorează despăgubiri.
• Vânzătorul nu este obligat să predea bunul și va putea invoca excepția de
neexecutare, dacă cumpărătorul nu plătește prețul deși acesta este scadent;
• În cazul bunurilor de gen, este admisă în literatura juridică și posibilitatea
procurării acestora de la terți pe seama vânzătorului care nu și-a executat
obligația;
• Pentru executarea cu întârziere a obligației de predare, vânzătorul
datorează daune interese, dar numai de la data punerii sale în întârziere.
OBLIGAȚIA DE GARANȚIE
Vânzătorul este obligat să îl garanteze pe cumpărător contra evicțiunii și
contra viciilor bunului art. 1672 alin. (1) pct. 3) C. civ./art. 1695 alin. (1)
A) EVICȚIUNEA cumpărătorului poate proveni din:

din pretențiile unui terț


fapta imputabilă întemeiate pe un drept născut anterior
vânzătorului datei vânzării
art. 1695 alin (2) C. civ.;
Orice act sau fapt de natură să îl Cu condiția ca:
tulbure pe cumpărător în liniștita 1. Tulburarea să fie de drept (să aibă
folosință a bunului, săvârșit anterior temei juridic) și nu de fapt;
vânzării, dar ascuns 2. Cauza evicțiunii (dreptul pretins
cumpărătorului sau ulterior de terț) să fie anterior vânzării;
vânzării dar neprevăzut în contract, 3. Cauza evicțiunii să nu fi fost
1695 alin. (3) C. civ. adusă la cunoștință
cumpărătorului până la data
vânzării
Evicțiunea este pierderea totală sau parțială a dreptului de proprietate asupra bunului ori
tulburarea cumpărătorului în exercitarea dreptului său de proprietate
- Obligația de garanție contra evicțiunii există atât față de cumpărător, cât și față
de orice dobânditor subsecvent, indiferent dacă e cu titlu oneros sau gratuit;
- Obligația de garanție contra evicțiunii se transmite la succesorii universali sau
cu titlul universal ai defunctului cu excepția succesorilor cu titlu particular.
- Conform art. 1698, părțile pot conveni să extindă, să restrângă sau îl
exonereze în totalitate pe vânzător de orice garanție contra evicțiunii. Aceste
prevederi nu îl exonerează pe vânzător de la restituirea prețului (cu excepția
cazului în care cumpărătorul își asumă riscul producerii evicțiunii). Totuși
vânzătorul răspunde pentru evicțiune dacă știa de cauze în momentul vânzării
și le-a ascuns cumpărătorului. (art. 1699 C. civ)
- Sarcina probei cunoașterii cauzei de evicțiune de către cumpărător incumbă
vânzătorului care dorește să fie exonerat de obligația de garanție pentru fapta
terțului.
- Termenul de prescripție pentru introducerea acțiunii în garanție contra
evicțiunii este cel de drept comun (3 ani), care începe să curgă de la data
producerii evicțiunii.
EFECTELE:
1. Vânzătorul este obligat să restituie integral prețul chiar dacă valoarea bunului a scăzut,
indiferent de cauze, sau dacă bunul a suferit deteriorări însemnate, fie din neglijența
cumpărătorului, fie prin forță majoră. Totuși, dacă, cumpărătorul a obținut un beneficiu în
urma deteriorărilor cauzate bunului, vânzătorul are dreptul să scadă din preț o sumă
corespunzătoare acestui beneficiu. [art. 1701 alin. (1) și (2) C. civ.].
2. Conform art. 1702 C. civ., cumpărătorul are dreptul la valoarea fructelor naturale și civile
pe care a fost obligat să le înapoieze celui care l-a evins;
3. Vânzătorul va restitui cheltuielile de judecată, precum și a cheltuielilor contractului [art.
1702 alin. (1) lit. c și d C. civ.];
4. cumpărătorul are dreptul la daune-interese care cuprind pierderile suferite și câștigurile
nerealizate de către acesta din cauza evicțiunii.
5. dacă lucrul vândut are, la data evicțiunii, o valoare mai mare, vânzătorul va plăti
cumpărătorului, și sporul de valoare acumulat până la data evicțiunii. art. 1701 alin. (3),
6. În funcție de buna sau reaua-credință a vânzătorului, se apreciază și restituirea cheltuielilor
făcute de cumpărător pentru lucrările efectuate în legătură cu bunul vândut, fie că lucrările
sunt autonome, fie că sunt adăugate, dar, în acest din urmă caz, numai dacă sunt necesare
sau utile. Dacă vânzătorul a cunoscut cauza evicțiunii la data încheierii contractului, el este
dator să ramburseze cumpărătorului și cheltuielile făcute pentru efectuarea și, după caz,
ridicarea lucrărilor voluptuare.
B) GARANȚIA CONTRA VICIILOR BUNULUI vândut este consecința obligației
vânzătorului de a asigura cumpărătorului folosința utilă a bunului.
Art. 1707 alin. (1) – 1715 C. civ.
- Viciu ascuns – Sunt deficiențe calitative ale bunului, care la data predării, nu puteau fi
descoperite, fără asistența de specialitate, de către un cumpărător prudent și diligent și care fac
ca bunul să nu poată fi întrebuințat conform destinației.
- Vânzătorul are obligația de a garanta contra viciilor cunoscute sau cele care trebuia să le
cunoască, precum și pentru cele pe care nu le știa la data încheierii contractului.
- Pentru garantarea contra viciilor trebuie întrunite următoarele condiții:
- Viciul ascuns sau cauza să existe la data predării bunului (art. 1707 alin. 3);
- Cumpărătorul să nu le cunoască la încheierea contractului (art. 1707 alin 4);
- Să nu fie vânzare silită (art. 1707 alin. 5);
- Părțile să nu convină altfel, clauză de exonerare, este nulă dacă vânzătorul cunoștea
sau trebuia să cunoască existența viciilor la data încheierii actului. Art. 1708 C. civ.
- Viciul să fie grav (să facă lucru impropriu întrebuințării)
- Termenul de prescripție – 3 ani, care curge de la data predării sau recepției.
- Efectele garanției – art. 1710 C. civ.
OBLIGAȚIILE CUMPĂRĂTORULUI

