VICTIMIZAREA FEMEII

Victimizarea femeii
 Violenţa aplicată faţă de femeie presupune orice acţiune violentă bazată
pe apartenenţa de gen a victimei, produce traume fizice, psihice,
sexuale şi alte suferinţe femeii, inclusiv ameninţarea cu astfel de acţiuni
sau privarea arbitrară de libertate, indiferent de faptul dacă aceste
acţiuni sau produs în spaţiul public sau viaţa privată.
 Alături de minori, femeile sunt persoanele cu cel mai ridicat risc
victimal.
 Gradul de vulnerabilitate victimală a femeii se datorează caracteristicilor
bio-constituţionale şi psihocomportamentale ale femeii.
 Prin tradiţie femeile posedă o serie de trăsături personale specifice
precum: fineţea, sensibilitatea, activitatea ordonată, sentimentele
deosebite, preocuparea pentru frumos, emotivitate, aptitudini
educaţionale etc.
 Tot prin tradiţie, imaginea femeii în raport cu cea a bărbatului a fost, în
general, devalorizată: bărbaţii, mai ales cei căsătoriţi, aveau drepturi
depline asupra femeii, inclusiv prin aplicarea sancţiunilor bazate pe
forţa fizică.
 Victimizarea femeii
 Victimizarea femeii este diferită de la o ţară la alta
de la un grup social sau profesional la altul, precum
şi de la o zonă teritorială la alta.
 Formele de victimizare la care a fost supusă femeia
au variat de la o cultură la alta, de l a o etapă istorică
la alta.
 Uneori femeia a trebuit să accepte abuzul fizic din
partea soţului sau al tatălui ca pe ceva firesc şi
normal, alteori a trebuit să accepte completa izolare,
acoperirea totală a corpului, inclusiv a feţei etc.
 Actualmente, cele mai întîlnite fapte prin care este
victimizată femeia sunt: violenţa casnică, tîlhăria,
violul.
 Victimizarea femeii
 Violul constituie un raport sexual cu o parteneră
săvîrşit prin constrîngere sau profitînd de starea de
imposibilitate de a se apăra sau de aşi exprima voinţa.
 Un studiu petrecut la nivel mondial timp de trei ani pe
un eşantion de 500 000 de persoane a relevat
următoarele date referitoare la relaţia infractor-
victimă:
 a) violatorul nu era străin (rudă, prieten, iubit, alte
persoane bine cunoscute, cunoştinţe întîmplătoare) –
40%
 b) violatorul era un străin (complet necunoscut sau
cunoscut numai din vedere) – 55%
 c) relaţia nu poate fi precizată – 5%.
 Victimizarea femeii
 Dintr-un alt studiu efectuat pe un eşantion de
1 511 000 de victime a rezultat că violul
asupra femeilor atinge cotele cele mai înalte
cînd acestea se află între 16-34 de ani.
 În funcţie de rasă, 81 % din violuri se comit

asupra femeilor albe, iar în funcţie de statutul

marital, femeile care nu au fost niciodată
căsătorite sunt cel mai adesea victime ale
violului.
 Victimizarea femeii
Un studiu realizat în 1973 (autori M. Amir şi S. Nelson) a încercat să
scoată în evidenţă legătura care există între răspîndirea prostituţiei
şi cazurile de viol despre care s-a raportat poliţiei.
Studiul a pornit de la ideea că prostituatele sunt mai expuse la riscul
victimal decît alte persoane feminine din aceeaşi categorie de vîrstă.
În urma cercetărilor s-a constatat:
a) Victimizarea prostituatelor se înfăptuieşte cel mai frecvent de către
bărbaţi negri şi chiar de către poliţişti;
b) Numărul violurilor săvîrşite asupra prostituatelor îl depăşeşte cu
20% pe cel al violurilor comise asupra altor femei care nu fac parte
din această categorie;
c) În mod obişnuit vîrsta agresorilor este în medie cu 5 ani mai mare
decît vîrsta victimei;
d) Violarea prostituatelor este favorizată de faptul că ele sunt mai
supuse şi nu opun rezistenţă mare;
e) În lotul de agresori marea majoritate avea antecedente penale
 Victimizarea femeii
 Victimizarea femeii în familie. Aspecte specifice în
Republica Moldova.
