SEMINAR 1

 Prelucrarea ploilor

Caracteristicile ploii.
 1) Durata ploii (t) se exprima in minute;
 2) Cantitatea de apa cazuta pe durata ploii (h) exprimata in (mm);
 3) Intensitatea medie ( Ʃ ) a ploii notata cu (In) – si care reprezinta cantitatea medie de apa
cazuta in unitatea de camp
Se exprima in (mm / minut). Se determina prin relatia:
 In calculele hidrologice se mai foloseste DEBITUL SPECIFIC al precipitatiilor.
Se mai numeste INTENSITATEA HIDROLOGICA (Ih) care se calculeaza astfel:
= 166,7
   = 166,7 ( si ha)
166,7 = reprezinta un coeficient de transformare a intensitatii (I) din in si ha
(litri pe secunda si ha).
Adica 1 = 1 si minut = 10 = 166,7
 In functie de intensitatea (I), ploile se clasifica astfel:
 Ploi obisnuite sau de durata = au intensitate (I) mare (sub ) si o durata mare.
 Ploi torentiale = care au o intensitate (I) mare (peste si o durata redusa.
Aceste ploi, provoaca cele mai mari scurgeri si pierderi de sol prin eroziune.
Studiul precipitatiilor sub forma de ploaie.
   Se face pe baza datelor furnizat de:
 PLUVIOMETRE
 PLUVIOGRAFE
PLUVIOMETRE = colecteaza apa cazuta intr-o ploaie si o masoara in punctul unde
este instalat.
PLUVIOGRAFE = colecteaza apa cazuta intr-o ploaie si o masoara ca si cantitate
cazuta precum si durata (timpul) ploii.
 EXERCITII
1) – Sa se calculeze Intensitatea medie a ploii () avand ca date urmatoarele:
t = 60 minute
h = 20 mm
2) – Sa se calculeze Intensitatea hidrologica a ploii () avand ca date urmatoarele:
  
