Sunteți pe pagina 1din 7

UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918, ALBA-IULIA FACULTATEA: DE STIINE SPECIALIZAREA: ACAE ANUL 1

APARI IA I EVOLU IA CONTABILIT II

NDRUMTOR:
ASIS. UNIV. DR. CIOCA IONELA

STUDENTE:
NICOAR ANDREEA MIHAELA PRVA ANCA-IOANA

ALBA IULIA 2012

APARI IA I EVOLU IA CONTABILIT II

1. Apari ia i evolu ia contabilitii la nivel na ional


Momentele apariiei contabilitaii n Romnia sunt legate de cercetrile fcute de istorici asupra Daciei. C. G. Demetrescu amintete n lucrarea sa Istoria contabilitii de cteva table cerate care atest existena unor tranzacii economico-juridice n perioada exploatrii minelor de aur de ctre romani. n acest sens se constat c n Dacia se inea o contabilitate riguroas n ce priveste exploatarea minelor i urmrirea veniturilor acestora, precum i a tributurilor cuvenite statului. n secolul al XVI lea apar nsemnri contabile asupra modului cum erau administrate veniturile arilor. Istoricul A.D.Xenopol nota c n timpul lui Constntin Brancoveanu n Condica Visteriei existau nformaii asupra gestiunii fnanciare a rii n condiiile existenei unei presiunii financiare, din partea turcilor ( n A.D. Xenopol, Istoria Romanilor, vol. 8, p. 153. Regulamentele organice din perioada 1831-1832 din ara Romneasc si Moldova au impulsionat evoluia contabilitaii romnesti. Astfel pe baza Regulamentelor organice s-a organizat pentru prima dat n arile Romne o contabilitate regulat care s fac posibil controlarea daravelilor ce ncpeau pe mna slujitorilor statului. Atunci s-a reglementat dreptul la pensie, dupa norme fixe i nu dup bunul plac al principelui, cum era anterior. Printr-un act din octombrie 1947 s-a fcut alinierea contabilitii la situaia din U.R.S.S. Atunci s-a produs dizolvarea Corpului Contabililor, iar introducerea cenzurii i epurarea unor personaliti tiin ifice din lumea universitar, cum a fost profesorul Evian, va determina stingerea polemicilor existente. Aceste transformri au dus la adaptarea unui sistem contabil n anul 1949, n care a fost pus n practic noul plan deconturi obligatoriu n ntreprinderile socialiste i n anul 1951 planurile de conturi au fost modificate dup exemplul celor din U.R.S.S. Prin urmare ncepnd cu anii 1948-1949 se instaureaz perioada de ermetizare a contabilitaii din Romnia. Pn n decembrie 1989, contabilitatea romneasc a fost puternic influenat de experiena i influena unor ri europene mai mult sau mai puin dezvoltate. n perioada de dup cel de-al doilea rzboi mondial sistemul contabil romnesc a urmat subordonarea necondiionat a intereselor statului totalitar i susinerea economiei centralizate.

