Pedagogie I

Introducere în pedagogie
Teoria și metodologia curriculumului

An universitar 2018-2019

Suport de curs: Constantin Cucoș, Pedagogie (ediţia a

doua, revizuită şi îmbogăţită, Polirom, Iaşi, 2002/ediția a
treia, revizuită și îmbogățită, Polirom, Iași, 2014)
Introducere în pedagogie

Curs 1
Pedagogia – ştiinţă a educaţiei
Probleme abordate:

 Delimitări conceptuale
 Fundamente epistemologice ale pedagogiei
 Etape în evoluția Pedagogiei
 O clasificare a științelor educației
 Elemente de cercetare pedagogică
 Probleme actuale ale științelor educației
Delimitări conceptuale

 Etimologie:
pais, paidos = copil (gr.)
agoge = a conduce, a creşte
paidagogos =sclavul ce ducea copilul la şcoală
Pedagogia – știința care are drept obiect de
studiu fenomenul educativ
Pedagogia: Ştiință sau artă?
 Fundamente epistemologice ale
pedagogiei/ştiinţelor educaţiei

 Epistemologia – teoria cunoaşterii științifice

Criterii pentru a defini o știință:
1. Existenţa unui obiect de studiu
2. Existenţa unor metode de cercetare a obiectului
de studiu
3. Identificarea unor legi de funcționare a
obiectului de studiu – principiile didactice
4. Construirea unor teorii
5. Constituirea unui limbaj propriu, univoc
Etape în evoluția Pedagogiei

1. Pedagogia populară: cumulul de observaţii, generalizări

sau abstractizări spontane, exprimate în proverbe, sentinţe
empirice, material sapienţial care sintetizează experienţa
educativă de la nivelul comunităţilor.

Are o forţă deosebită, chiar şi în societăţile moderne (sub

forma etosului moral-educativ al familiei, al grupurilor mici,
închise etc.).
Etape în evoluția Pedagogiei

2. Pedagogia filosofică: formă a pedagogiei

bazată pe reflecţie, pe deducţie filosofică, pe
intuiţii uneori geniale ale marilor gânditori.

Mai toţi marii filosofi au emis idei cu privire la

educaţia speciei umane (Socrate, Platon, Aristotel,
Toma d’Aquino, Comenius, Rousseau etc.).
Etape în evoluția Pedagogiei

 3. Pedagogia experimentală; s-a dezvoltat în

a doua jumătate a veacului al XIX-lea când în
locul deducţiei filosofice se impune studierea
faptelor prin recursul la metoda experimentală.

 premisa constă în a pleca de la intuirea directă

a realităţilor educaţionale (prin observaţia
sistematică, prin măsurători) şi apoi prin
decelarea şi interpretarea adevărurilor obţinute.
Etape în evoluția Pedagogiei

 4. Pedagogia ştiinţifică; pedagogia

actuală care s-a autonomizat atât de mult şi
care şi-a perfectat arsenalul investigativ

 Cercetarea pedagogică a dobândit un

caracter interdisciplinar; totodată, s-au
intensificat legăturile cu noi domenii precum
genetica, cibernetica, politologia, statistica
etc.
 O clasificare a ştiinţelor educaţiei

I. Pedagogia=ştiinţa integrativă şi de sinteză a educaţiei

II. Disciplinele pedagogice=diferenţieri interne ale

Pedagogiei, studiază fenomenul educativ din interiorul
Pedagogiei

III. Ştiinţele Educaţiei=ştiinţe exterioare Pedagogiei, la

interferenţa ei cu alte ştiinţe
 Ipostaze:

I. Pedagogia generală.

II. Discipline pedagogice: Didacticile speciale (metodici); Pedagogia

şcolară (cu subdiviziunile: ante-, pre- şi şcolară); Pedagogia specială
(surdo- , tiflo- , oligofreno-pedagogia); Pedagogiile profesionale
(agricolă, economică, artistică, juridică etc.); Pedagogia comparată;
Istoria pedagogiei, Pedagogia familiei; Pedagogia adulților etc.

III. Științe ale educației: Filosofia educaţiei, Psihologia educației,

Economia educației etc.
 Elemente de cercetare pedagogică

Cercetarea pedagogică sporeşte relevanţa pedagogiei ca ştiinţă.

Există două mari paradigme în cercetare:

 pozitivismul sau cantitativismul şi
 calitativismul

Metodele fundamentale de cercetare în Pedagogie sunt observaţia şi

experimentul pedagogic.
 Probleme actuale ale ştiinţelor
educaţiei

 Problema limbajului pedagogic: ”limbaj de lemn”,

metaforic, comun...

 Problema legilor: descriptive, explicative dar şi

normative

 Problema ineficienţei pe termen scurt a demersurilor

educaționale

 Problema simulării, minciunii pedagogice, teatralizării

Concluzii

 Pedagogia rămâne ştiinţa fundamentală

despre educaţie.

 Suntem mai eficienţi ca educatori dacă

cunoaștem şi dirijăm ştiinţific procesul
educativ