1. Să preia bunul;
2. Să plătească prețul vânzării;
3. Să suporte cheltuielile vânzării
OBLIGAȚIILE CUMPĂRĂTORULUI
( art. 1469 – 1479 /art. 1719 - 1729 C. civ.)

1. Să plătească prețul vânzării


- Dacă nu e achitat prețul, contractul este nul absolut ca vânzare – cumpărare.
- Prețul se achită la locul în care bunul se află la momentul încheierii contractului și de
îndată ce proprietatea este transmisă. (art. 1720 C. civ);
- Dacă bunul este în tranzit, plata se face la locul care rezultă din uzanțe sau la destinație
dacă nu e stipulat altfel;
- Cumpărătorul care află de existența unei cauze de evicțiune este îndreptățit să suspende
plata prețului până la încetarea tulburării sau până când se oferă garanție corespunzătoare.
Art.1722 C. civ;
- Dacă plata nu e făcută, vânzătorul poate obține fie executarea silită fie rezilierea
contractului precum și daune – interese (art. 1724, C. civ);
- Cumpărătorul este obligat la plata dobânzilor dacă:
- Părțile au convenit prin contract;
- Dacă lucrul vândut este producător de fructe;
- Dacă cumpărătorul a fost pus în întârziere
1. Să preia bunul
- Predarea se face prin punerea bunului vândut la dispoziția cumpărătorului împreună cu
tot ceea ce este necesar pentru exercitarea liberă și neîngrădită a posesiei.
- Bunul trebuie să fie predat în starea în care se afla în momentul încheierii contractului
(art. 1690 C. civ.);
- Cumpărătorul are obligația ca imediat după preluare să verifice starea bunului. Dacă sunt
descoperite vicii, acesta trebuie să îl informeze pe vânzător fără întârziere. În caz contrar,
se consideră că vânzătorul și-a executat obligația de predare conform stării bunului din
momentul încheierii contractului cu excepția viciilor ascunse.
- Fructele bunului vândut se cuvin cumpărătorului din ziua dobândirii proprietății;
- În lipsa unui termen, cumpărătorul poate cere predarea bunului de îndată ce prețul este
plătit. Dacă predarea nu se poate face decât după trecerea unui terme (împrejurări
cunoscute de părți), se va considera că părțile au convenit ca predarea să aibă loc la
împlinirea acelui termen (art. 1693 C. civ.)
- Dacă plata nu e efectuată, vânzătorul poate cere fie executarea silită fie rezoluțiunea
vânzării, cu daune– interese în ambele cazuri. (art. 1724 C. civ)
1. Să suporte cheltuielile vânzării (art. 1666, 1667 C. civ)

S-ar putea să vă placă și