EVOLUȚIA

CHIMIEI CA
ȘTIINȚĂ

COORDONATOR: DUBAR
VANESSA-MARIA
CUPRINS:
 Ce este chimia?

 Alchimie?

 Antichitatea

 Iatrochimia

 Epoca flogisticului

 Perioada chimiei ştiinţifice

 Perioada contemporană

 Curiozități

 Bibliografie
 CE ESTE CHIMIA? CE STUDIAZĂ EA?
Chimia Chimie
Biochimie
organică anorganică
 Chimia este definită ca o știință care este responsabilă de
studierea materiei și a schimbărilor pe care le suferă. Mai Chimie Chimie
Chimie fizică
exact, studiază atât structura materiei, compoziția și analitică farmaceutică
proprietățile sale.
 De asemenea, studiază schimbările energetice și interne pe Chimie Chimia Chimia
industrială nucleară mediului
care materia le experimentează. A fost considerată una
dintre științele de bază, dar nu datorită simplității sale, ci mai
degrabă datorită importanței sale.
Astrochimie Electrochimie Fotochimie
 Există mai multe ramuri ale chimiei, cum ar fi: 

Chimia
Geochimie Nanochimie
+ Chimie computațională cuantică

Chimie
Petrochimie Magnetochimie
teoretică
 În evoluţia chimiei ca ştiinţă putem distinge următoarele perioade:

 alchimia (secolele IV–XV);

 iatrochimia (secolele XVI–XVII);

 epoca flogisticului (secolele XVII–XVIII); -

 perioada chimiei ştiinţifice (secolele XIX–XX); -

EVOLUȚIE
 perioada contemporană.
 ALCHIMIA?

 Alchimia este o formă de cunoaștere protoștiințifică, dar și o artă ocultă,

specifică etapelor din vechime ale istoriei cunoașterii umane (antichitate și
evul Mediu), care avea trei obiective principale:
• transmutația metalelor în aur și argint
•crearea unui homunculus, un om artificial
• obținerea unei substanțe magice (o licoare sau o
pulbere numită piatra filozofală) care să permită
obținerea panaceului (poțiune care să vindece toate
bolile).
 În Alexandria, care devenise un focar al civilizației elenistice, în afară de
celebra Bibliotecă, existau și laboratoare, iar unul dintre primii alchimiști
poate fi considerat Zosimos din Panopolis care a trăit în jurul anului 300
d.Hr.

ALAMBIC
ALAMBIC
 REPREZENTANȚI AI ALCHIMIEI


 Avicenna
Avicenna aa fost
fost unul
unul dintre
dintre primii
primii alchimiști
alchimiști care
care și-a
și-a dat
dat seama
seama că
că deosebirile
deosebirile
dintre
dintre metale sunt mult mai profunde și că niciunul din metalele uzuale nu
metale sunt mult mai profunde și că niciunul din metalele uzuale nu pot
pot fi
fi
transformate în aur (care era unul din dezideratele alchimiștilor) doar printr-o
transformate în aur (care era unul din dezideratele alchimiștilor) doar printr-o
simplă
simplă colorare
colorare cu
cu vreo
vreo substanță
substanță miraculoasă.
miraculoasă.

 Lucrările
Lucrările sale,
sale, Cartea
Cartea vindecării,
vindecării, Cartea
Cartea cunoștinței
cunoștinței și
și Canonul
Canonul medicinei
medicinei au
au
servit
servit ca material de referință pentru universitățile europene timp de aproape șase
ca material de referință pentru universitățile europene timp de aproape șase
secole.
secole. Prin descrierea metodelor de preparare a substanțelor, aceste lucrări pot fi
Prin descrierea metodelor de preparare a substanțelor, aceste lucrări pot fi
considerate
considerate ca
ca adevărate
adevărate precursoare
precursoare ale
ale iatrochimiei
iatrochimiei de
de mai
mai târziu.
târziu.


