Tema 5.

DOCTRINA DEZVOLTĂRII NAȚIONALE :

„SUVERANITATE ȘI PROTECȚIONISM”
1. Economia politică a lui Fr.List
2. Teoriile economice
3.Politica protecţionismului vamal
4.Particularităţile metodologice ale şcolii istorice
germane
 Reacțiile la doctrina Liberalismului Clasic

Reacția națională Reacția socială Reacția metodologică

(naționalismul (socialiștii , utopiștii, (școala istorică
german, american, mic-burghezii și germană)
englez) marxiștii)
 Condiţiile apariţiei doctrinei dezvoltării naționale
Factorul geografic Factorul teritorial
Deplasarea căilor Dezintegrarea
comerciale în Oceanul teritorială a statelor
Atlantic germane
Consecinţele
 Pierderea poziţiilor de  Existenţa barierelor
mare centru comercial din vamale între statele
bazinul Mării Baltice germane şi slaba protecţie a
hotarelor externe
Factorul
economico-politic
Spargerea blocadei
continentale a Angliei
 Inundarea pieţei
germane cu mărfuri
engleze mai competitive
 Friedrich List (1789-1846): părintele doctrinei
economiei naționale și al protecționismului vamal
Lucrarea principală: „Sistemul naţional de economie politică”
Scopul vieţii şi activităţii ştiinţifice:
 Realizarea unităţii economice şi politice a Germaniei.
 Lansarea dezvoltării economiei germane pe calea
industrială.
 Progresul economic rapid al Germaniei şi atingerea
nivelului de dezvoltare a Angliei.

 Pune la temelia învăţăturii sale principiile istoricismului şi colectivismului.

 Respinge conceptul liberal al ordinii naturale şi susţine intervenţia activă a statului.
 Homo economicus este înlocuit cu statul.
 Obiectul de studiu al ştiinţei economice trebuie să fie nu individul, nu homo economicus,
ci națiunea, adică economia națională.
 Este împotriva cosmopolitismului şcolii clasice; el neagă existenţa legilor economice
obiective, generale şi universale pentru toate ţările şi toate epocile.
 Deosebirea dintre doctrina Liberalismului clasic și
doctrina Naționalismului economic
Liberalii clasici Doctrina naționalismului
economic

 Individualismul;
 Ordinea naturală;
 În centrul doctrinei se află
,,Homo economicus’’;
 Cosmopolit;
 Accent se pune pe avuție;
 Predomină metoda deductivă.
 Colectivismul;
 Intervenția activă a statului în
economie;
 În centrul doctrinei se află naţiunea
(economia națională);
 Se pune accent pe aspectele sociale și
spirituale;
 Predomină metoda inductivă.
 Ideile de bază

1. Obiectul de studiu al științei economice este

modul în care națiunea își poate păstra şi
înmulţi bogăția

2. Teoria evoluţiei economice a naţiunilor

O naţiune considerată de el drept „normală”
trece în dezvoltarea sa prin cinci faze (stări)
 Stările evoluției economice ale națiunii

Stare Stare agro-

Stare Stare Stare industrială
sălbatică pastorală agrară agro-
industrial comercială
ă

Spania Germania Franţa Anglia

 Caracteristicile națiunii
Economie Naţiune Populaţie
dezvoltată „normală” numeroasă
complex

Teritoriu vast
(pentru a dispune de resurse economice variate)

Menţinut Obţinut prin cuceriri

de la generaţiile sau asocieri benevole
anterioare

List pentru prima dată a cercetat corelaţia dintre puterea naţiunii şi

dimensiunea teritoriului naţional
 Conceptul forţelor de producţie ale națiunii
 Forţele de producţie ale națiunii includ tot ce există în
societatea germană şi poate fi utilizat benefic în direcţia
progresului:
 forţele naturale (clima, solul)
 forţele materiale (utilaje, instrumente)
 forţele instituţionale (religia, organe de securitate, unitatea
naţională).
 Principala forţă de producţie era industria.
 Puterea unei naţiuni nu se aprecia după bogăţia posedată,
ci de forţa de a o crea.
Caracterul politicii comerciale promovate de către stat

Susţinută de Politica Propusă de

liberalii clasici comercială F.List

Liber-schimbistă Protecţionismul
vamal

 Caracter selectiv
 Caracter temporar
 Caracter educativ
 Politica protecţionismului vamal

 Politica protecţionistă presupune apărarea temporară, parţială

sau totală, a anumitor domenii din ţară de concurenţa străină

Forme de protecţionism

tarifar
monetar administrativ
(vamal)
 Particularitățile protecționismului Listian
 Are un caracter selectiv și este aplicat doar la produsele
industriale. În opinia lui List, obiectivul politicii protecționiste
constă anume în asigurarea dezvoltării industriei, ca ramură
fundamentală a economiei naționale.
 Este temporar - protecționismul nu poate fi o politică veșnică, ci
trebuie să fie aplicată doar atâta timp cât țara își creează o
industrie competitivă. Odată atins acest obiectiv, statul revine la
politica liber-schimbistă.
 Protecționismul listian poartă un caracter educativ, el are
misiunea de a educa cetățenii germani în spiritul patriotismului.
Protecționalismul Nord-American
Reprezentanți:

Alexander
Hamilton
(1757-1804)

Samson
Henry C.Carey
N.Patten (1852-
(1793-1879)
1922)
 Specificul protecționalismului Nord-American
 În secolul al XIX-lea SUA și Japonia au promovat politica
protecționalismului.
 SUA a menținut politica până în anii ’30 ai secolului XX.
 Centrul liberalismului astăzi este SUA – promovează politica liberului
schimb.
 La începutul secolului al XIX-lea SUA s-a confruntat cu aceleași
probleme ca și Germania, de aceea în 1828 Congresul SUA adoptă un tarif
vamal protecționist universal de lungă durată.
 Statul urmează să promoveze o politică protecţionistă permanentă şi nu
doar temporară, aplicată atât la produsele industriale, cât şi agicole –
condiţia-cheie a menţinerii armoniei intereselor în societate.
 Ideile protecționismului economic în opera lui
Petre S. Aurelian (1833-1909)
 Principalul promotor al protecționismului românesc a fost
cunoscutul om de știință și politician român Petre S. Aurelian.
Aurelian analizează fenomenele economice, plasând în
centrul doctrinei sale problema industrializării și a formării
complexului național unic după unirea principatelor
românești din 1859 și obținerea independenței în anul 1878.
• Combatând cu vigoare lozinca ,,România - țară eminamente agrară” P.Aurelian
demonstrează că singura garanție a independenței țării este industrializarea ei,
având o astfel de industrie România poate întreține relații economice echitabile
cu alte state ale lumii.
• „…Aurelian a transformat politica vamală protecționistă într-un steag ideologic
sub ale cărui falduri se va construi industria României în următoarea jumătate de
secol...”
Ideile protecţionismului au fost împărtășite pe larg de un șir
de mari personalități ale neamului românesc, inculsiv de
istoricul Alexandru d.Xenopol (1847-1920) și de poetul Mihai
Eminescu (1850-1889)
Particularitățile metodologice ale şcolii istorice germane
 Primii care au început studierea în context istoric a problemelor
social-economice cu care se confruntau economiile naţionale.
 Au atacat principiul universalismului dezvoltării vieţii
economico-sociale.
 Egoismul şi hedonismul „homo economicus” a fost cea de-a
doua ţintă a atacurilor şcolii istorice.
 Cea de a treia se referă la abuzul de abstracţie.
 Arealul școlii istorice germane
Denumirea Perioada Reprezentanţii de
dominaţiei vază

“Vechea şcoală istorică” 1840-1860 W.Rocher

B.Hilderbrand
K.Knies
“Noua şcoală istorică” 1870-1890 G.Schmoller
A.Wagner

“Tânăra şcoală istorică” 1900-1940 W.Sombart

M.Weber
 Direcțiile controversei metodologice

Şcoala istorică Conflict de Liberalismul clasic

germană metode şi neoclasic

· Istorism contra universalism

· Homo socialis contra homo oeconomicus
· Inducţie contra deducţie

Economia politică trebuie să fie o ştiinţă a

legilor dezvoltării istorice a naţiunilor
 Conceptul celor 5 mobiluri prioritare ale
activităţii umane (A.Wagner)
1) Căutarea câştigului personal şi teama de sărăcie;
2) Spiritul de recomensă şi teama de pedeapsă;
3) Sentimentul onoarei, consideraţiunii şi teama de ruşine şi
dispreţ;
4) Plăcerea ce o acordă munca prin sine-însăşi şi rezultatele
aduse, teama urmărilor inactivităţii;
5) Morala internă şi destinul datoriei, teama de remuşcări.
 Caracteristica comparativă a sistemelor economice
în viziunea lui W.Sombart
Denumirea “Spiritul” “Forma” “Substanţa”
sistemului
economic
Sistemul economic Tendinţa spre Feudalul Factorii de
natural autoasigurare producţie
rudimentari
Sistemul economic Satisfacerea Breslele Factorii de
meşteşugăresc nevoilor orăşenilor meşteşugăreşti şi producţie puţin
ghildele productivi
comercianţilor

Sistemul economic Setea de câştig Antreprenoriatul Factorii de producţie

capitalist în permanentă
dezvoltare
 Denumirea “Spiritul” “Forma” “Substanţa”
sistemului
economic
Sistemul economic Atingerea Statul Factorii de
colectiv egalităţii în producţie
producţie, dezvoltaţi, dar cu
repartiţie şi un randament
consum regresiv
Sistemul economic Eliminarea Corporaţia şi Factorii de
corporatist anarhiei statul producţie bine
capitaliste şi a dezvoltate
dictaturii
colectiviste