Biologie animală

Partea I
 Regn

- Monera: bacterii
- Protista: protozoare
- Fungi: ciuperci şi licheni
- Plantae
- Animalia
 Nomenclatura binară

- introdusă de Carl Linné

- două cuvinte:
- numele genului
- numele speciei
- grafia: Gerris lacustris LINNÉ 1758
 Taxonomia
Gerris lacustris Homo sapiens

Regn: - Animalia - Animalia

Încrengătura: - Arthropoda - Chordata
Subîncr.: - Uniramia - Vertebrata
Clasa: - Insecta - Mammalia
Ordinul: - Heteroptera - Primatae
Genul: - Gerris - Homo
Specia: - lacustris - sapiens
 Regn Protista
- unicelulare
- eucariote
- diferenţieri citoplasmatice = organite
- nutriţie: - autotrofă
- heterotrofă (osmo- sau fagotrofă)
- reproducere: - asexuată (obligatorie)
- sexuată (facultativă)
 Regn Protista

- forme: - libere sau fixate

- solitare sau coloniale
- specii: - acvatice
- parazite
- comensale
- închistare în condiţii nefavorabile
 Regn Protista

Încrengături:
- Flagellata (Flagelate)
- Sarcodina (Sarcodine)
- Sporozoa (Sporozoare)
- Ciliophora (Ciliofore)
 Încrengătura Flagellata -
Mastigophora
- unul sau mai mulţi flageli
- stadii în care e absent
- corp acoperit de: - peliculă
- înveliş: chitinos,
pseudochitinos, celulozic, gelatinos
- nucleu cu cariozom mare
- vacuolă contractilă la formele dulcicole
 Încrengătura Flagellata -
Mastigophora
- nutriţie: - autotrofă
- heterotrofă
- înmulţire: - asexuată, prin:
- diviziune binară longitudinală
- diviziune multiplă
- înmugurire
- forme: - acvatice, plancton
- ecto- şi endoparazite
 Clasificare

Clasa Fitomastigine: forme autotrofe, rar

zootrofe sau mixotrofe

Clasa Zoomastigine: forme cu hrănire

holozoică sau heterotrofă, cu unul sau mai
mulţi flageli, rar forme amiboide cu sau
fără flageli
 Clasa Fitomastigine

Ordinul Euglenoidea (Euglenoide):

- unul sau doi flageli
- cromatofori bine dezvoltaţi
- corpul acoperit cu peliculă (elastică,
rezistentă), conferind formă
- stigmă fotosensibilă lipită de rezervorul
flagelului
Euglena gracilis
- peliculă rezistentă
- rezervor, deschis prin
citofaringe
- corpuscul bazal,
blefaroplast
- vacuolă pulsatilă sau
contractilă
- stigma, fotosensibilă
- cloroplaste
- granule de paramilon
- palmella, fază
vegetativă, sferică,
fără flagel (hrănire şi
înmulţire)
 Euglena viridis

nucleu
peliculă

rezervor
cromatofori

stigma
flagel
 Clasa Fitomastigine

Ordinul Dinoflagellata (Dinoflagelate):

- diversitate de forme
- doi flageli
- corpul acoperit cu:
- plăci celulozice
- înveliş gelatinos
 Noctiluca milliaris
- peliculă tare
peristom - peristomul, adâncit,
cu citostom
- un flagel rudimentar
nucleu şi unul puternic
- cantitate mare de
protoplasmă apă în celulă
centrală - distribuţie inegală a
protoplasmei
- fără cloroplaste sau
stigmă
tentacul
- bioluminiscentă
reţea de datorită picăturilor
peliculă protoplasmă de ulei
 Clasa Zoomastigine
Ordinul Protomonadina (Protomonadine):
- dimensiuni mici
- unul sau doi flageli
- uneori membrană ondulată
- forme: - libere
- parazite
 Trypanosoma equiperdum

nucleu
- corp fusiform
corp - un flagel, unit
cu
flagel plasmalema
- membrană
ondulată
blefaroplast
membrană - nucleu mare
ondulată
Trypanosoma equiperdum