 Unul
Unul dintre
dintre cei
cei mai
mai de
de seamă
seamă alchimiști
alchimiști ai
ai acestei
acestei perioade
perioade aa fost
fost Albertus
Albertus Magnus
Magnus (1195
(1195 -- 1280).
1280).
Acesta
Acesta reușește
reușește să
să extragă
extragă arsenul
arsenul și
și azotatul
azotatul de
de argint
argint și
și ii se
se atribuie
atribuie una
una din
din primele
primele descrieri
descrieri ale
ale
acidului
acidului sulfuric.
sulfuric. Dintre
Dintre numeroasele
numeroasele sale
sale lucrări
lucrări științifice,
științifice, cea
cea mai
mai valoroasă
valoroasă aa fost
fost De
De alchimia
alchimia
(Despre
(Despre alchimie).
alchimie). Aici
Aici sunt
sunt descrise
descrise proprietățile
proprietățile magice
magice ale ale diverselor
diverselor minerale
minerale și
și pietre
pietre prețioase.
prețioase.
ANTICHITATEA

 Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii au început să studieze

proprietățile fizice și chimice ale corpurilor din natură.
 Utilizarea focului a stat la baza apariției primelor noțiuni ale practicii
chimice. Pregătirea hranei, olăritul, prelucrarea minereurilor și
a metalelor rezultate, toate acestea l-au făcut pe om să observe cum
substanțele se transformă rezultând altele noi, cu alte proprietăți.
 Meșteșugarii
 Meșteșugarii egipteni
egipteni erau
erau renumiți
renumiți nu
nu numai
numai în
în modul
modul de
de îmbălsămare
îmbălsămare aa morților,
morților, ci
ci și
și în
în extragerea
extragerea metalelor
metalelor din
din minereuri,
minereuri, obținerea
obținerea de
de
aliaje
aliaje precum
precum bronzul,
bronzul, fabricarea
fabricarea sticlei,
sticlei, în
în realizarea
realizarea diverselor
diverselor combinații
combinații chimice
chimice și
și pigmenți
pigmenți pentru
pentru cosmetice
cosmetice și
și picturi,
picturi, fermentarea
fermentarea
berii
berii și
și aa vinului
vinului și
și leacuri
leacuri pentru
pentru diverse
diverse boli.
boli.
 Mesopotamia
 Mesopotamia fiind
fiind săracă
săracă ca
ca materii
materii prime
prime pentru
pentru construcții
construcții și
și făurirea
făurirea obiectelor
obiectelor casnice
casnice meșteșugarii
meșteșugarii utilizau
utilizau argila
argila și
și trestia.
trestia. În
În
construcții,
construcții, pe
pe lângă
lângă cărămizile
cărămizile din
din argilă
argilă arse
arse la
la soare,
soare, s-a
s-a utilizat,
utilizat, pentru
pentru prima
prima dată
dată în
în istorie,
istorie, bitumul
bitumul ca
ca liant
liant pentru
pentru fixarea
fixarea acestora
acestora între
între
ele.
ele.
 Meșteșugarii
 Meșteșugarii chinezi
chinezi preparau
preparau bronzul
bronzul încă
încă din
din secolul
secolul al
al X-lea
X-lea î.Hr.
î.Hr. și
și au
au început
început să
să extragă
extragă zincul
zincul încă
încă din
din secolul
secolul II î.Hr.
î.Hr. Chinezii
Chinezii
practicau
practicau metalurgia
metalurgia fierului
fierului din
din secolul
secolul al
al IV-lea
IV-lea î.Hr.,
î.Hr., iar
iar din
din secolul
secolul al
al X-lea
X-lea î.Hr.,
î.Hr., olarii
olarii prelucrau
prelucrau argila
argila albă,
albă, preparând
preparând pentru
pentru prima
prima
dată
dată porțelanul.Chinezii
porțelanul.Chinezii introduc
introduc procedeul
procedeul de de fabricare
fabricare aa hârtiei
hârtiei din
din mătase
mătase (încă
(încă din
din timpul
timpul dinastiei
dinastiei Shang
Shang deci
deci acum
acum circa
circa 15
15 secole)
secole) și
și
apoi
apoi din
din scoarța
scoarța unor
unor arbori,
arbori, material
material textil,
textil, cânepă
cânepă (inventatorul
(inventatorul CaiCai Lun,
Lun, în
în anul
anul 105).Chinezii,
105).Chinezii, pe
pe lângă
lângă porțelan
porțelan și
și hârtie,
hârtie, au
au inventat
inventat și
și
praful
praful de
de pușcă,
pușcă, care
care era
era deja
deja utilizat
utilizat încă
încă din
din primul
primul secol
secol d.Hr
d.Hr
 Filozofii materialiști din Grecia antică ajung la mai multe ipoteze: ipoteza unității materiei, ipoteza diversității materiei și concepția