Dup decembrie 1989, tranziia la economia de pia a implicat reforme n toate domeniile de activitate, inclusiv n cel al contabilitii, astfel: Perioada 1991 1993 este caracterizat prin controversele pe plan doctrinar dintre adepii unei reforme contabile n Romnia. Atunci au fost emise planuri de conturi ale momentului, prin care din planul de conturi vechi au fost eliminate unele conturi, s- au introdus altele, s-a modificat simbolul i elementele ctorva conturi. n anul 1991 a fost adoptat Legea Contabilitii, care reglementeaz organizarea i conducerea contabilitii n Romnia. Perioada 1994-1999 a fost perioada n care s-a implementat un sistem contabil dualist inspirat din sistemul latino american, pentru care s-a asigurat o consultan de specialitate din partea Franei n anul 1999 a nceput o nou etap a evoluiei contabilitii romneti marcat de armonizarea contabilitii naionale cu Directivele Europene de profil i Standardele Internaionale de Contabilitate. Astfel apare OMFP nr. 94 / 2001, prin care au fost aprobate Reglementrile contabile armonizate cu Directiva a IV-a C.E.E. i cu Standardele Internaionale de Contabilitate. Ulterior, la puin timp dup aceea, s-a emis OMFP nr. 306 / 2002, pentru aprobarea Reglementrilor contabile simplificate, armonizate cu Directivele europene. Puin mai trziu s-a emis OMFP nr. 1752 / 2005, pentru aprobarea reglementrilor contabile conforme cu Directivele europene, cu modificrile i completrile ulterioare, acest Ordin aflndu-se actualmente n vigoare. La data intrrii n vigoare a acestui ordin, 1 ianuarie 2006, s-au abrogat celelalte 2 ordine anterioare, respectiv OMFP 94 / 2001 i OMFP 306 / 2002. Pe plan european armonizarea se realizeaz prin cei trei piloni ai legislaiei europene n domeniu, respectiv: Directiva a IV-a a Consiliului 78/660/EEC privind conturile anuale ale anumitor tipuri de societi comerciale; - Directiva a VII-a a Consiliului 83/349/EEC privind conturile consolidate; - Directiva a VIII-a a Consiliului 84/253/EEC privind autorizarea persoanelor responsabile cu efectuarea auditului financiar al documentelor contabile.

2. Apariia i evoluia contabilitii la nivel intenaional n evoluia contabilitii se pot distinge cinci perioade: 1. primele inceputuri ale insemnarilor contabile pan la anul 1202 2. anii 1202-1494 3. anii 1494-sfarsitul anului 1600 4. anii 1600-1795 5. 1795-pan in prezent. n antichitate, grecii, persii si incasii tineau socotelile cu ajutorul unor sfori innodate, de diferite culori, ansamblul acestora constituia veritabile registrede evidenta. Pstorii i-au numrat turmele gravnd linii verticale pe buci de lemn. Brutarii din Frana foloseau aceast metod pentru a numra pinea vndut pe datorie. n Mesopotamia se utilizau, acum cinci mii de ani, tabliele de argil umed pentru a consemna prin gravare operaiile care au avut loc. La Susa a fost descoperit codul regelui Hammurapi. Din textele codului reiese faptul ca asiro-caldeeni foloseau tablitele de argil pentru inventarierea depozitelor. Aceste tablite erau apoi uscate si pstrate ca documente justificative. Ei cunosteau noiunea de active si pasiv. De asemenea, ei aveau cunotine i de tehnic calcularii dobnzilor pentru sumele imprumutate si nscrise in conturi, ca si la nregistrarea dobnzilor. Din examinarea acestor tblie, s-a constatat c, din vremuri indepartate, conturile folosite cuprindeau informaii referitoare la: categoriile de obiecte vandute, numele parilor participante, cantitile si totalul vnzrilor. n afara tablielor de lut, grecii si romanii foloseau tblie cerate si tblie de marmur. Scribii din Egiptul faraonilor ineau socotelile pe papirus. Cu timpul, locul frunzelor de papirus a fost luat de pergament si apoi de hrtie Evoluia contabilitii este legat de evolutia schimburilor comerciale. De la simple nsemnri s-a trecut la contabilitatea memorial, contabilitatea in partid simpla si contabilitatea in partid dubl. Cea mai veche contabilitate memorial a fost inuta de bancherii din Florena, nca la anul 1211, cand se foloseau termenii de dare si de avere, deveniti mai tarziu debit si credit. Nevoia de a ti impune apariia si dezvoltarea unei stiine. Practica stimuleaz progresul stiinei. Sub impulsul unei intense viei economice, menionam apariia primei opera scrise de contabilitate la fritul secolului XV. 4

