DEZVOLTAREA

COMPETENŢELOR CHEIE
CITIT-SCRIS PRIN
DISCIPLINELE DE STUDIU
DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
 Capul copilului nu este un vas pe care
să-l umpli, ci o făclie pe care s-o aprinzi astfel
încât, mai târziu, să lumineze cu lumină
proprie.”

Plutarh
 Formarea şi dezvoltarea competenţelor
de citire la elevi constituie o activitate
importantă a procesului învăţării la clasele
primare. În clasele I şi a II – a elevii învaţă să
citească, iar in clasele a III – a şi a IV – a
citesc pentru a învăţa, citirea devenind un
instrument de învăţare şi o tehnică a muncii
cu cartea. Întreaga evoluţie a elevilor, atât în
şcoală cât şi în viaţă, depinde de măsura în
care cititul, devine un mijloc de informaţie şi
de autoinstruire.
 COMPETENŢE-CHEIE EUROPENE
VIZATE PRIN STUDIUL DISCIPLINEI

• Competenţe în matematică şi competenţe

de bază în ştiinţe şi tehnologie;
• Comunicare în limba maternă;
• Competenţe digitale;
• A învăţa să înveţi;
• Competenţe sociale şi civice;
• Spirit de iniţiativă şi antreprenoriat;
• Competenţe de a învăţa pe tot parcursul
vieţii.
 NEVOI
• Interventia asupra curriculumului
scolar;
• Schimbari in metodologia evaluarii;
• Marirea timpului alocat citit-scrisului;
• Utilizarea materialelor didactice pe
nivele;
• Formarea cadrelor didactice;
• Suport pentru imbunatatireademersului
didactic.
 Specificul curriculum-ului actual
constă în mutaţia fundamentală propusă de
către programa şcolară - noul model
comunicativ - funcţional - care vizează, în
primul rând, modalităţile de structurare a
competenţelor de comunicare. Conform
acestui model, „comunicarea este un
domeniu complex care înglobează procesele
de receptare a mesajului oral şi a celui scris
(„citirea/lectura"), precum şi cele de
exprimare orală, respectiv de exprimare
scrisă".
 Obiectivul central al studierii limbii şi
literaturii române în învăţământul primar îl
constituie „dezvoltarea competenţelor
elementare de comunicare orală şi scrisă ale
copiilor, precum şi familiarizarea acestora
cu texte literare şi nonliterare, semnificative
din punctul de vedere al vârstei cuprinse
între 6/7 - 10/11 ani".
 Elevul trebuie învăţat să citească orice,
nu să citească manualul de citire!
Cu ajutorul manualului de limba
română elevul intră în lumea citit-scrisului;
cu ajutorul citit-scrisului din celelalte
manuale străbate, cutreieră, înţelege şi
are acces în lumea cunoaşterii. Intrarea
trebuie să fie urmată de o ieşire, nu de o
rătăcire!
• Citirea curentă se realizează atunci când elevii
pronuţă clar cuvintele .
• Citirea cursivă trebuie să se dezvolte o dată cu
corectitudinea, expresivitatea şi caracterul conştient
al citirii. Viteza se dezvoltă paralel cu capacitatea
de înţelegere, pe bază de exerciţii, ajungând ca
viteza normală a citirii să corespundă cu ritmul
vorbirii lor. În vederea asigurării caracterului
conştient al citirii, elevii trebuie să redea corect
conţinutul textului parcurs.
• Citirea expresivă îi ajută pe elevi în înţelegerea
celor citite, intonaţia şi accentul având rol important
în redarea mesajului textului.
 Se pot folosi următoarele tipuri de
exerciţii la clasele mici:
1. Citirea împreună: elevul citeşte împreună cu
învăţătorul;
2. Citirea în cor: se citeşte rar o parte din lecţie, având
influenţă în realizarea justă a intonaţiei.
3. Citirea în perechi: citesc doi elevi cu capacităţi
diferite, având rol în diminuarea inhibiţiei.
4. Citirea ecou: un elev citeşte, iar altul îl secondează;