atomistă.
 IATROCHIMIA
 Această perioadă de circa
două secole, a început în
jurul lui 1500
 Se caracterizează prin
deplasarea interesului
alchimiștilor de la tema
transformării metalelor în
aur la cea a preparării
medicamentelor, în
contextul în care Europa
fusese străbătută de
Moartea neagră la sfârșitul
secolului al XIV-lea,
urmată un secol mai târziu
de un violent val de sifilis,
adus probabil din Lumea
Nouă.
 Acest domeniu al științei a
căzut din uz în Europa de
la apariția medicinei
moderne de instituție.
 Cu toate acestea,
iatrochimia a fost populară
între 1525 și 1660, în
special în țările joase .
 Iatrochimiștii credeau că
sănătatea fizică depinde de
un echilibru specific de
fluide corporale . Terapiile
și conceptele iatrochimice
sunt încă utilizate pe scară
largă în Asia de Sud, Asia
de Est și printre
comunitățile lor diasporice
din întreaga lume.
 REPREZENTANȚI AI IATROCHIMIEI

 Cel
 Cel mai
mai cunoscut
cunoscut reprezentat
reprezentat al
al acestei
acestei perioade
perioade aa fost
fost Theophrastus
Theophrastus Bombastus
Bombastus von
von
Hohenheim
Hohenheim (Paracelsus)
(Paracelsus) (1495
(1495 -- 1541).
1541).
 Acesta
 Acesta aa perfecționat
perfecționat aparatul
aparatul de
de distilare,
distilare, aa preparat
preparat hidrogenul
hidrogenul din
din oțet
oțet și
și din
din
pilitură
pilitură de
de fier
fier și
și eterul
eterul etilic
etilic din
din etanol
etanol și
și din
din vitriol.
vitriol.
 Combătând
 Combătând teoria
teoria umorală
umorală aa lui
lui Galenus,
Galenus, Paracelsus
Paracelsus consideră
consideră că
că starea
starea de
de boală
boală se
se
datorează
datorează insuficienței
insuficienței sau
sau lipsei
lipsei unuia
unuia dintre
dintre principiile
principiile alchimiste
alchimiste sare,
sare, mercur
mercur sau
sau
sulf și că medicul ar trebui să refacă echilibrul prin aportul medicamentelor.
sulf și că medicul ar trebui să refacă echilibrul prin aportul medicamentelor.
 La
 La prepararea
prepararea acestora,
acestora, Paracelsus
Paracelsus aa utilizat
utilizat și
și unii
unii compuși
compuși anorganici
anorganici pe
pe bază
bază de
de
cupru,
cupru, mercur,
mercur, plumb,
plumb, arsen,
arsen, stibiu,
stibiu, sulf
sulf sau
sau fier.
fier.