Infecţie cu
Trypanosoma equiperdum
Bodo putrinus

- corp ovoidal,
neregulat
- doi flageli
- bacteriofag
- rol în
epurarea
apei
 Clasa Zoomastigine

Ordinul Polymastigina (Polimastigine):

- mai mulţi flageli (minim patru)
- unul recurent
- cel recurent poate avea membrană
ondulată
 Giardia intestinalis
nuclei

- contopirea a doi
indivizi
- număr dublu de
ventuză organe: doi
nuclei, patru
perechi de flageli
corpuscul
- adâncituri în formă
bazal
flageli de ventuză
- parazit în intestinul
uman
Giardia intestinalis
 Clasa Zoomastigine

Ordinul Opalinida (Opalinide):

- corp acoperit în întregime cu cili
- doi sau mai mulţi nuclei uniformi
- endoparazite obligatorii
Opalina ranarum
cili

- dimensiuni mari (0,3 mm)

ectoplasmă - corp oval
- acoperit cu cili vibratili,
dispuşi în şiruri
- ecto- şi endoplasmă
- numeroşi nuclei mici şi
endoplasmă sferici
- granule de paraglicogen
nuclei - parazit în rectul
broaştelor Rana
paraglicogen
Opalina ranarum
 Încrengătură Sarcodina
- mare diversitate
- corp delimitat de membrană plasmatică
(plasmalemă) flexibilă
- formare de pseudopode (prelungiri
protoplasmatice)
- corp acoperit cu “ţest”
- înmulţire: - asexuată (diviziune binară, multiplă
sau înmugurire)
- sexuată (copulaţie izogamă sau
anizogamă)
 Încrengătură Sarcodina
Clasa Rhizopoda (Rizopode): pseudopode
lobate, filiforme sau ramificate, orientate
neregulat în jurul sau în anumite regiuni
ale corpului

Clasa Actinopoda (Actinopode): corp

sferic, pseudopode dispuse radiar, cu
filament axial (axopodii)
 Clasa Rhizopoda

Ordinul Amoebina (Amibieni):

- rizopode lipsite de ţest
- pseudopode de tip lobopode şi filopode
- forme libere în apă, sol, muşchi
- rare forme parazite
 Amoeba proteus
pseudopode
- 0,2 – 0,5 mm
nucleu - lobopode, cu rol
în hrănire şi
deplasare
- ectoplasmă
hilaină
- endoplasmă
granulară
- un nucleu sferic
vacuolă pulsatilă - o vacuolă
ectoplasmă
pulsatilă
endoplasmă
 Amoeba proteus

locomoţia
 Amoeba proteus

formarea vacuolei digestive

 Amoeba limax

- talie mică
- un singur
vacuolă pulsatilă pseudopod, în
formă de talpă
pseudopod
- un singur nucleu
- o singură vacuolă
pulsatilă

nucleu
 Clasa Rhizopoda

Ordinul Testacea (Testacee):

- rizopode cu corpul acoperit cu ţest organic
sau mineral
- ţestul prezintă o deschidere (pseudostom),
prin care ies lobopodii şi filopodii
 Arcella vulgaris

- formă de ciupercă
- ţest din pseudochitină, bogat în sulf şi siliciu
- lobopode
- doi nuclei
- o vacuolă pusatilă
 Difflugia pyriformis

- ţest acoperit cu granule de cuarţ sau alte corpuri silicioase

- pseudostomul la capătul subţire
- lobopode
 Clasa Rhizopoda
Ordinul Foraminifera:
- exclusiv marin, majoritate bentonice
- schelet calcaros cu:
- o cămăruţă (uniloculară = monotalmă)
- mai multe cămăruţe (pluriloculară = politalmă)
- protoplasma (continuă) străbate pereţi despărţitori prin perforaţii
- pseudopodele ies prin:
- un singur orificiu (cochilii neperforate)
- mai mulţi pori (cochilii perforate)
- pseudopode subţiri, filamentoase, ramificate şi anastomozate
(rizopode)
Lagena striata Nodosaria hispida