unul citeşte iar ecoul este grupul, echipa; un grup de
elevi citeşte, iar ecoul este alt grup.
5. Citirea alternativă: se citeşte o propoziţie cu voce
tare, iar alta în gând; se citesc cu voce tare cuvintele
care încep cu o consoană şi în gând cele care încep
cu o vocală.
6. Citirea întârziată: elevul citeşte în gând şi apoi cu
voce tare; elevul citeşte de două ori, prin repetare.
7. Citirea ortoepică: variantă a citirii silabisite; fiecare
silabă se citeşte de două ori (lărgeşte orizontul de
citire, dezvoltă precizia elevilor în succedarea silabelor
în cuvinte).
8. Citirea consecutivă: un elev care citeşte mai lent
citeşte după un elev care citeşte cursiv şi invers.
9. Citirea prin excludere: textul se citeşte cu voce tare,
se exclud cuvinte la alegere, cuvinte care încep cu o
vocală, primul sau ultimul cuvânt din propoziţie, se
exclud cuvintele dupa virgulă sau unele părţi de
vorbire.
10. Citirea continuă: învăţătorul citeşte o parte din text,
iar un elev preia de unde a rămas.
Citirea în ştafetă: învăţătorul citeşte prima propoziţie sau un
alineat, după care solicită un elev să citească mai
departe.
12. Vânătorul de greşeli: un elev citeşte până greşeşte, iar
apoi citeşte alt elev.
13. Citirea de semnalare a greşelilor: un elev citeşte iar
ceilalţi semnalează când greşeşte.
14. Citirea în lanţ: fiecare citeşte câte o propoziţie, pe
rând.
15. Citirea pe roluri: ca şi citirea dialogurilor , imprimă un
ritm normal, cerut de conţinutul textului.
16. Citirea jocurilor de cuvinte: sunt citite la început rar,
apoi din ce în ce mai repede, în cor şi individual.
17. Citirea în şoaptă: elevul citeşte fără rezonanţa
treptelor vocale.
18. Citirea în gând: se citeşte un alineat şi se
formulează o întrebare legată de conţinut.
19. Citirea selectivă: se selectează din text un enunţ
care descrie un obiect sau un personaj.
20. Lanţul cuvintelor: se citeşte un cuvânt, iar elevii
subliniază cuvintele care încep cu litera cu care s-
a terminat cuvântul precedent. Se citeşte o
propoziţie şi se subliniază în propoziţia următoare
orice cuvânt începe cu litera de la începutu
lultimului cuvânt citit anterior.
21. Bucheţelele: se scrie pe tablă un cuvânt, iar elevii
caută în text cuvintele care încep cu fiecare literă
din cuvântul respectiv.
 CITITUL IN CLASA I/ a II-a
Sub aspect metodic, învăţarea cititului la clasa I parcurge câteva
secvenţe obligatorii:
• Insuşirea imaginii vizuale a unor semne vizuale a unor semne şi
simboluri;
• Recunoaşterea literelor;
• Educarea percepţiei vizuale prin care se asigură reţinerea şi fixarea
literelor;
• Asocierea fiecărui semn grafic (literă) cu un fenomen (sunet);
• Formarea câmpului vizual de o silabă - citirea pe silabe (urmată de
citirea integrală a cuvântului);
• Formarea câmpului vizual de un cuvânt; pronunţarea corectă a unui
cuvânt înseamnă citirea corectă;
• Inţelegerea sensului cuvântului citit - citirea conştientă.
 Scrisul
Invăţătorul trebuie să aibă
permanent în vedere următoarele
aspecte:
• Poziţia corectă a corpului, a caietului, a instrumentului de scris;
• Asigurarea spaţiului necesar de scris (trebuie strâns
alfabetarul, abecedarul, celelalte materiale ajutătoare);
• In cazul transcrierii, elevul trebuie învăţat cum şi unde se aşază
textul tipărit, cum e dispus caietul, în aşa fel încât să se asigure
condiţii optime de scris.
• Sunt obligatorii pauzele de relaxare a mâinii, exerciţiile de
educare a motricităţii;
• Imbinarea momentelor de scriere cu cele de comunicare
verbală.
 