t = 30 minute
h = 50 mm
3) – Sa se calculeze si sa se determine tipul de ploaie care a cazut, avand urmatoarele elemente:
t = 20 minte si t = 80
h = 60 mm h = 15
 SEMINAR 2
DESCIFRAREA PLUVIOGRAMELOR
Se face pentru a pune in evidenta VARIATIILE IN TIMP a intensitatii ploii pe durata de CADERE.
Are urmatoarele faze:
1) Delimitarea INTERVALELOR DE PLOAIE UNIFORMA = se face cu ajutorul PUNCTELOR
CARACTERISTICE
Traducerea:
 Intervalele in care ploaia a avut aproximativ aceeasi intensitate de cadere.
PUNCTUL CARACTERISTIC = locul in care se modifica PANTA INREGISTRARII
2) Stabilirea pentru fiecare INTERVAL CARACTERISTIC a:
 DURATEI (minute)
 CANTITATII DE APA CAZUTA (mm)
 INTENSITATEA MEDIE (mm / minut)
 Datele colectate se inscriu in table – Fig. 41.
 Se folosesc pentru trasarea unei curbe.
CURBA DE CADERE A PLOII (mai este denumita HISTOGRAMA PLOII)
CURBA DE CADERE A PLOII are:
 PE ABSCISA = durata ploii in minute
 PE ORDONATA = INTENSITATEA PLOII (in mm / minut)
 CURBA – Se poate delimita o durata in care Intensitatea ploii a fost maxima.
SE NUMESTE NUCLEUL TORENTIAL AL PLOII.
 Descifrarea PLUVIOGRAMELOR – pentru a determina anumite caracteristici ale ploii.
PLUVIOGRAMA = grafic – cu un caroiaj in care:
1)Axa y-lor este exprimata in (mm).
2)Axa x-lor unitati de timp (ore, minute).
Reprezinta = inaltimea apei din rezervorul aparatului adunata in timpul ploilor.
 Cand apa ajunge la inaltimea reglata la 10 mm, acesta se descarca, iar panta de scriere a aparatului
deseneaza, o (ATENTIE! Tot ce se inregistreaza in continuare reprezinta picaturile de ploaie ce depasesc 10
mm – si deci se vor insuma una dupa alta):
 LINIE VERTICALA – in jos
 Dupa descarcarea apei, se reia ciclul de umplere a cuvei pana la 10 mm.
 Urmeaza o noua descarcare cu o noua consemnare cu penite a unei LINII VERTICALE – inseamna alte
picaturi de ploaie ce depasesc 10 mm.
 Acesta se intemeaza de cate ori se produc.
 Daca PENITA – aparatului inregustreaza o linie orizontala inseamna ca nu a mai cazut alte picaturi de ploaie
(ploaia s-a oprit).
ATENTIE!
Daca a trecut o ora, se considera aceeasi ploaie si nu a mai plouat.
Daca se depaseste o ora, se considera o alta ploaie cazuta in aceeasi zi.
 PLUVIOGRAMA
Furnizeaza urmatoarele date:
 DURATA PLOII cazute = se determina de la minutul (timpul) cand penita a inceput sa urce si cand
revine la o linie orizontala mai lunga de o ora.
 Se determina in minute.
 INALTIMEA PLOII (cantitatea) se determina: dintre inaltimea cand incepe curba sa se ridice, plus
  golirile din rezervor si pana la inaltimea orizontala mai lunga de o ora.
 Se determina in “mm”.
1 mm = 1litru de apa cazut pe sau 10.000 litri de apa la ha (deci 10 la ha)
 INTENSITATEA MEDIE A PLOII (Im)
Im = raportul dintre = =
- INTENSITATEA INSTANTANEE (adica intensitatea unui singur minut) si anume a acelui minut care a
fost cel mai agresiv din intreaga durata a ploii respective.
 PLOAIA – poate fi torentiala in totalitate
SAU
PLOAIA – poate fi torentiala in parte (o parte din ea)
Determinarea se face:
 Se compara Im (intensitatea medie a ploii) cu datele din tabel ce arata valorile minime ce pot fi atinse la
o ploaie torentiala.
DURATA INTENSITATEA TORENTIALA
(minute) (mm / minut)
<5 2
6-15 1,6
16-30 1,2
31-45 1,0
46-60 0,8
61-120 0,6
121-180 0,45
> 181 0,3
 Daca ploaia nu este in ansamblul ei, nu este TORENTIALA. Se va
proceda la compararea intensitatii fiecarui tronson cu intensitatea pentru
intreaga durata a ploii cazute.
 Seafla astfel Intensitatea tronsonului celui mai agresiv din durata unei
ploi – si acesta ne ajuta la calcularea eroziunii solului.
 GRAFICUL UNEI PLOI
Fragmentarea in unitati care par ca au aceeasi inclinare de grafic
TRONSON 1 2 3 4 5
INALTIMEA 0,1 0,15 3 6 10
(mm)
DURATA 3 3 10 10 20
(minut)
Intensitatea 0,033 0,05 0,3 0,6 0,5
  
 Din acest table putem afla:
- INTENSITATEA – celei mai agresive DURATE – de 15 minute din ploaia analizata. Se vede pe care
tronson o durata de 15 minute va fi cea mai agresiva si se afla cu urmatoarea relatie:
=
 Din PLUVIOGRAME se mai pot deduce:
1)- TIPUL ploii

