BAZELE

CONTABILITĂȚII
INCURSIUNE ÎN ISTORIA CONTABILITĂȚII
 • Reperele istorice în evoluţia tehnicilor, artei şi
Repere istorice în ştiinţei contabile nu pot fi riguros localizate în
evoluţia timp şi spaţiu.

contabilităţii • Ele sunt dependente de istoriografia contabilă,

respectiv de cine, cum şi unde scrie istoria
Aspecte generale contabilităţii.

• Câte „istorii” ale contabilităţii, atâtea repere

istorice ale evoluţiei acesteia.

2
 • Literatura de specialitate identifică patru
Repere istorice în perioade în evoluţia generală a contabilităţii
titrate sub următoarele denumiri:
evoluţia
contabilităţii • 1. Originile contabilităţii: cronica evoluţiei
neliniare din perioada Antichităţii şi Evul Mediu;
Aspecte generale
• 2. Dezvoltarea contabilităţii în partidă dublă
la sfârşitul Evului Mediu: creşterea capacităţii de
cunoaştere;

3
 • Literatura de specialitate identifică patru
Repere istorice în perioade în evoluţia generală a contabilităţii
evoluţia titrate sub următoarele denumiri:

contabilităţii • 3. Capitalismul şi contabilitatea: creşterea

capacităţii de a analiza;
Aspecte generale
• 4. Contemporaneitatea şi contabilitatea:
tendinţe de unificare a limbajului contabil; noile
piste de cercetare contabilă.

4
 Originile contabilităţii se pierd în negura
timpurilor şi încep cu o contabilitate a
vânatului realizată pe oase crestate, vechi de
20.000-30.000 ani.

Repere istorice în
evoluţia contabilităţii
Contabilitatea în
antichitate şi evul
mediu
Primul autor notabil de contabilitate
rudimentară este considerat suveranul
Hammourabi, rege al Babilonului între anii
2002‑1960 î.e.n., deoarece din perioada
domniei sale au fost descoperite numeroase
tăbliţe cu scriere cuneiformă pe care au fost
descifrate înregistrări de elemente livrate,
numele părţilor contractante, menţionarea
livrărilor totale sau parţiale.

5
 • Spre anul 300 î.e.n. pe papirusurile
Repere istorice în descoperite în Egiptul ocupat de
evoluţia contabilităţii greci (exemplificat fiind papirusul lui
Contabilitatea în Zenon) s‑au decodificat note care
antichitate şi evul făceau distincţia între fluxurile reale
de produse agricole şi fluxurile
mediu monetare.

6
 • Despre civilizaţia romană, Cicerone
(104-43 î.e.n.) lasă preţioase precizări
Repere istorice în cu privire la registrele contabile
romane care se compuneau din „Codex
evoluţia contabilităţii accepti et expensi”, (jurnal al
Contabilitatea în veniturilor şi cheltuielilor),
antichitate şi evul „Adversaria” şi „Ephemeris” care erau
nişte ciorne copiate ulterior în „Codex
mediu rationum” care avea dubla menire, atât
de „jurnal” cât şi de „cartea mare”
(în ordine alfabetică; probă în justiţia
romană).

7
 • În prima parte a Evului Mediu o
Repere istorice în contabilitate empirică concretizată
evoluţia contabilităţii într‑un „Memorial”, adică un registru
Contabilitatea în unic descriptiv şi cronologic în
termeni de debit şi credit, în special a
antichitate şi evul relaţiilor cu terţii.
mediu

8
 • Pe măsura creşterii volumului afacerilor
s-a cerut întocmirea a două categorii de
documente şi anume:
Repere istorice în
evoluţia contabilităţii • 1) un rezumat (un extras) al
Contabilitatea în operaţiilor deja efectuate care
reprezintă contabilitatea simplă (în
antichitate şi evul sensul vechi şi tradiţional al
mediu cuvântului) şi