Italia este ara unde producia capitalist s-a dezvoltat mai devreme ca n alte tri. Se dezvolt puternic comertul, negustoria, meteugurile i odat cu ele oraele considerate drept adevrate centre politico-economice. Folosirea cifrelor arabe i a metodelor de calcul capat o larg rspndire prin publicarea in 1202 a lucrrii lui Leonardo Pisano Liber abaci. n 1494 se public la Veneia cea mai important lucrare a savantului matematician Luca Paciolo, Summa de arithmetica, geometria, proportioni et proportinalita. Structurat in doua parti, aritmetica si geometria, lucrarea lui Paciolo a marcat de fapt momentul de consacrare oficial a tiintei contabilitaii. Prin aezarea in centrul sistemului de calcul a contului Capital, relaia de echilibru Avere = Capital. Autorul utilizeaz pentru prim dat termeni cum ar fi: - bilancio care semnific balana de verificare, prin care se pune in eviden relaia formal(Debit=Credit); - pro e dano profit si pierdere. Luca Paciolo a publicat prima descriere a contabilitaii in partid dubl in anul 1494. Odat cu apariia lucrrii lui Paciolo s-a deschis in domeniul economic un nou curent de gandire privind organizarea activitaii economice pe principii economice profitabile. Prin opera Summa s-a aezat piatra fundamental la temelia literaturii contabile, ea fiind smburele din care a incolit rodul straduinelor celor care au incercat sa faca lumin in labirintul acestei tiinte.Nicio alt lucrare nu a impulsionat atat de mult organizarea calculului economic si prin aceast activitatea economica insasi, ca opera contabila semnata de Luca Paciolo. Adept al principiului: ubi non est orde, ibi confusio, adica unde nu este ordine, domneste confuzia, Paciolo trateaza la un nivel superior cunostinte din domeniul creditului, finantelor si contabilitatii. Prin opera de pionierat a savantului matematician, stiinta conturilor dobandeste o deosebita insemnatate, iar cunostintele de contabilitate se raspandesc in intreaga Europa. Perioada cuprins intre anii 1494-1600, este numit de profesorul Dumitru Voina, drept faza evolutiv a contabilitatii, respective secolul cel mare. Pentru Italia mentionam urmatorii autori de opera contabil: Givanni Antonio Tagliente, Girolamo Cardano, Domenico Manzoni si Angela Pietra. Germania este prezenta in aria preocuparilor contabile prin Henricus Gramateus, Mathaeus Schwartz si Wolffgang Scweicker, iar Frana prin Pierre de Savonne si Martin Fuster. Primul autor care reuete s aduc o perfecionare contabilitatii lui Paciolo, creand o adevart bresa in tehnica paciolian, este francezul Edmond Degrages. Acesta reunete cele doua registre Paciolo formuleaz pima egalitate contabil, intre conturile Casa si Capital, din care prin extensie se deduce

separate la Paciolo (jurnalul si cartea mare), intr-un singur registru, ale carui conturi prezint intr-un singur tablou situaia afacerilor unui comerciant. Numit de ctre profesorul Joseph Vlaemminch drept secolul contrastelor,veacul al XIX-lea reprezint un adevarat salt cantitativ in gndirea contabil. n acest interval vd lumina tiparului un numar de 1172 lucrari de contabilitate semnate de 1727 autori. Cunoaterea capitalului in dinamica modificarilor lui structurale, a cauzelor si efectelor aflate intr-o conexiune permanent, reprezint elemente de real progres in definirea contabilitii. Secolul XIX si inceputul secolului XX nregistreaz importante contribuii aduse de gandirea german prin Manfred Berliner, Georg Kurtzbauer la care adaugam elveienii Hgli si Schr. Ultimii doi dezvolt teoria duplicismului materialist cu doua serii de conturi.

BIBLIOGRAFIE 1. Budacia Lucian C-tin Gabriel, Baza bazelor contabilitii, Editura Universitar, Bucureti, 2009. 2. Colasse, Bernard, Contabilitate general Iai, Editura Moldova, 1995. 3. Felaga, Niculae, Sisteme contabile comparate, ed. a II a , vol. I Contabilitatile anglo-saxone, Bucureti, Editura Economic, 1999. 4. Potecea Olga, Bazele contabilitii, Editura Pro Universitria, Bucureti, 2008.