- monotalmă - politalmă
- neperforată - neperforată
- pseudostom în vârful - cămăruţe
unui tub în şir
- creste longitudinale - suprafaţă
granulată
 Textularis globifera
- politalmă, perforată
- cămăruţe în două şiruri paralele,
separate în zig-zag

Globigerina bulloides
- politalmă, perforată
- cămăruţele în spirală neregulată

Rotalia freyeri
- politalmă, perforată
- cămăruţele în spirală regulată
 Clasa Actinopoda

Ordinul Heliozoa (Heliozoare):

- sferice
- axopode numeroase, radiar
- filament axial din microtubuli
- libere sau fixate printr-un peduncul
(axopod modificat)
Actinosphaerium eichorni

zonă medulară
vacuolă digestivă

filament axial

zonă corticală

nuclei (20 – 500)

 Clasa Actinopoda
Ordinul Radiolaria (Radiolari):
- schelet:
- format din particule străine aglutinate
- intern, silicios, secretat de citoplasmă
- capsula centrală: membrană proteică,
separă ectoplasma de endoplasmă
- pseudopode filiforme, simple sau
reticulate dispuse radiar
Hexacontium asteracanthion

- schelet silicios
- trei sfere
concentrice
- spiculi radiari
 Încrengătura Sporozoa
- exclusiv parazite: cavitare, tisulare,
intracelulare
- lipsa organitelor de mişcare, cu excepţia
unor stadii de dezvoltare
- ciclu de dezvoltare complicat, cu apariţia
formei de spor, învelit în membrană
rezistentă
- osmotrofe
 Încrengătura Sporozoa
Clasa Telosporidia (Telosporide):
- un singur nucleu
- ciclul evolutiv cu alternanţă de generaţii
- sporii la finalul ciclului evolutiv
Clasa Sarcosporidia (Sarcosporidii):
- parazit intramuscular la reptile, păsări şi
mamifere
- ţesutul gazdă închistează parazitul
- chisturile, până la 10-50 mm, cu 5-6 mm
diametru
 Clasa Telosporidia

Ordinul Gregarinida (Gregarinomorfe):

- parazit extracelular, în organe cavitare
- apar în număr mare pe organele
parazitate → numele
 Gregarina blattarum
protomerit
(ectoplasmă)

sept
nucleu ectoplasmatic

deuteromerit
(endoplasmă)
Gregarina blattarum

sizigii
 Clasa Telosporidia
Ordinul Coccidiomorpha
(Coccidiomorfe):
- parazite intracelular, în celule epiteliale
ale tubului digestiv şi în glande anexe la
nevertebrate şi vertebrate
- corp nedivizat, sferic, ovoidal sau
amiboidal
Eimeria stiedae

oocist
Eimeria tenella
Eimeria tenella
 Clasa Sarcosporidia
chist

membrană
spori

Sarcocystis bubali
 Încrengătura Ciliophora
- infuzori
- talie relativ mică
- cili, organe de mişcare, cel puţin într-un
stadiu
- heterocariote: macronucleu (vegetativ) şi
micronucleu (germinativ)
- înmulţire: conjugare sau procese similare
 Încrengătura Ciliophora

Clasa Ciliata (Ciliate):

- cili în stadiul trofic
- în secundar, folosesc la captarea şi
direcţionarea hranei
- specii: - libere (marine, dulcicole)
- parazite
 Clasa Ciliata

Ordinul Holotricha (Holotrichi):

- cili uniformi
- şiruri oblice
- întreaga suprafaţă a corpului
Paramoecium caudatum
trichocist
cili

membrană plasmatică
vacuolă
pulsatilă
endoplasmă

micronucleu
macronucleu
peristom
vacuolă digestivă

citofaringe
canalicul excretor
vacuolă digestivă

rezervor
por anal

ectoplasmă

vacuolă fecală

citostom
Paramoecium caudatum
Paramoecium caudatum
Colpoda cucullus
 Clasa Ciliata