 Sunt interzise sancţiunile de
tipul:
• „Ai greşit, scrie încă de trei ori!";
• „Copiază de n ori propoziţia!";
• „Scrie de 15 ori cuvântul x despărţit în
silabe!";
• „Ai greşit, rupe foaia!";
• „Transcrie de două ori poezia!" etc.
 TIPURI DE EXERCITII CLASA I

METODA CADRANELOR

I. Coloreaza lietrele pe care le cunosti: II. TRANSCRIE PE SPATIU DE MAI JOS LITERELE
DESCOPERITE(SI MICI)

III. UNESTE SILABELE PENTRU A OBTINE IV.DESENEAZA SI TU LITERE VESELE:

CUVINTE:CITESTECE AI OBTINUT!
ca rar
nu cu
ma me
Ni re
mo rii
 Metoda cubului
• I. Descrie cuvântul ,,cocor”.
• II Compară cuvintele ,,cocor” si ,,cocor”
• III Analizează cuvântul ,,cocor”
• IV Asociaza( silabe)
• V Aplică: transcrie cuvântul ,,cocor” si
alcatuieste cu el o propozitie.
• VI Argumentează: ce poti spune despre
cuvantul ,,cocor’’ ?
 Jocul cuvintelor amestecate

• Plicul I Nicu are un canar .

• Plicul II Ica are un cocor .
• Plicul III Nanu e cu Onu .
• Plicul IV E ora unu ?
 Sacul lui Mos Craciun
Pe sac sunt scrise mai multe silabe. Elevii cauta silabe si formeaza cu ele
cuvinte pe care le transcriu pe un spatiu liniat
 REBUS
a u r i u

m u r e r

a e r o e

r a r i u

e m i r e
 Cuvinte taiate
Cuvintele sunt taiate in doua . Jumatatea de sus este lipita
pe o foaie. Elevii vor alege partea potrivită de jos a fiecărui
cuvânt şi o vor lipi pentru al reconstitui după forma grafică,
după care îl vor scrie întreg cu litere de mână.

cuc
Manu
 • Realizează corespondenţa: silabe sau cuvinte scrise cu litere de
tipar în corespondenţă cu cele scrise cu litere de mână:
• Ma ma
• mama am
• am Uma
• au mama
• Ama au
• Uma Ama

• Cuvinte bolnave.
Acestea sunt scrise cu ajutorul alfabetarului. Elevii trebuie sa gaseasca
Greseala si sa argumenteze scrierea lor corecta.

Ama mUU mAma uma aM aU au UMa

 CLSA a II-a

Limba si literaturab romana:

• Abilitatea de a exprima si interpreta ganduri ,sentimente
si fapte atat oral cat si in scris se poate realiza prin :
– ascultarea unor fragmente din operele literare studiate in
interpretarea unor actori ;
– ascultarea unor cantece adecvate temei propuse ;
– prezentarea orala a solutiilor la problemele puse in discutie;
– citirea corecta ,constienta si expresiva a unor texte;
– scrierea unor cuvinte ,propozitii si texte de mica intindere;
– folosirea ciorchinelui in prezentarea unor insusiri.
 derdeluş
sanie
Zăpadă

brad Om de
zăpadă

IARNA

pluguşor
colinde

Moş Crăciun
 Matematica:
• Folosirea operatiilor matematice de baza
( adunarea si scaderea cu trecere peste ordin
in concentrul 0-100) pentru efectuarea
calculului mental si scris in vederea rezolvarii
unor probleme prin:
• - metoda RAI , in efectuarea calculului
oral ;
– jocul didactic in calculul scris;
– rezolvarea problemelor si compinerea de noi
problema prin munca in echipa.
 “AJUTAŢI-L PE MOŞ CRĂCIUN”
Rezolvând corect îl ajutaţi pe Moş Crăciun să pună cadourile în sac şi să le ducă la copii.