• 2) o previziune a viitorului care

presupune un alt document şi anume
bugetul.
9
Repere istorice în • Partida dublă s‑a dezvoltat odată cu marile oraşe
ale Italiei de Nord: Florenţa, Veneţia şi Genova,
evoluţia ceea ce la sfârşitul Evului Mediu, i‑a permis
marelui învăţat Luca Pacioli (născut în 1445) să
contabilităţii publice la 10 noiembrie 1494 lucrarea „Summa di
Arithmetica, Geometria, Proportioni et
Apariţia Proportionalita”

contabilităţii în
partidă dublă

10
BAZELE CONTABILITĂŢII

PROF.UNIV.DR. DUMITRU MATIŞ

 Repere istorice în evoluţia
contabilităţii
Apariţia contabilităţii în partidă
dublă

• În care capitolul al IX-lea al lucrării sale -

Tractatus particularis de computis et scripturis
(Tratat particular despre conturi şi înregistrări) –
Pacioli expune pentru prima dată, de o manieră
coerentă, principiile contabilităţii în partidă
dublă.

11
BAZELE CONTABILITĂŢII

PROF.UNIV.DR. DUMITRU MATIŞ

 • Luca Pacioli nu este inventatorul contabilităţii în partidă
dublă, ci talentatul ei “favorizator”.
Repere istorice în
evoluţia contabilităţii • Tratatul lui Pacioli este prima enciclopedie de gestiune
care face sinteza privind tehnicile cantitative, comerciale şi
Apariţia contabilităţii contabile, interne şi internaţionale ale epocii sale.

în partidă dublă • Lucrarea lui Luca Pacioli recomandă utilizarea a trei registre
contabile: memorialul, jurnalul şi cartea mare.

12
BAZELE CONTABILITĂŢII

PROF.UNIV.DR. DUMITRU MATIŞ

 Repere istorice în evoluţia
contabilităţii
Apariţia contabilităţii în partidă
dublă
• Luca Pacioli propunea ca aceste registre să fie utilizate astfel:

• Mai întâi, înregistrarea tuturor operaţiilor în memorial, fără nici o

analiză, în ordinea în care s‑au produs;

• Apoi, reluarea fiecărei înregistrări în jurnal în termeni de debit şi

credit care serveşte, pe de o parte, la o reclasificare a operaţiilor
cronologice din memorial, iar pe de altă parte, la exprimarea (evaluarea)
lor în aceeaşi unitate de cont (monedă);

13
BAZELE CONTABILITĂŢII

PROF.UNIV.DR. DUMITRU MATIŞ

 • Luca Pacioli propunea ca aceste registre să fie
utilizate astfel:

• În fine, reluarea înregistrărilor din jurnal în caiet

Repere istorice în sau în cartea mare urma să se facă prin
evoluţia contabilităţii diferenţierea cu claritate a debitelor care erau
marcate cu prepoziţia „prin” de credite care erau
Apariţia contabilităţii marcate cu prepoziţia „la”.

în partidă dublă
• Luca Paciolo şi discipolii care i‑au urmat nu indică
nici „cu ce” şi nici „cum” să se debiteze şi să se
crediteze conturile şi ignoră ideea de exerciţiu
contabil (financiar).

14
BAZELE CONTABILITĂŢII

PROF.UNIV.DR. DUMITRU MATIŞ

 • Economistul german Werner Sombart
afirmă în lucrarea „Der Moderne
Kapitalismus” apărută în 1928 că există
Repere istorice
o legătură de cauzalitate între partida
dublă şi capitalism: „Capitalismul şi în evoluţia
contabilităţii
partida dublă nu pot fi disociate în mod
absolut, ele se comportă, una vizavi de
cealaltă, precum forma de conţinut”.
Contabilitatea în
• Marile firme industriale şi comerciale
15
capitaliste încep să‑şi analizeze
periodic patrimoniul cu ajutorul
perioada
bilanţului şi profitul cu ajutorul
contului de profit şi pierdere. capitalistă
 Repere istorice
• În această perioadă îşi au obârşia principii
ca: independenţa exerciţiului şi
continuitatea activităţii.

