SEMIOLOGIE MEDICALA

Dr. BOLEAC HARALAMBIE

• Simptomul
este o manifestare a bolii relatată de pacient în
cursul anamnezei 

• Semnul
este o manifestare obiectivă a bolii pe care
examinatorul o evidenţiază în cadrul
examenului clinic

• Sindromul
reprezintă asocierea simptomelor şi semnelor
 ANAMNEZA
• este metoda prin care examinatorul obţine date de la pacient

• surse de obţinere a datelor anamnezei

• pacientul
• aparţinătorul sau anturajul lui
• dosarul medical sau alte documente medicale ;
• metode de efectuare a anamnezei
• monologul
• Interogatoriul
• observaţie
Datele biografice ale pacientului

• vârsta
• genul biologic ( sexul feminin/ masculin) 
• locul de naştere şi domiciliul 
• condiţii de viaţă şi de muncă 

Motivele internării
 Punctele care se urmăresc în istoricul bolii
• Data de debut
• Modul de debut
− brusc
− insiduos
• Circumstanţele apariţiei ( în repaus / effort)
• Ritmul ( zi / noapte, primăvara / toamna);
• Cronologia manifestărilor
• Atitudinea adoptată de pacient faţă de boală 
• Particularităţile evolutive în raport cu
tratamentele 
• Identificarea tuturor simptomelor asociate 
• Tratamentele efectuate anterior
 APF
( antecedente personale fiziologice )

• menarha
• menopauza
• succesiunea şi regularitatea ciclului
menstrual
• durata fluxului menstrual
• nr. de naşteri
• nr. avorturi şi luna de sarcină în momentul
avortului
 Tulburări de ciclu menstrual
• amenoree ( absenţa c. menstr. ) ;
• oligomenoree ( rare sau cantităţi scăzute);
• hipermenoree ( abundent ) ;
• menoragie ( durata fluxului menstrual > 10 zile) ;
• metroragie ( sângerări uterine în afara ciclului
menstrual ) ;

MENOPAUZA ( încetarea c. menstr. : fiziologică la

45-50 ani sau precoce < 45 ani)
 APP
( antecedente personale patologice)
• bolile şi intervenţiile chirurgicale pe care le-a
prezentat pacientul în trecut ; se menţionează data
apariţiei acestora ; tipul şi data în caz de transfuzii,
imunizăzi specifice
• boli infecţioase : TBC pulmonar, rujeola, rubeola,
varicela, hepatită acută virală, angina streptococică,
malarie ;
• boli cu transmitere sexuală : gonoree, luess, HIV ;
• boli organice : respiratorii / cardiace / hepatice
 AHC
( antecedente heredo-colaterale ) 

• boli cu transmitere ereditară : HTA, astm

bronşic, diabetul zaharat , obezitate ;