Afla numarul
cu 8 mai mic
24 + 7 =
decat 25.

1_______

2_______

3_______

4_______ Dacă într-o cutie sunt

8 creioane si se mai
54 – 16 = 5_______ pun inca 5, câte
creioane vor fi în
6_______ total?
 Matematica clasa a III-a / a IV-a
COMPETENŢE GENERALE

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii;

2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/ investigare şi
rezolvare de probleme;
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând
limbajul matematic;
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi
aplicarea matematicii în contexte variate;
 Competenţele generale şi specifice care sunt formate în
învăţământul primar, prin procesul educaţional centrat pe
matematică, au la bază şi promovează următoarele valori şi
atitudini:

• Manifestarea curiozităţii şi a imaginaţiei în crearea şi rezolvarea de

probleme;
• Manifestarea tenacităţii, a perseverenţei şi a capacităţii de
concentrare;
• Dezvoltarea unei gândiri deschise, creative şi a unui spirit de
obiectivitate şi imparţialitate;
• Dezvoltarea independenţei în gândire şi acţiune
• Manifestarea iniţiativei şi a disponibilităţii de a aborda sarcini variate;
• Dezvoltarea simţului estetic şi critic, a capacităţii de a aprecia
rigoarea, ordinea şi eleganţa în arhitectura rezolvării unei probleme
sau a construirii unei teorii;
• Formarea obişnuinţei de a recurge la concepte şi metode matematice
în abordarea unor situaţii cotidiene sau pentru rezolvarea unor
probleme practice;
• Formarea motivaţiei pentru studierea matematicii ca domeniu relevant
pentru viaţa socială şi profesională.
 Clasa a III-a
Exercitii de transcriere caligarafica;
Exercitii de completare a unui text lacunar;
Dezlegarea unui aritmogrif;
Exercitii de citire a unui text si rezolvarea de
exercitii pe baza acestuia.
 FIŞĂ DE LUCRU
• I. Completaţi rebusul:
• Luna care urmează este................. A
• Ne aduce daruri în cizmuliţe Moş...................
• Moş.............cu plete dalbe  

• Urare: La mulţi .......

• Cad fulgii de..........

B
 Clasa a IV-a
• Execitii de completare a unui text lacunar;
• Exercitii de ordonare a versurilor poeziei;
• Formarea de cuvinte cu ajutorul silabelor
date;
• Formarea unei propozitii cu ajutorul
cuvintelor gasite;
• Ordonarea pieselor de puzzle;
• Ghicitori
 Noile legi
La fiecare final de ciclu curricular sunt evaluate competenţele dobândite după
următoarele reguli:
• La finalul învăţământului preşcolar se face evaluarea competenţelor
cognitive, emoţionale şi sociale şi se stabilesc planurile de intervenţie
remedială.
• La finalul clasei a II-a se evaluează, la nivelul fiecărei şcoli, măsura
în care elevii au dobândit scrisul-cititul şi matematica şi se stabilesc
planurile individualizate de învăţare pe care învăţătorii le pun în
aplicare până în clasa a IV-a. Se creează portofoliul de educaţie al
elevului şi se face un raport detaliat către părinţi.
• La finalul clasei a IV-a, pe un eşantion reprezentativ se realizează o
evaluare din partea Ministerului Educaţiei pentru a diagnostica
performanţele învăţământului primar, prin probe similare testelor
internaţionale curente.
 Realizator,
Prof. Stan Rodica