 În
 În celebra
celebra lucrare
lucrare The
The Sceptical
Sceptical Chemist
Chemist ("Chimistul
("Chimistul sceptic")
sceptic") apărută
apărută în
în 1661,
1661, chimistul
chimistul și
și
filozoful
filozoful englez
englez Robert
Robert Boyle
Boyle (1627
(1627 -- 1691)
1691) delimitează
delimitează net
net chimia
chimia de
de alchimie
alchimie și
și
marchează începutul chimiei moderne.
marchează începutul chimiei moderne.
 Lucrarea
 Lucrarea combate
combate concepțiile
concepțiile retrograde
retrograde ale
ale peripateticienilor
peripateticienilor (care
(care susțineau
susțineau că
că la
la baza
baza
alcătuirii
alcătuirii Universului
Universului se
se află
află doar
doar aerul,
aerul, apa,
apa, focul
focul și
și pământul)
pământul) și
și ale
ale alchimiștilor
alchimiștilor (care
(care
considerau
considerau că
că toate
toate lucrurile
lucrurile din
din natură
natură au
au în
în compoziție
compoziție doar
doar principiile
principiile alchimiste
alchimiste sare,
sare,
mercur și sulf).
mercur și sulf).
 Mergând
 Mergând mai
mai departe
departe Boyle
Boyle definește
definește pentru
pentru prima
prima dată
dată conceptul
conceptul de
de element
element chimic,
chimic, ca
ca
fiind
fiind orice
orice substanță
substanță care
care nu
nu poate
poate fi
fi descompusă
descompusă prin
prin mijloace
mijloace chimice
chimice obișnuite.
obișnuite. E
E drept
drept
că aplicarea în practică a acestei definiții s-a dovedit a fi ineficientă, deoarece aerul, nefiind
că aplicarea în practică a acestei definiții s-a dovedit a fi ineficientă, deoarece aerul, nefiind
descompus
descompus până
până atunci,
atunci, era
era considerat
considerat element.
element.
 PERIOADA FLOGISTICULUI
 Această perioadă debutează la sfârșitul secolului al
XVII-lea, când alchimia intră complet în declin, și
durează aproape un secol, când sunt formulate primele
legi științifice ale chimiei.

 Necesitatea optimizării proceselor metalurgice, cum ar

fi prelucrarea minereurilor în cuptoare și furnale,
impunea elaborarea unei explicații științifice a arderii.

 Deși
 Deși aa interpretat
interpretat greșit
greșit arderea,
arderea, Stahl
Stahl aa
pus
pus în
în evidență
evidență două
două fenomene
fenomene chimice
chimice
antagoniste,
antagoniste, oxidarea
oxidarea șiși reducerea,
reducerea, care
care

 Chimistul
Chimistul Georg
Georg Ernst
Ernst Stahl,
Stahl, elaborează
elaborează sunt
sunt reversibile,
reversibile, adică
adică sese poate
poate trece
trece de
de
în
în 1697
1697 teoria
teoria flogisticului
flogisticului care
care susținea
susținea la
la unul
unul la
la celălalt
celălalt doar
doar prin
prin schimbarea
schimbarea
existența
existența unui
unui fluid
fluid imaginar,
imaginar, condițiilor
condițiilor în
în care
care are
are loc
loc procesul
procesul
numit flogistic,
numit flogistic, care
care se
se afla
afla în
în chimic
chimic respectiv.
respectiv.
substanțele
substanțele inflamabile
inflamabile șiși care
care se
se
"pierdea"  Din
 Din acest
acest moment
moment teoria
teoria existenței
existenței
"pierdea" prin
prin ardere.
ardere.
pietrei
pietrei filozofale
filozofale este
este abandonată.
abandonată. Astfel
Astfel
chimia se eliberează definitiv
chimia se eliberează definitiv de de
concepțiile
concepțiile neștiințifice
neștiințifice ale
ale alchimiei.
alchimiei.
 PERIOADA CHIMIEI ȘTIINȚITIFICE 1756
1756 –– Lomonosov
Lomonosov descoperă
descoperă „Legea
„Legea
conservării
conservării masei”;
masei”;