Problema violenţei în familie are un caracter global, ea
reprezintă o problemă specifică şi în ţările dezvoltate.
În Republica Moldova soluţionarea acestei probleme
sau menţinerea ei sub un control strict este
împiedicată de următorii factori: societatea civilă încă
slab dezvoltată, cultura juridică este scăzută,
autoritatea sistemului de justiţie nu are încă un nivel
suficient de înalt.
În mare parte, o bună parte din populaţia Republicii
Moldova se axează la soluţionarea problemelor în
familie pe stereotipuri tradiţionale.
 Victimizarea femeii
Cauzele care determină femeile să accepte în
familie rolul de victimă sunt: lipsa spaţiului
locativ, suspiciunile că nu vor putea face faţă
problemelor financiare în lipsa partenerului,
dorinţa de a avea un soţ, mila faţă de agresor,
copii trebuie să aibă un tată, copii sunt
împotriva divorţului, ruşinea, influenţa
părinţilor/rudelor îndreptată spre menţinerea
familiei, vîrsta, speranţa că agresorul se va
schimba etc.
 Victimizarea femeii
 În cca 90 % de cazuri de violenţă în familie,
obiect al acţiunilor violente este femeia.
 Marea majoritate a agresorilor au fost educaţi în
familii unde violenţa era un fenomen real, ei
nici nu realizează faptul că există şi alte metode
de comportament sau alte metode de
soluţionarea a conflictelor.
 Un fenomen destul de răspîndit în Moldova e
numărul mare de bărbaţi, foşti agresori, a căror
soţii au părăsit familia şi ţara inclusiv cu scopul
de a se elibera de violenţa permanentă din
partea soţului.
 Victimizarea femeii
 Potrivit unui raport privind drepturile omului în Moldova în anii
2009-2010 efectuat de Centrul Internaţional “La Strada”, din
totalul de 1099 de apeluri la linia fierbinte a Centrului, 792 de
apeluri erau din partea femeilor-victime ale violenţei în familie.
 Din totalul acestor cazuri raportate 66% din femei au fost
victime ale violenţei din partea soţilor, 10% din partea foştilor
soţi, 8% din partea concubinilor; 6% din partea copiilor; 3% din
partea părinţilor; 2% din partea socrilor; 1% din partea
amanţilor; 1% din partea fraţilor.
 Din totalul numărului de femei-victime a violenţei în familie,
45% provin din familii social-vulnerabile; 40% din familii cu o
stare materială satisfăcătoare; 15% din familii înstărite.
Aceste date scot în evidenţă faptul că violenţa în familie poate
să afecteze femeile indiferent de nivelul de asigurare materială
a familiei din care face parte.
 Victimizarea femeii
 Republica Moldova încă nu a semnat și ratificat
Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea
şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi
violenţei în familie adoptată la Istanbul la 11 mai
2011.
 Această Convenție este la nivel european primul
document comprehensiv din punct de vedere
juridic pentru prevenirea, investigarea și
pedepsirea actelor de violență împotriva femeilor.
 Până în prezent, Convenția a fost semnată de 24
de State Membre ale Consiliului Europei, fiind
ratificată de către opt state.
 Victimizarea femeii
 În Republica Moldova, orice victimă a violenței în familie
(reprezentantul ei legal, iar în cazul minorului – organul de
tutelă şi curatelă), poate solicita, printr-o cerere, judecătoriei
raionale/ de sector emiterea unei ordonanțe de protecție. În caz
de imposibilitate de depunere a cererii de către victimă, la
solicitarea ei, cererea poate fi depusă de către procuror,
organul de asistenţă socială sau poliţie.
 Ordonanţa de protecţie este instrumentul legal prin care
instanţa de judecată aplică măsuri de protecţie a victimei
violenţei în familie, conform procedurii civile (art. 318/1 –
318/6 din CPC) sau procedurii penale (art. 215/1 din CPP).
 Judecătorul trebuie să examineze cererea în maxim 24 de ore,
pronunțând printr-o încheiere admiterea sau respingerea
cererii. În cazul admiterii cererii, se emite ordonanța de
protecție pe o perioadă de maxim 90 de zile, care cuprinde
anumite măsuri restrictive pentru agresor.