Ordinul Spirotricha (Spirotrichi):

- peristom înconjurat de zonă adorală,
spiralată, formată din membrane
- restul corpului acoperit parţial sau total
de cili uniformi
Stentor polymorphus

mioneme zonă
adorală

macronuclei
Stentor polymorphus
 Stylonichia mytilus
membrană micronucleu
zonă adorală peristom vacuolă cili
pulsatilă macronucleu

ciri
Stylonichia mytilus
 Clasa Ciliata

Ordinul Peritricha (Peritrichi):

- fixaţi prin peduncul
- corp în formă de clopot sau cupă
- peristom discoidal cu cili
- restul corpului fără cili
 Vorticella nebulifera
cili adorali

guler de cili

vacuole pulsatile
membrană ondulată
vacuole digestive
mioneme

citofaringe
peristom
micronucleu
macronucleu
Vorticella nebulifera
 Subregnul Metazoa
- actualul regn Animalia
- organisme pluricelulare
- celulele se specializează pentru îndeplinirea
unor funcţii
- celulele sunt grupate în ţesuturi
- diviziuni (subregnuri):
- Parazoa (Parazoare)
- Eumetazoa (Eumetazoare)
 Diviziunea Parazoa

- metazoare acvatice primitive

- nu au ţesuturi şi foiţe embrionare
adevărate
- Încrengătura Porifera (Spongieri)
 Încrengătura Porifera

- inferioare
- simetrie radiară
- fixate de substrat
- formează cruste sau ramificaţii arborescente
- solitare sau coloniale
- marine sau dulcicole
 Încrengătura Porifera
spicul

arheocit
sclerocit

mezenchim
pinacocit
coanocit

porocit

por (ostium)
canal

flagel

guler
dermal gastral Organizarea peretelui corpului
Încrengătura Porifera
a b c

Modul de organizare a corpului

a) ascon; b) sicon c) leucon
 Încrengătura Porifera
Clasa Calcarea (Calcispongi):
- schelet calcaros, din spiculi mono-, tri- şi
tetraaxoni, nediferenţiaţi în mega- şi microsclerite
- toate cele trei tipuri de organizare
Clasa Silicea (Silicospongi):
- spiculi silicioşi de diferite tipuri, grupaţi în mega- şi
microsclerite
- uneori schelet de spongină
 Încrengătura Porifera
Clasa Calcarea

Clasa Silicea
Ordinul Triaxonida
Ordinul Tetraxonida
Ordinul Cornacuspongia
Clasa Calcarea

Sycon raphanus
 Clasa
Calcarea

Sycon
raphanus
Clasa Calcarea

Sycon
raphanus
Clasa Calcarea

Sycon sp. -
spiculi
 Clasa Silicea

Ordinul Triaxonida (Triaxoni):

- spiculi triaxoni cu 6 ramuri (hexactini)
- cimentază între ei, formând o reţea fină
→ hialospongi (spongieri de sticlă)
- majoritate solitare
Ordinul Triaxonida

Euplectella aspergillum
 Ordinul
opercul
Triaxonida
orificii parietale

fibre de siliciu

Euplectella aspergillum
Ordinul Triaxonida

Spongicola venusta

Euplectella aspergillum
 Clasa Silicea

Ordinul Tetraxonida (Tetraxoni):

- megasclerite tetraxone
- microsclerite poliaxone
- deseori dispuse ordonat
- coloniali, rareori solitari
Ordinul Tetraxonida

Paguristes oculatus
Suberites domuncula
Ordinul Tetraxonida

Poterion neptuni
 Clasa Silicea

Ordinul Cornacuspongia
(Cornacuspongi):
- schelet din:
- reţea de fibre de spongină
- spiculi monoaxoni (pot lipsi)
- spongieri coloniali
- tip leucon
Ordinul Cornacuspongia