2)- Daca ploaia este torentiala

1. Se deseneaza un graphic ce prezinta pe axa x-ilor DURATA PLOII
 Pe axa y-lor INTENSITATEA PLOII (in baza tabelului de mai sus).
 Se constata varfurile INTENSITATII fiecarei ploi = important pentru aprecierea agresivitatii lor (Fig. 1)
2. Daca efectul este EROZIONAL – datorita ploii torentiale sau daca unul sau altul din tronsoanele ploilor
au Intensitati torentiale.
Din analiza acestora se mai intereseaza:
 In ce anotimp cad acestea (ploile) cu tronsoane (nuclee) de 15 minute torentiale si chiar in ce luni
calendaristice.
 La cate ore sau zile se repeat ploile cu nuclee de 15 minute torentiale.
 Cate ploi cu nuclee torentiale au cazut intr-un an si in perioada de vegetatie a plantatiilor.
 Care este durata medie a ploilor care au nucleul torential de 15 minute pe an si pe sezon.
 Toate aceste date ne pot ajuta sa calculam Indexul climatic, respectiv calculul parametrului climatic.

In care:
M = modulul ploii / sau inaltimea ploii (mm)
Intensitatea nucleului torential la 15`
Se poate astfel – sa constatam cat de agresiv este regimul de precipitatii asupra probabilitatii
eroziunii solului.
mm mm
  

-a t t
Ploaie torentiala la inceput si la Ploaie torentiala cu mijlocul ploii
si la sfarsit cu nijlocul cu ploaie normala
mm Ploaie torentiala la inceput
urmat de ploaie normala

mm tronson de ploaie cu 10 mm / unitatea de timp

t
Ploaie torentiala la sfarsit
 Pentru aprecierea gradului de torentialitate a precipitatiilor dintr-o zona se procedeaza astfel:
1) PRIMA ETAPA – se aleg pluviogramele de la ploile torentiale mai mari de 10 mm. Se descifreaza
iar datele obtinute se folosesc la trasarea curbelor de cadere a ploilor.
2) ETAPA a 2-a – se calculeaza pentru fiecare ploaie Indicatorul de erozivitate pluviala (H; 15)folosind
urmatoarea relatie:
15 =
15` = indicator de erozivitate pluviala
   I 15` = intensitatea medie pentru durata nucleului torential de 15 minute in mm / minut (se
determina pe histograma ploii) ().
h = inaltimea precipitatiilor in mm
Valorile indicatorilor calculati pentru ploile torentiale dintr-un an se intemeiaza iar media
multianuala a sumelor obtinute, reprezinta marimea EROZIVITATII PLUVIALE din acea zona.
Exercitiu: mm (h) h = 6,4 mm .
h t = 10 minute
t 15 = x h = 0,64 x 10 = 6,4
 SEMINAR 3
EROZIUNEA
Estimarea eroziunii de suprafete
Pentru ROMANIA – estimarea eroziunii de suprafata a solului este urmatoarea:
(t / ha / an), in care:
E = eroziunea de suprafata medie (Ʃ) multianuala ce se calculeaza in t / ha si pe an.
   Ka = coeficient de agresivitate climatica (este data de erozivitatea pluviala si cantitatea de sol
spalat de pe parcela de referinta (pentru Romania s-a stabilit o zonare a coeficientului de agresivitate
climatica)
L = lungimea de scurgere, masurata de directia de cea mai mare panta in “m”
I = panta versantului pe directia de scurgere in “ % ”
S = coeficientul de corectie pentru erodabilitatea solului (tabel 4.1)
 C = coeficient de corectie pentru influenta culturii si a structurii acesteia (tabel 4.2)
Cs = coeficient de corectie pentru influenta masurilor si lucrurilor de combaterea eroziunii solului
(tabel 4.3)
“m” si “n” = constante care pentru conditiile Romaniei au valori de:
m = 0,3 si n = 1,5
Pentru estimarea eroziunii de suprafata se introduce in relatia de calcul prezentata pentru fiecare
termen, valorile determinate pe suprafete (unitati) omogene de relief delimitate de planul de situatie (fig. 4.4)
astfel ca intr-o suprafata omogena sa fie cuprins acelasi tip de sol, aceeasi folosinta, categorie de panta,
expozitie si grad de eroziune.
Unitatile omogene de relief se numeroteaza, iar pentru usurinta calcului eroziunii datele se
centralizeaza intr-un tabel dupa modelul din tabel 4.6
 Potentialul eroziunii in suprafata pentru intreg perimetru, se stabileste prin media ponderata a marginii
eroziunii de suprafata determinata pentru fiecare unitate omogena de relief.
 Se exprima in t / ha si pe an
 Relativ
t / ha / an
In  care:


Ʃ Et = suma eroziunii de suprafata a UOR

Ʃ s = suprafata totala a UOR in ha
 2). DETERMINAREA UNOR ELEMENTE CE INTERVIN IN ERODABILITATEA TERENULUI

Solul sau roca mama pot fi mai usor sau mai greu de monitorizat sau de indepartat de apa in
miscare sau vant.
De aceea este necesar sa avem si cateva elemente care sa ne ajute sa determinam rezistenta la
eroziune pe aceste soluri / terenuri.
Unele sunt bazate pe determinari chimice de laborator (pH, procent de humus) altele cer analize
fizice (textura, structura, adancime) iar alte determinari din INDICATII GENERALE (rapiditatea intrarii in
DISPERSIE, rezistenta la loviturile picaturilor de ploaie).
Analize simple
1) Rapiditatea intrarii in dispersie.
 Lucrarea se face pe fiecare UOR – omogena sau genetic si textura – in 3 repetitii.
Materiale:
 Vas petri - cronometru
 Sita ochinare
 Mod de lucru:
 Prelevare proba laborator. Se desface proba cat se poate.
 Se lasa la uscat, apoi se cerne printr-o sita mare pana se obtine agregate cat mai uniforme ca marime
(marimea unui bob de mei).
 Proba se depune intr-un vas PETRI – proba = formata din 10 agregate la distanta intre ele de 2-3 cm.
 Se toarna usor apa (de ploaie) pana cand din inaltimea agregatelor raman deasupra apei.
 Se marcheaza timpul finalizarii turnarii apei.
  
 Se asteapta 3 minute, dupa care se scutura pe loc PETRI, orizontal, usor.
 Se noteaza cate agregate s-au descompus total, cat s-au descompus partial.
 Daca dupa aceasta prima actiune sunt dispersate > 50% din agregat se considera ca viteza de dispersie
timpul de 3 minute.
 Daca dispersia este < 50% dupa aceste 3 minute se procedeaza la o noua scuturaturi.
 Operatiunea se repeat de 3 ori (3 repetitii)
- Media determinarilor celor 3 repetitii reprezinta VITEZA DE INTRARE IN DISPERSIE
 Daca dupa 3 minute, se descompun sub 50% din agregat, se mai asteapta 3
minute si se repeta scuturarea si natura. Se repeta asa pana cand 50% din agregat se
desface total.
Timpul in care cel putin 50% din agregate s-au descompus total si restul partial,
ne da rapiditatea intrarii in dispersie a respectivului material de sol.
 2) REZISTENTA LA LOVITURILE PICATURILOR DE
PLOAIE

 Se determina cu picatorul VILENSKI care consta din:

MATERIALE
 Un robinet care ne da picaturi cat mai uniforme si cazand la intervale de 1 secunda.
 Un cilindru gradat.
 O palnie ce se aseaza in cilindru.
 Peste palnie se aseaza un tub de sticla legat in paralel cu o distanta intre ele de 1-1,5 mm.
 Se aseaza acest cilindru cu o palnie si tub de sticla astfel ca picatura din robinet sa cada de la 10 cm
inaltime si cat mai in mijlocul tubului.
 Se aseaza cu o penseta un agregat sub picaturile din robinet intre cele doua tuburi de sticla, se noteaza ora
si se asteapta pana cand picatura il distruge si-l spala. In acest moment se aseaza alt agregat si
operatiunea se continua pentru 10 agregate cat mai omogene ca marime. Dupa spalarea celui de al doilea
agregat se noteaza timpul.
 Rezistenta agregatelor solului respectiv la loviturile picaturilor de ploaie este data de
timpul in minute necesar pentru distrugerea agregatelor de sol.
Evident ca si aceasta determinare se face in cel putin 3 repetitii pentru un sol
omogen genetic si textura si media celor 3 repetitii este considerata ca rezistenta
agregatelor solului la loviturile picaturilor de ploaie.
 DETERMINAREA PIERDERILOR DE SOL PRIN
MICROASPERSIUNE