• În a doua jumătate a secolului al XIX-lea,

în evoluţia
se defineşte conţinutul şi sfera de
cuprindere a contabilităţii de gestiune. contabilităţii
• În această perioadă contabilităţii îi revine
sarcina de a urmări mutaţiile de valoare a
Contabilitatea în
16 capitalurilor investite în întreprinderi,
organizarea ei fiind diferită în funcţie de
modurile de reglare a economiei la care a
perioada
recurs sau la care poate recurge regimul
capitalist. capitalistă
 • Profesorul francez Jacgues Richard Repere istorice
identifică, în acest sens, patru tipuri
de reglare: în evoluţia
• 1. Reglarea economiei prin contabilităţii
Contabilitatea în
falimente, caz în care contabilitatea
este marcată de tehnicile de
evaluare axate pe procedura de
17
lichidare, contabilitatea fiind asociată
unui sistem juridic şi social specific perioada
contextului de lichidare;
capitalistă
 • Profesorul francez Jacgues Richard Repere istorice
identifică, în acest sens, patru tipuri
de reglare: în evoluţia
• 2. Reglarea economiei prin acţiunea contabilităţii
Contabilitatea în
statului situaţie în care contabilitatea
este caracterizată printr‑un puternic
proces de normare şi normalizare
18
de tip public şi practicarea unor
tehnici contabile influenţate, în mod perioada
pregnant, de fiscalitate;
capitalistă
 • Profesorul francez Jacgues Richard
identifică, în acest sens, patru tipuri de
reglare: Repere istorice
• 3. Reglarea bursieră a economiei specifică în evoluţia
contabilităţii
economiilor liberale, exemplificabile fiind
economiile Statelor Unite, Canadei şi Marii
Britanii, caz în care marea grijă a

Contabilitatea în
contabilităţii trebuie să fie satisfacerea
nevoilor informaţionale ale investitorilor,
în vederea aprecierii eficacităţii
19 întreprinderilor.
perioada
capitalistă
• În acest scop, apare la nivelul
societăţilor de grup, ideea şi
necesitatea consolidării conturilor;
 • Profesorul francez Jacgues Richard
identifică, în acest sens, patru tipuri de
reglare: Repere istorice
• 4. Reglarea financiar-bancară a economiei
specifică ţărilor în care băncile joacă rolul
în evoluţia
prioritar în sistemul de finanţare a economiei,
de angajare a investiţiilor şi de control a contabilităţii
Contabilitatea în
creditului.

20 • Exemplificabilă în acest sens este economia

Germaniei, iar stilul dominant al
contabilităţii, adaptate acestui mod de reglare
perioada
a economiei, se caracterizează prin secretul
afacerilor şi acţiunea principiului
prudenţei în evaluarea firmelor.
capitalistă
• Potrivit opiniei profesorului Bernard Colasse
această perioadă se caracterizează prin două
procese:

• (1) Procesul de normalizare şi convergenţă

Repere istorice în evoluţia
internaţională a contabilităţii în vederea contabilităţii
definirii unui limbaj comun de comunicare.
Tendinţe contemporane în
• Acest proces se realizează, în special prin dezvoltarea contabilităţii
lucrările Comitetului pentru Standarde
Internaţionale de Contabilitate (International
Accounting Standards Board – IASB);
organism creat în 1973.

21
BAZELE CONTABILITĂŢII

PROF.UNIV.DR. DUMITRU MATIŞ

Repere istorice • Potrivit opiniei profesorului Bernard
în evoluţia Colasse această perioadă se
caracterizează prin două procese:
contabilităţii
Tendinţe • (2) Procesul de incitare la
contemporane cercetarea contabilă de tip
fundamental şi aplicativ, atât în
în dezvoltarea Statele Unite şi Canada, cât şi în
ţările europene dezvoltate.
contabilităţii
22