 1766
1766 –– Henry
Henry Cavendish
Cavendish descoperă
descoperă
hidrogenul;
hidrogenul;

 -1774
-1774 –– Priestley
Priestley descoperă
descoperă oxigenul
oxigenul şi
şi
amoniacul,
amoniacul, Berzelius
Berzelius descoperea
descoperea siliciul,
siliciul,
 În dezvoltarea chimiei ca ştiinţă, un rol

seleniul,
seleniul, techneţiul,
techneţiul, titanul;
titanul;
revoluţionar l-au avut, la începutul
secolului. al XIX-lea, introducerea

 Henry
Henry Becquerel
Becquerel –– descoperă
descoperă
radioactivitatea;
radioactivitatea;
teoriei atomomoleculare şi dezvoltarea
bazelor ei teoretice şi experimentale. 
 Pierre
Pierre şi
şi Marie
Marie Curie
Curie –– descoperă
descoperă radiul
radiul
(1910)
(1910) şi
şi poloniul.
poloniul.
 Această perioadă se caracterizează prin

fundamentarea legilor chimiei (J. 
 Amoniacul
Amoniacul este este folosit
folosit în
în această
această
Dalton, L. J. Proust), prin definirea perioadă
perioadă la la fabricarea
fabricarea sodei,
sodei, acidului
acidului
azotic
azotic şi
şi îngrăşămintelor,
îngrăşămintelor, aa exploziilor,
exploziilor,
noţiunii de moleculă (A. Avogadro) şi
apoi
apoi aa fibrelor
fibrelor sintetice,
sintetice, aa maselor
maselor
de substanţă chimică (Berzelius); legate plastice, la producerea cauciucului,
plastice, la producerea cauciucului,
de descoperirea metalelor alcaline (prin rafinarea
 Chemată din ce în ce mai mult să rafinarea petrolului
petrolului şi
şi la
la prelucrarea
prelucrarea
electroliză), de dezvoltarea metodelor mercurului.
mercurului.
găsească cele mai diverse căi de de cercetare, în special a analizei, apar

 În
În 1847,
1847, chimistul
chimistul Italian
Italian Sobrero
Sobrero
rezolvare a nevoilor societăţii, chimia a primele teorii asupra legăturii chimice
descoperă
descoperă nitroglicerina.
nitroglicerina.
trebuit să-şi creeze în primul rând cele şi se introduce noţiunea de valenţă (E.
Frankland, 1852). 
 În
În 1866,
1866, Alfred
Alfred Nobel
Nobel realizează
realizează dinamita
dinamita
mai bune metode de lucru
 CHIMIA MODERNĂ
 Sunt pe larg utilizate calculatoarele, laserele, a crescut rolul
controlului analitic, mai ales, al obiectelor mediului ambiant.

 Cu ajutorul chimiei se pot face din pământ şi bogăţiile lui

îngrăşăminte, combustibili, coloranţi, detergenţi, aliaje,
ţesături, alimente, medicamente devenind din ce în ce mai
puternice şi mai independente de mediul înconjurător.

 În prezent, chimia prin intermediul chimiei analitice

înregistrează un şir de modificări: mărirea arsenalului
metodelor de analiză, îndeosebi în direcţia fizicii şi a
biologiei; automatizarea şi matematizarea analizei;
rezolvarea problemelor despre formele de existenţă a
componenţilor în probele analizate; apariţia noilor
posibilităţi pentru mărirea sensibilităţii, exactităţii şi
expresivităţii analizei; mărirea cercului de obiecte analizate
pe viitor.
 CURIOZITĂȚI DESPRE CHIMIE