 Victimizarea femeii
 Potrivit unui raport al AO “Promo Lex” (Raportul privind drepturile
omului în Moldova. Retrospectiva anilor 2012-2013), în majoritatea
cazurilor când este invocată violența psihologică, instanțele de
judecată refuză emiterea ordonanțelor de protecție. Aici persistă două
probleme:
a) pe de o parte, atitudinea ostilă a judecătorilor care nu acordă
credibilitate declarațiilor victimei, iar pe de altă parte, imposibilitatea
victimei de a obține un raport de examinare de protecție în termen
de câteva luni de zile. psihologică, din simplul motiv că licența de a
emite astfel de rapoarte o are doar Centrul Naţional de Prevenire a
Abuzului faţă de Copii (în cauzele vizând minorii) și Spitalul Clinic de
Psihiatrie IMSP RM, care, de facto, eliberează rapoarte de examinare
psihiatrică.
b) tergiversarea emiterii ordonanței de protecție, atunci când
judecătoriile încalcă termenul de 24 de ore prevăzut de legislație
pentru examinarea cererii petiționarei sau atunci când curţile de apel
examinează recursurile asupra încheierilor de respingere a cererii de
eliberare a ordonanței în termen de câteva luni de zile.
 Victimizarea femeii
 Conform datelor Procuraturii Generale, în decursul anului
2012 au fost înregistrate, la nivel de ţară, circa 3,800 de
adresări vizând violența în familie.
 În majoritatea cazurilor adresările au parvenit de la soţiile
sau fostele soţii, care continuă să locuiască cu foştii soţi
într-o casă, precum şi de la mamele agresorilor.
 În baza cererilor victimelor violenţei în familie, depuse în
cadrul proceselor penale, procurorii teritoriali au înaintat în
instanţele judiciare 33 de demersuri privind aplicarea
măsurilor de protecţie victimei violenţei în familie în
conformitate cu prevederile art. 215/1 CPP, iar pentru
examinare în condiţiile art. 318/1-318/4 CPC au înaintat 65
de cereri.
 Din nimărul total de 830 cauze penale privind violenţa în
familie, doar în 38 cauze femeile au avut statut de agresor
 Victimizarea femeii
 Studiul „Violenţa faţă de femei în familie în Republica
Moldova” elaborat în anul 2011 cu suportul Programului
Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, a Entitatăţii
Naţiunilor Unite pentru Egalitatea de Gen şi Abilitarea
Femeilor, a Fondului ONU pentru Populaţie şi a
Ambasadei Suediei în Moldova.
 Studiul a dat următoarele rezultate:
Violenţa fizice prevalează din partea
soţului/partenerului curent şi a fost raportată de circa
40 la sută din femeile chestionate;
Ponderea cea mai mare revine femeilor din mediul rural;
Cele mai vulnerabile faţă de violenţa fizică sunt femeile
în vîrstă de 45-59 ani.
 Victimizarea femeii
Acelaşi studiu a relevat şi faptul că violenţa fizică prevalează
în primii ani de căsătorie/relaţie.
În acest sens cel mai probabil fiind influenţată de provocările
de ordin economic, apariţia copiilor, schimbări în conduită,
etc., dar şi lipsa abilităţilor de a soluţiona problemele apărute,
abilităţi care, de fapt, vin odată cu timpul.
De cele mai dese ori femeile sunt pălmuite, bruscate şi lovite.
Dar nu sunt excluse şi cazurile cînd femeile au fost bătute cu
pumnii, sugrumate sau chiar ameninţate cu arme din partea
soţilor/ partenerilor. O bună parte a actelor de violenţă fizică
au fost săvîrşite în mod repetat în cazul majorităţii victimelor.
Datorită, în mare masură, stereotipurilor de gen şi atribuirii fi
ecărui gen a anumitor caracteristici, violenţa fizică nu doar
este răspîndită pe larg, dar în unele cazuri este acceptată şi
justificată din punct de vedere socio-cultural.
 Victimizarea femeii
Maltratarea femeii de către soţ sau partenerul de viaţă.
Printre cauzele maltratării sau chiar a uciderii soţiei de
către soţ se pot enumera: conflictele conjugale,
infidelitatea soţiei, suspiciuni ale soţului privind
fidelitatea conjugală, gelozia, soţ alcoolic sau bolnav
psihic etc.