• boli determinate de coabitare : în general bolile

infecţioase ( TBC, hepatite, angine ) ;
 DUREREA
• Localizarea
• Iradierea
• condiţiile de apariţie ( factor declanşator)
• factorul de calmare ( ameliorare )
• intensitatea ( severitatea descrisă de pacient )
• durata ( minute / ore)
• ritmul ( zi / noapte sau primăvară / toamnă )
• simptome asociate ( greaţă, vărsături )
• calitatea durerii ( ex. « ca o arsură «  sau «  ca o lovitură de pumnal » ) 
• impactul durerii asupra calităţii vieţii ;
Intrebările frecvente utilizate în anamneză : unde ? când ? de când ? cum ?
cât ?
Durerea poate fi  :
• acută ( “ semnal de alarmă” ) : recent instalată cu debut brusc
• cronică ( sindrom caracteristic bolilor cronice)
 AMEȚEALA
• senzație neplăcută de falsă deplasare în raport cu mediul
ambiant sau ca o senzație de nesiguranță posturală,
instabilitate
cauzele unei amețeli recent instalate:
• stările hipoglicemice – amețeli însoțite de transpirație excesivă
rece ( atenție la pacienții tratați cu insulină în cazul diabetului
zaharat de tip I);
• hemoragii acute ( hematemeză, melene , amețeli cu debut brutal
însoțite cu transpirații )
• Tratamente diuretice administrate brutal
• simptom premergător sincopei ; simptom premergător
accidentului vascular cerebral
 VERTIJUL
• reprezintă o senzație de mișcare fie a mediului înconjurător în
raport cu persoana , fie a persoanei în raport cu obiectele din jur
• cauzele vertijului central :
• leziuni de trunchi cerebral , cerebeloase, ale cordoanelor
posterioare medulare ;
• cauzele vertijului periferic :
• infecții labirintice ;
• toxicele vestibulare ( eritromicina, streptomicina)
particularități semiologice : înfundarea unei urechi ; tulburări de
auz (debut declanșat de schimbarea poziției) ; nistagmus ( se
observă dacă există mișcări – secuse- ale globilor oculari ;
privirea fixă ) ;
 FEBRA
VALORI NORMALE :
 temperatura periferică (axilară) (36,5 – 36,8 ⁰C dimineața ; 36,8 - 37⁰C seara);
 temperatura centrală ( cavitatea orală, vaginală, rectală) este cu 0,3 -0,5 diviziuni de grade
mai mare ca temperatura periferică ( 37⁰C – dimineața ; 37,5⁰C-seara)
TEHNICA CORECTĂ DE TERMOMETRIZARE :
 se verifică coloana de mercur ;
 se verifică axila ( fără a se produce căldură se înlătură transpirația);
 se plasează termometrul în axilă ;
 se lasă minimum 5 minute
ANAMNEZA :
 modul de debut brusc / progresiv ;
 intensitate : 37-38⁰C ( subfebrilitate); 38-39⁰C (moderat); 39-41⁰C ( mare);
 durata;
 in crisis (brusc) – mod de scădere în decurs de cateva ore însoțită de transpirație
profundă ; de la valori de 40⁰C pană la 37⁰C
 in lisis (insidios)- cand scăderea este progresivă de la o zi la alta ;
condiții fiziologice de creștere a temperaturii : digestia ; a II-a parte a ciclului menstrual ;
emoțiile
 FRISONUL
• precede întotdeauna febra ;
• este o senzație de frig însoțită de
tremurături (intense generatoare de
căldură ), la finalul acestor fenomene ,
bolnavul simte căldură, moment care concide
cu ascensiunea termică
• durata : cateva minute sau zeci de
minute,evoluand intermitent sau continuu
 HIPOTERMIA
• scăderea temperaturii periferice sub 36⁰C;
• este însoțită de tulburări psihice majore;
tremurături; paloare ; cianoză; puls
slab→comă→exitus ;
• cauze : îngheț, consum de alcool, mai rar în
hipotiroidism ; coma barbiturică(34⁰C-35⁰C)
 OBOSEALA, ASTENIA, FATIGABILITATEA,
ADINAMIA
OBOSEALA
este un fenomen fiziologic reversibil
FATIGABILITATEA : desemnează o boală rapid instalată ,
expresie a scăderii rezervelor energetice ale organismului
(senzație de epuizare fizică ),
ASTENIA :este o stare de oboseală generalizată și permanentă ,
neameliorată de odihnă;
SINDROMUL OBOSELII CRONICE : în bolile psihiatrice e
matinală, nefiind ameliorată de repaus
ADINAMIA : este oboseala extremă pană la epuizarea
capacităților funcționale și musculare, fiind descrisă ca o
slăbiciune musculară marcată
 PRURITUL
• senzație neplăcută localizată la nivelul tegumentelor și
mucoaselor care incită la grataj (mancărime ) (scărpinare)
• dpdv al topografiei : pruritul este localizat sau generalizat
• In situația în care pruritul este asociat cu leziuni elementare
(macule, pustule), acestea trebuie diferențiate de leziunile de
grataj
• dppdv al anamnezei
• evoluția : continuă / intermitentă / progresivă ;
TULBURĂRILE COMPORTAMENTULUI
ALIMENTAR