Verongia
aerophoba
Ordinul Cornacuspongia

Euspongia
officinalis
Ordinul Cornacuspongia

Euspongia
officinalis
Ordinul Cornacuspongia

Euspongia officinalis
Ordinul Cornacuspongia

Spongilla lacustris
Ordinul Cornacuspongia

Spongilla lacustris - gemula

 Diviziunea Eumetazoa
- celule grupate în ţesuturi
- uneori se formează organe
- dezvoltare ontogenetică cu două sau trei
membrane
- subdiviziuni:
- Coelenterata
- Triploblasta Bilateralia
 Subdiviziunea Coelenterata
- didermice (diploblaste)
- ectoderm – mezoglee anhistă (celulară) – endoderm
- marine sau dulcicole, coloniale sau solitare, libere sau fixate
- o singură cavitate, paragastrală (celenteron):
- secundar compartimentată
- sistem gastro-vascular
- o deschidere buco-anală, din blastopor, înconjurat de
tentacule
- simetrie primitiv radiară, devine secundar:
- bilaterală
- disimetrică
 Încrengătura Cnidaria

- celule urticante (cnidoblaste sau

nematoblaste)
- o formă fixată: polip
- o formă liberă: meduză
 Încrengătura Cnidaria
Clasa Hydrozoa
Ordinul Hydroidea
Ordinul Syphonophora
Clasa Scyphozoa
Ordinul Stauromedusae
Ordinul Semeostomae
Ordinul Rhizostomae
Clasa Anthozoa
Subclasa Octocorallia
Ordinul Alcyonaria
Ordinul Gorgonaria
Ordinul Pennatularia
Subclasa Hexacorallia
Ordinul Actinaria
Ordinul Madreporaria
Ordinul Ceriantharia
 Încrengătura Cnidaria
Clasa Hydrozoa (Hidrozoare): polipul solitar sau colonial,
deseori polimorfe, cavitate gastrală nedivizată; meduze
mici, cu un pliu circular (văl): craspedota

Clasa Scyphozoa (Scifozoare): meduza bine dezvoltată,

lisită de văl; polip mic, cu patru septe radiare în
celenteron

Clasa Anthozoa (Antozoare): doar forma de polip,

superior organizat, cu faringe octodermic turtit dorso-
ventral, cavitate gastrală divizată în numeroase loje
 Clasa Hydrozoa

Ordinul Hydroidea (Hidroide):

- forma de polip obligatorie
- forma de meduză poate lipsi
- înmulţire prin metageneză
- polip colonial, rar solitar
- meduza solitară
Ordinul Hydroidea

Hydra vulgaris
Ordinul Hydroidea

Hydra vulgaris – organizarea internă

Ordinul Hydroidea
cnidoblast
penetrant

baterie
urticantă

Hydra vulgaris
– celule urticante
Ordinul Hydroidea
Cnidoblaste:
penetrant
vovent
glutinant

Hydra vulgaris
– celule urticante
 Ordinul Hydroidea
tub

filament
spini

cnidocili

opercul

cnidocist
nucleu

celulă
ecto-
cnidoblast
dermică golit
Hydra vulgaris
ramificaţie nervoasă cnidoblast sub presiune

- cnidoblaste
Ordinul Hydroidea

gastrozoid

Eudendrium racemosum
Ordinul Hydroidea

gonozoid

perisarc
cenosarc

gastrozoid

Eudendrium racemosum
 Ordinul Hydroidea
gastrozoid

Tubularia larynx
blastostil
 Ordinul Hydroidea
meduze

polipi

gonofor

Podocoryne carnea
 Ordinul Hydroidea
manubriu
stomac
canal radiar
gonadă
canal circulator
văl
tentacul

Ropalonema
velatum
 Clasa Hydrozoa

Ordinul Syphonophora (Sifonofore):

- pelagice
- polimorfism colonial
- ax central (hidrozom sau stolon)
- colonia este susţinută de pneumatofor
sau de indivizi meduzoizi cu musculatură
puternică (nectozoizi)
Ordinul Syphonophora

Physalia caravella
 Ordinul
pneumatofor

nectozoizi

Syphonophora
dactilozoizi

gonozoizi

gastrozoizi

filamente
prehensile

buton urticant

Physophora
hydrostatica
 Clasa Scyphozoa

Ordinul Stauromedusae (Stauromeduze):