 Până
 Până nu
nu de
de mult
mult parfumurile
parfumurile noastre
noastre se
se datorau
datorau florilor
florilor iar
iar
esenţele-fructelor.
esenţele-fructelor. Chimistul
Chimistul însă
însă aa cercetat
cercetat şi
şi florile
florile şi
şi fructele:
fructele:
 Când
 Când lâna,
lâna, mătasea
mătasea şi
şi bumbacul
bumbacul au
au
le-a
le-a macerat,
macerat, extras,
extras, distilat,
distilat, analizat
analizat iar
iar la
la sfârşit
sfârşit ne-a
ne-a convins
convins că
că
început
început să
să nu
nu mai
mai ajungă,
ajungă, chimiştii
chimiştii au
au
de
de fapt
fapt mirosurile
mirosurile se
se datorează
datorează unor
unor substanţe
substanţe organice,
organice, uneori
uneori inventat fibrele şi firele sintetice. Şi
inventat fibrele şi firele sintetice. Şi
foarte
foarte simple ca eteri, esteri, alcooli nesaturaţi, pe care le putem
simple ca eteri, esteri, alcooli nesaturaţi, pe care le putem astfel
astfel nailonul,
nailonul, capron-ul,
capron-ul, perlon-ul,
perlon-ul,
fabrica
fabrica şi
şi noi
noi nu
nu numai
numai natura.
natura. Astfel
Astfel parfumul
parfumul iasomiei
iasomiei este
este tergalul
tergalul şi
şi terilena
terilena au
au rezolvat
rezolvat problema
problema
propionatul
propionatul de
de benzil,
benzil, al
al trandafirilor
trandafirilor –– geraniolul.
geraniolul. Astăzi
Astăzi sese textilelor.
textilelor.
fabrică
fabrică prin
prin metode
metode chimice
chimice peste
peste 1000
1000 dede produse
produse destinate
destinate
industriei
industriei de
de mirosuri.
mirosuri.

 De
 De unde
unde lua
lua culoarea?
culoarea? Din
Din natură
natură şi
şi ca
ca urmare
urmare avea
avea un
un număr
număr
restrâns
restrâns dede culori.
culori. Cea
Cea mai
mai aleasă
aleasă culoare
culoare din
din antichitate
antichitate era
era
purpura.
purpura. EraEra privilegiul
privilegiul regilor,
regilor, simbolizând
simbolizând puterea.
puterea. Colorantul
Colorantul  Una
 Una din
din marile
marile realizări
realizări ale
ale chimiei
chimiei
se
se extrăgea
extrăgea dindin melcul
melcul de
de purpură
purpură de
de pe
pe coastele
coastele Mediteranei.
Mediteranei. organice
organice oo reprezintă
reprezintă producerea
producerea dede
Pentru
Pentru a extrage un 1g de purpură erau necesari 10 000
a extrage un 1g de purpură erau necesari 10 000 melci
melci care
care coloranţi
coloranţi sintetici
sintetici care
care sunt
sunt ieftini,
ieftini, la
la
se
se găseau
găseau foarte
foarte greu.
greu. Pentru
Pentru aa vopsi
vopsi în
în întregime
întregime unun veşmânt
veşmânt cu
cu îndemâna
îndemâna tuturor
tuturor oo imensă
imensă gamă
gamă dede
purpură culori
culori şi
şi nuanţe.
nuanţe.
purpură erau
erau necesari
necesari 300
300 000
000 de
de melci.
melci. Un
Un alt
alt colorant,
colorant, cârmâz,
cârmâz,
extras
extras dintr-o
dintr-o insectă
insectă şi
şi care
care colora
colora bumbacul
bumbacul şi şi lâna
lâna în
în portocaliu,
portocaliu,
fiind
fiind şi
şi el
el foarte
foarte greu
greu de
de procurat.
procurat.
BIBLIOGRAFIE

 *** Manual de chimie generală pentru institutele de învăţământ superior tehnic. Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1967.
 C. D. Neniţescu, Chimie generală; Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972.
 A. S. Banciu, Din istoria descoperirii elementelor chimice, Editura Albatros, 1981.
 *** Mică enciclopedie de chimie, Editura enciclopedică română, Bucureşti, 1974.
 www.wikipedia.com.