Apetitul - dorința și plăcerea de a manca

Foamea - necesitatea organismului de manca
Sațietatea - senzație de plenitudine gastrică ;
Inapetența ( anorexia) - lipsa poftei de mancare
Hiperfagia ( hiperorexia) - creșterea poftei de mancare
Bulimia - creșterea patologică a poftei de mancare , de obicei
pacientul provocandu-și vărsături
Sațietatea precoce - apare în bolile care diminuă capacitatea de
rezervor a stomacului
Parorexia - desemnează un apetit viciat , tendința de a ingera
substanțe nocive sau improprii (pămant, cretă, păr)
 TULBURĂRILE STĂRII DE
CONSTIENTĂ
confuzia: lipsa de claritate a gândirii însotită de alterarea
functiilor superioare vizând memoria, atentia si orientarea
temporo-spatială
torpoarea (somnolenta) : este asemănătoare cu faza de
inducere a somnului
obnubilarea : se caracterizează prin orientare temporo-
spatială , bolnavul răspunde greu la întrebări si sesizează
cu dificultate ce se petrece în jurul lui
 TULBURĂRILE STĂRII DE
CONSTIENTĂ
stupoarea : este caracterizată prin dezorientare temporo-
spatială
sincopa : pierdere bruscă si tranzitorie a constientei , de
scurtă durată si reversibilă spontan( 3 -5 min.);
coma : se caracterizează prin alterarea totală sau partială a
stării de constientă, cu afectarea celorlalte functii ale vietii
de relatie si perturbarea mai mult sau mai putin profundă a
functiilor vitale vegetative ( respiratie, circulatie,
metabolism);
METODE FIZICE DE EXAMEN CLINIC
• Inspectia
• Palparea
• Percutia
• Auscultatia
Inainte de inceperea examenului, bolnavul trebuie pregatit
psihic; este necesar sa i se asigure o liniste absoluta, un
climat calm.
Aici intervine rolul direct al asistentei medicale, care dealtfel
trebuie sa asiste la examen, cu exceptia situatiilor in care,
pentru realizarea unui climat de liniste, prezenta sa nu e
oportuna.
 INSPECTIA
 Inspectia trebuie efectuata la lumina suficienta si naturala
 Inspectia trebuie sa cuprinda intreg corpul, bolnavul fiind
dezbracat, in ordine se examineaza:
 Atitudinea
 Fizionomia
 Starea de constienta si psihicul bolnavului
 Starea de nutritie
 Inspecţia ochilor
 Examenul tegumentelor
 Constitutia
 Atitudinea
Pozitia bolnavului in pat
Astfel:
 ortopneea (pozitia sezanda) se intalneste in insuficienta
cardiaca,
 decubitul lateral stang sau drept (pozitia culcata pe o parte)
in bolile pleuropul-monare unilaterale,
 pozitia genu-pectorala (ghemuit, cu genunchii la piept) in
ulcerul gastroduodenal
 Fizionomia
Tipuri semiologice de facies
Acromegalic
 Tipuri semiologice de facies

• boala Basedow-Graves -
exoftalmie
 Tipuri semiologice de facies
 sindromul Cushing
 Tipuri semiologice de facies
 boala Addison
 Tipuri semiologice de facies
• Vitiligo
 Tipuri semiologice de facies
• Sindromul Down – facies mongoloid
 Tipuri semiologice de facies
 cianotic
 Tipuri semiologice de facies
 Icter
 Tipuri semiologice de facies
• SCLERODERMIE
 Tipuri semiologice de facies

• Lupus eritematos
 Tipuri semiologice de facies
• Stenoza mitrală
 Tipuri semiologice de facies