Pentru ca este dificil si cere mult timp asteptarea ploilor naturale pentru a obtine date orientative
privind pierderea posibila de sol ca urmare a scurgerii pluviometrice, s-au realizat mai multe metode in
care apa se distribuie artificial.
 Se imagineaza o instalatie de aspersiune racordata la reteaua de apa iar solul este adus in laborator in
calupuri naturale dimensionat in vase.
Instalatia de aspersiune este dotata cu un:
1) Rezervor de pr-o plin si care va da un nivel si presiune constanta
2) Sistem cu orificii pe o instalatie liniara
3) Fiecare orificiu este fixat cu fir de lana pentru a se obtine picaturi de o anumita dimensiune cu un
ritm de cadere convenabil.
 fusa de apa

rezervor
orificiile
firul de lana

- Se regleaza aparatul si se obtine o ritmicitate de cadere a picaturilor si o marime convenabila a acesteia.

- La 1,5 m sub rezervor se introduce vasele cu sol ce au fost initial cantarite si determinate umiditatea din sol.
- Se cronometreaza timpii de declansare a experientei.
- Picaturile czd circa 30 de minute.
- Acestea lovesc solul cu picatura improscand apa ce antreneaza si solul.
I. Dupa 30 minute se ia cutia cu sol si se supune procesului de uscare a solului pana la umiditatea
initiala si se recantareste vasele cu sol.
 Diferenta de greutate dintre cantarirea initiala si finala – reprezinta pierderea de sol datorat procesului
de eroziune.
II. Sau dupa 30 de minute se culege apa si solul improscat se lasa sa se decanteze, se usuca pana la
  
evaporarea apei, se cantareste vasul cu solul din el si se constata astfel solul pierdut.
- Rezultatele se exprima in grame la suprafata ce expune o cutie cu sol – respectiv grame pe suprafata
de 100 la o ploaie cu durata de 30 de minute.
 Rezultatul se poate exprima si la intensitatea ploii care se determina in mm / minut pentru rezervorul
resprectiv.
 EXERCITIU – pentru determinarea marimii eroziunii de suprafata.
- se considera un teritoriu in zona de stepa jud. Braila unde au fost delimitate 24 de unitati omogene de
relief (UOR). Zona se caracterizeaza printr-un relief faramitat cu pante cuprinse intre 5 si 15% . Solul –
cernoziom levigat cu eroziune moderata – folosinta arabil.

Ka = 0,13 C = (porumb) 0,8

  
L = 50 m Cs = 0,6
I = 10%
S = 0,6
 Este necesar acest lucru pentru a se lua cele mai bune masuri de organizare a teritoriului si
combaterea eroziunii.
t / ha / an
 SEMINAR 5
DIMENSIONAREA SI TRASAREA CANALELOR
DE COASTA

Canalele de coasta se executa pe terenurile in panta.

SCOP = retinerea apei care se scurge la suprafata solului sau pentru a o dirija spre debusee.
REZULTAT = se asigura regularizarea scurgerilor de suprafata si astfel este asigurata
controlul asupra eroziunii solului.
C.C. (canalul de coasta) – sunt proiectate si executate pe versanti cu panta intre 10-25% pe soluri
profunde.
 ATENTIE! – nu se executa C.C. in zonele cu alunecari active sau partial stabilizate, soluri usoare,
suprafete fragmentate.
- RECOMANDARI – pe paduri, plantatii pomicole.
 CLASIFICARI C.C.
In functie de rol:
1)C.C. de nivel sau orizontale
2)C.C. inclinate