În anumite cazuri, ca urmare a frecventelor ameninţări
sau abuzului fizic, soţiile pot ele însele să comită
infracţiuni, inclusiv omorul sau vătămarea corporală a
soţului.
Prin comparaţie, omuciderile săvîrşite de către soţi
asupra soţiilor sunt mult mai multe decît cele comise
de către soţii asupra soţilor.
 Victimizarea femeii
 Uciderea soţului de către soţie poate avea diverse
motive.
 Cea mai dificilă situaţie este cea în care soţiile
maltratate mai mult timp ajung să victimizeze la rîndul
lor proprii soţi. În asemenea situaţii paradoxale,
victima iniţială devine agresor.
 Stabilirea gradului de vinovăţie a celor doi membri ai
cuplului penal, într-o astfel de situaţie, este destul de
dificilă. Aceasta deoarece pînă la comiterea omorului
soţul şi-a victimizat soţia, dar este posibil ca aceasta
să-l fi provocat încontinuu prin diferite acte
comportamentale, iar după un timp soţia
nemairăbdînd comportamentul violent aplicat de soţ,
răspunde prin violenţă şi îl ucide.
 Victimizarea femeii
 Victimizarea soţiei poate fi datorată în întregime
conduitei ostile şi agresive a soţului, dar,
totodată, poate să existe şi o contribuţie mai
mare sau mai mică a conduitei soţiei, în sensul că
ea poate prin comportamentul său, direct sau
indirect, actele victimizante ale soţului.
 Pentru atenuarea conflictelor intramaritale şi
evitării situaţiilor victimizante este recomandată
psihoterapia conjugală şi familială. Aceasta poate
contribui la diminuarea posibilităţii comiterii unor
acte victimizante, inclusiv a celor foarte grave
comise în cadrul relaţiilor conjugale.
 Victimizarea femeii
Victimizarea femeii de alte persoane decît
soţul/partenerul.
Violenţa din partea altor persone decît soţul/partenerul
este un fenomen mai puţin răspîndit. Potrivit Studiului
„Violenţa faţă de femei în familie în Republica Moldova”
elaborat în anul 2011, din totalul femeilor intervievate,
cca 6% au raportat asemenea experienţe pe parcursul
vieţii şi numai 1% în ultimele 12 luni.
Dacă violenţa fizică comisă de soţ/partener este
raportată mai mult de către femeile din mediul rural,
atunci violenţa non-partener este raportată
preponderent de către femeile din mediul urban.
 Victimizarea femeii
Persoanele care cel mai des au fost în postura de agresor
sunt bărbaţi, inclusiv taţii şi taţii vitregi, dar nu sunt
excluse cazurile cînd şi femeile din familie (mama sau
soacra) manifestă acţiuni violente faţă de femei. Astfel, se
confirmă modelul tradiţional de familie cînd părinţii, socrii
menţin un rol disciplinar în societatea moldovenească şi
acest fapt rezultă într-un nivel mai mare de permisivitate
socială şi culturală în ceea ce priveşte utilizarea forţei fizice
pentru soluţionarea conflictelor interpersonale în familie.
În determinarea probabilităţii survenirii violenţei din partea
non-partenerului, una din cauze ar fi caracteristicile
individuale ale familiei bazate pe obişnuinţa de aplicare a
abuzului fizic, cît şi aderenţa la norme ce acceptă un astfel
de comportament.
 Victimizarea femeii
 Consecinţele victimizării femeii sunt mai ample,
ele se extind dincolo de persoana femeii
victimizate. Consecinţele victimizării afectează, în
multe cazuri şi alte persoane din apropierea
femeii.
 Deseori se ajunge la dezorganizarea familiei,
divorţ, abandonarea copiilor, afectarea educaţiei
copiilor, degradarea morală a copiilor etc.
 Una din cele mai grave consecinţe ale victimizării
femeii este decesul ei în urma comiterii
infracţiunii.
 O situaţie specială există atunci cînd femeile
victimizate ajung în postura de agresoare.
 Victimizarea femeii
Consecinţele acţiunilor de violenţă asupra
sănătăţii fizice şi mentale ale victimei sunt
diverse.
De cele mai dese ori femeile au raportat
dureri şi vînătăi, urmate de leziuni ale ochilor
şi luxaţii. Dar există cazuri şi mai grave, fiind
raportate şi fracturări ale oaselor, leziuni ale
organelor interne.