- forme sesile
- lipsa organelor senzitive marginale
- formă de cupă, în general
- opt braţe tentaculare în partea
superioară
 Ordinul Stauromedusae
ropaloidă braţe

tentacule secundare

gonadă
cavitate gastrală

Haliclystus auricula
Ordinul Stauromedusae

Haliclystus auricula
 Clasa Scyphozoa

Ordinul Semeostomae (Semeostome):

- polip slab dezvoltat
- meduza prezintă umbrelă slab bombată,
discoidală, cu marginea divizată în lobi
- manubriul continuat cu braţe bucale
alungite
Ordinul Semeostomae
tentacule marginale

ropalie
braţ bucal

lob

orificiu bucal

canale radiale
Aurelia aurita
 Clasa Scyphozoa
Ordinul Rhizostomae (Rizostome):
- umbrelă bombată
- lobi marginali divizaţi în lobuli
- nu prezintă tentacule marginale
- braţele bucale concresc şi închid orificiul
bucal
- braţele bucale au pori de comunicare cu
exteriorul
 Ordinul Rhizostomae
braţe bucale

epoleţi

Rhizostoma pulmo
 Clasa Anthozoa
Subclasa Octocorallia (Octocoralieri):
- polipul organizat pe tipul 8, cu cu opt loje şi opt
tentacule prevăzute cu ramificaţii (pinule)
- sifonoglif ventral la faringe
Subclasa Hexacorallia (Hexacoralieri):
- număr mare de tentacule (multiplu de 6),
neramificate, dispuse în cercuri concentrice
- două sifonoglife
- lojele (multiplu de 6) delimitate de septe radiare
perechi
 Subclasa Octocorallia

Ordinul Alcionaria (Alcionari):

- coralieri coloniali moi
- lipsa scheletului axial
- spiculi izolaţi, împrăştiaţi în mezoglee
- rareori se formează un tub compact
 Ordinul Alcionaria

Alcyonium palmatum
Ordinul Alcionaria

Tubipora musica
Ordinul Alcionaria

tabule (platforme)

tuburi

Tubipora
musica
 Subclasa Octocorallia

Ordinul Gorgonaria (Gorgonari):

- colonii coraliere arborescente
- schelet axial, cronos sau calcaros,
îmbrăcat în cenosarc
- polipi retractili pe toate ramurile
Ordinul Gorgonaria

Corallium rubrum
 Ordinul Gorgonaria

Corallium rubrum – “înflorirea”

 Subclasa Octocorallia

Ordinul Pennatularia (Penatulari):

- “penele de mare”
- parte inferioară (peduncul)
- parte superioară (rachis)
- polipii fixaţi de rachis, direct sau prin
ramificaţii laterale
Ordinul Pennatularia

Pennatula
phosphorea
 Subclasa Hexacorallia
Ordinul Actiniaria (Actinari):
- “dediţeii de mare”
- talie mare
- aspect de flori colorate
- solitari, în general
- fixaţi printr-un disc care permite deplasarea
- nu au schelet
Ordinul Actiniaria

Actinia equina
Ordinul Actiniaria

Eupagurus prideauxi

Adamsia palliata
 Subclasa Hexacorallia
Ordinul Madreporaria (Madreporari):
- forme coloniale
- schelet calcaros dezvoltat:
- schelet individual (caliciu)
- schelet colonial (cenosteum)
- caliciu: placă discoidală bazală
(sclerobază), perete (teca – epiteca),
sclerosepte radiare, care pot proemina în
exterior (coaste)
Ordinul Madreporaria

Fungia
fungites
 Ordinul Madreporaria

Madrepora sp.
 Subclasa Hexacorallia

Ordinul Ceriantharia (Ceriantari):

- forme solitare
- corp cilindric, alungit
- tuburi căptuşite cu mucus secreţie a
celulelor ectodermice
- două coroane tentaculare
 Ordinul Ceriantharia

Cerianthus
membranaceus