1.C.C. orizontale.
Se realizeazain zonele cu precipitatii sub < 600 mm pe soluri cu textura mijlociecu viteza mare
de infiltrare a apei (stiind ca trebuie retinuta cantitate mare de apa si care trebuie levigata + repede
infiltrata).
Acestea se executa pe teren paralel cu directia curbelor de nivel.
 La capete cat si din loc in loc se executa o serie de PINTENI (la 50-60 m distanta) cu rol de
impiedicarea circulatiei apei de-a lungul canalului.
 2)C.C. inclinate
Se executa in zone cu precipitatii de peste > 600 mm, soluri cu textura fina, permeabilitate redusa –
unde se retine in mod current apa din precipitatii pe suprafata solului si unde este necesar a se
evacua surplusul de apa.
 Se noteaza sub unghi diferit fata de directia curbelor de nivel. Ele se racordeaza la debuseele
naturale sau artificiale.

CONSTRUCTIA C.C.
I. C.C. ORIZONTALE – se executa cu digulet in aval. Intre canal si digulet se lasa o zona
(BERMA) de 0,5 m latime si are rol de mari stabilitatea diguletului.
SECTIUNEA C.C. ORIZONTALE = transversal, are forma TRAPEZOIDALA.
DIMENSIUNEA C.C. ORIZONTALE = pentru a realiza dimensionarea, se vor calcula urmatorii
parametri.
1) Volumul de apa retinut pe 1 m liniar de canal (Vr).
2) Volumul de apa ce se scurge pe o suprafata de liniar dintre doua canale (Vsi)
3) Distanta dintre doua canale (D).
4)   Lungimea totala a canalelor (Lc).
II.C.C. INCLINATE
 C.C. inclinate au in aval numai o BERMA de 0,5 m latime;
 C.C. inclinate se executa de obicei cu sectiunea transversala triunghiulara.
 EXERCITIU
Exemplu de calcul. Teren luto-nisipos.
 Suprafata terenului versantului pe care se executa c. orizontale S = 15 ha
 Panta terenului It = 12%
 Lungimea versantului masurata pe directia de panta cea mai mare La = 300 m
 Inaltimea precipitatiilor maxime in 24 de ore h = 74 mm
 Coeficient de scurgere pentru teren cultivat K = 0,50
 Se proiecteaza C. orizontal de tip. III
 ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE CANALELOR.

ELEMENT TIP CANAL

CONSTRUCTIV I II III

h = adancimea canalului 0,4 0,5 0,5

b = latimea de fund canal 0,3 0,4 0,5
= inaltimea activa a digului 0,2 0,2 0,2
m = coeficientul taluzului
A. Volumul de apa retinut pe m.l. de canal.

panta de 12% se transforma in 12‰

B. Volumul de apa ce se scurge pe suprafata de dintre doua canale.

= suprafata
  de scurgere egala cu
K = coeficient de scurgere
h = inaltimea precipitatiilor

(ATENTIE! )
C. DISTANTA dintre doua canale.
(m)

  
Vr = volumul de apa retinut
Vs = volumul de apa scurs
 TRASAREA C.C. ORIZONTALE
Se face incepand din AMONTE catre AVAL.
 Se amplaseaza axul fiecarui canal in functie de distanta pe orizontala dintre doua
canale (D) redusa la scara planului.
 Traseul canalelor va urmari directia generala a curbelor de nivel.
Pinten
C.C. orizontal
 C.C. orizontala
B C
La

h
  
= BERMA CANALULUI
c = latimea coronamentului diguletului (m) b
b = latimea la fund a canalului (m)
La = latimea luciului de apa in amonte a diguletului
B = deschiderea la gura a canalului (m)
= inaltimea diguletului
m = coefficient de taluz
h = adancimea canalului
II. C.C. inclinat

curba de nivel

debuseu

BERMA

h m
b