Boala sclerelor albastre

 Starea de constienta si psihicul
bolnavului

 delir (idei false, fara substrat real),

 halucinatii (perceptii vizuale sau auditive fara
obiect),
 somnolenta (stare de indiferenta, raspunzand numai
la excitatii),
 coma (pierdere a constientei, cu conservarea
functiilor vegetative: circulatie, respiratie).
 Starea de nutritie
 formula lui Broca : G = Î(cm)-100
 indicele de masă corporal (IMC) :
IMC = Ga/I2 unde Ga= gr. actuală, I=înălţime(m);
normal IMC = 18,5 - 25
Tulburările stării de nutriţie : slăbire, obezitate, suprapondere
 slăbire : scăderea în greutate ; IMC  18,5 ( subponderal) ;
 obezitate şi suprapondere : excesul ponderal ;
 IMC = 26 -29,9 ( pre-obez) ;
 30 – 34,9 (obez grd I) ;
 35 – 39,9 ( obez grd II ) ;
  40 (obez grd III);
Starea de nutritie
Starea de nutritie
 Inspecţia ochilor
• Modificări la nivelul pleoapelor
xantelasma – proeminenţă intradermică de culoare gălbuie
 Inspecţia ochilor
• Modificări la nivelul pleoapelor
ectropion : răsfrângerea în afară a pleoapei
 Inspecţia ochilor
• Modificări la nivelul pleoapelor
ptoza palpebrală
 Inspecţia ochilor
• Modificări la nivelul pleoapelor
lagoftalmia : lărgirea fantei palpebrale fără exoftalmie
 Inspecţia ochilor
Modificări ale conjunctivei
• modificări de culoare: eritem (roşeaţă), paloare,
cianoză
• secreţii patologice
• corpi străini
Modificări ale sclerelor :
• coloraţii anormale : galbenă (icter), albăstruie
(osteogeneză imperfectă), roşie (poliglobulie),
brună (boala Addison), palidă (anemii)
 Inspecţia ochilor
Modificări ale corneei :
• gerontoxon – arc cornean, inel cenuşiu pericornean (apare după 50 ani)
 Inspecţia ochilor
Modificări ale corneei :
• inel Kayser-Fleischer: inele maronii-verzui ce apar la periferia corneei
(datorită depunerii excesive de cupru)
 Inspecţia ochilor
Modificări pupilare :
• mioză (scăderea diametrului pupilar sub 2,5 mm)
• midriază (dilatarea pupilei)
• anizocorie (inegalitatea pupilară)
 Inspecţia ochilor
• Modificări la nivelul globilor oculari :
• exoftalmie
• enoftalmie
• xeroftalmie
• Hipopion
 Inspecţia ochilor
Modificări la nivelul cristalinului : opacifiere în cataractă
 Examenul tegumentelor
modificari de culoare ale tegumentelor:
 paloare, in anemii si soc;
 roseata anormala, in boli febrile si unele intoxicatii
 cianoza (coloratie albastra-violacee), in insuficienta cardiaca, in
boli ale aparatului respirator etc;
 icter (coloratie galbuie), in afectiuni hepatice
 Examenul tegumentelor
 eruptii cutanate - scarlatina, rujeola etc
 hemoragii cutanate (purpure)
 tulburari in circulatia cutanata
 tulburarile trofice cutanate
 gangrenele
 escarele
 edemul
Examenul tegumentelor
Examenul tegumentelor
Examenul tegumentelor
Examenul tegumentelor
Constitutia
 Constitutia
Modificări staturale
 gigantismul
 nanismul(piticismul):
 Hipofizar – greutate
corespunzând taliei, corp
relativ proporţional
 Hipotiroidism - extremităţi
întotdeauna mai scurte decât
trunchiul, se asociază cu
cretinism
 Palparea
Prin palpare se pot percepe unele fenomene toracice:
• vibratii vocale,
• frecaturi pleurale sau pericardice,
• sufluri cardiace etc

O deosebita atentie trebuie acordata ganglionilor limfatici

subcutanati, care, in conditii normale, nu sunt palpabili.
Cand devin palpabili, ii consideram patologici si vorbim in
asemenea cazuri de adenopatie.
Ganglioni limfatici
 Percutia
 consta in lovirea anumitor regiuni ale corpului (de obicei si abdomenul)
cu degetele, pentru a obtine sunete, din a caror interpretare sa reiasa
informatii asupra procesului patologic din regiunea explorata.
Ea constă în lovirea uşoară, repetată a suprafeţei cercetate, în scopul explorării
zonelor subiacente. Percuţia se face digito-digital, prin utilizarea degetului
mijlociu al mâinii drepte care loveşte, ca un ciocănel, degetul mijlociu al
mâinii stângi, care este aplicată pe suprafaţa zonei cercetate.
Percuţia poate fi: - superficială, când explorează zone până la 3-5 cm
- profundă, când explorează la o adâncime de 7 cm.
La percuţie se aude un sunet cu intensitate, tonalitate şi timbru caracteristice,
depinzând de prezenţa sau absenţa aerului în zona percutată.
Auscultarea

Auscultatia se poate
face direct sau
indirect, cu ajutorul
stetoscopului.
 Examenele complementare
 cuprind examenele radiologice si biologice

Examenele biologice pot fi:

 biochimice,
 hematologice,
 serologice,
 explorari func­tionale,
 dozari hormonale.
Examenele complementare pot fi divizate in trei grupe

Primul grup, practicat la patul bolnavului

 temperatura rectala (dupa o jumatate de ora de repaus
absolut);
 examenul urinilor
 reactia cutanata la tuberculina
Examenele complementare pot fi divizate in trei grupe

Al doilea grup de examene complementare

 Hemoleucograma
 Viteza de sedimentare a hematiilor (V.S.H.)
 Dozarea ureei sanguine
 Reactiile serologice pentru sifilis
 Examenul radiologic
Examenele complementare pot fi divizate in trei grupe

Al treilea grup de examene sunt cerute dupa caz, cand

diagnosticul este mai dificil.

 Aceste examene sunt foarte variate, foarte numeroase si de

obicei trebuie solicitate in functie de prezumtia
diagnosticului, de organul afectat.