Competențe sociale și civice

INFLUENȚA SOCIALĂ
 Ce este influența socială?
Procesul prin care emoțiile, opiniile sau
comportamentele unui individ sunt
modificate în prezența celorlalți.
 Forme ale influenței sociale
Conformism
Imitarea comportamentului majorității, bazată pe
nevoia de apartenență.
Complianță
Decizia de a mă conforma sau nu cerințelor venite
din partea unei persoane sau a unui grup.
Obediență
Supunerea oarbă în fața unei autorități, indiferent de
opinia personală.
Conformismul – experimentul lui Salomon
Asch (1951)
Complianța
Tehnici de persuasiune
Piciorul în ușă
O solicitare măruntă, urmată de
altele din ce în ce mai dificile sau
complexe (“a da un deget și a ți se
lua toată mâna”)

Ușa în față
O solicitare exagerată, urmată de
una mai rezonabilă.
Tehnici de persuasiune
Amorsarea (tehnica low
ball)
O ofertă inițială avantajoasă
urmată de creșterea prețului
imediat ce clientul acceptă
tranzacția.

Contactul fizic
Simpla atingere poate face
oamenii mai complianți.
Tehnici de persuasiune

A intra în “grații”
A câștiga admirația sau
recunoștința cuiva (ex.:
complimente măgulitoare,
mici favoruri etc)
Obediența – Experimentul Milgram
 Moralitatea
• Ce este moralitatea?
Nu există o definiție
unanim acceptată a
moralității. Pentru unii
teoreticieni, moral este tot
ceea ce nu aduce un
prejudiciu cuiva, în timp ce
pentru alții înseamnă orice
suprimă interesul propriu și
face cooperarea posibilă.
Filosofia moralei
• Filosofia moralei caută
răspunsuri la întrebări
precum: Ce înseamnă să fii
virtuos? Ce este binele?
Care e diferența dintre bine
și rău? Ce înseamnă
conduită morală?
• 2 abordări principale:
consecinționism și
deontologism
 Abordarea consecinționistă
• Conduita morală este cea care
se soldează cu cele mai bune
consecințe, care face lumea un
loc mai bun.

• Alegerea morală se face

calculând impactul fiecărei
alternative (Câte persoane sunt
afectate pozitiv sau negativ?
Cât de intens este efectul?)
 Abordarea consecinționistă
Puncte tari:
• Punct de vedere radical,
simplu, greu de contrazis

Puncte slabe:
• Ne forțează să acceptăm
ca morale lucruri despre
care știm că nu sunt
 Abordarea deontologistă
• Constrângerile morale există
indiferent de consecințe și se
aplică indiferent dacă
acțiunea duce la mai multă
durere decât plăcere.

• Întrebarea pe care trebuie să

ți-o pui este “cum ar fi dacă
toată lumea ar face acest
lucru?”
 Abordarea deontologistă
Puncte tari:
• Se apropie mai mult de ceea
ce majoritatea dintre noi
înțelegem prin moralitate.

Puncte slabe:
• Regulile sunt prea stricte,
inflexibile și greu de aplicat în
viața reală. Cine stabilește
aceste principii imuabile?
 Dileme, dileme...
Te afli într-un avion care se prăbuşeşte. Atunci când
luminile de urgenţă se aprind, iar măştile cu oxigen
coboară din plafon, persoana de lângă tine intră în panică
deoarece masca de oxigen corespunzătoare locului
respectiv nu a coborât.
Ce faci? Îi dai masca ta, riscând astfel să rămâi fără oxigen
şi în scurt timp să mori sau îl laşi în voia sorţii? Dacă alegi
opţiunea de a împărţi masca, să faceţi cu rândul, asta va
duce foarte rapid la moartea amândurora.
Ce decizie iei dacă persoana de lângă tine este una
străină? Dar dacă este una apropiată?
 Dileme, dileme...
Te afli închis într-un lagăr. Un gardian sadic
este pe cale de a-ţi spânzura fiul care a
încercat o evadare cu puţin timp în urmă.
Acesta vrea ca tu să fi cel care va împinge
scaunul de sub el. Dacă nu faci asta, gardianul
îţi va omori fiul plus încă doi deţinuţi. Ce faci în
situaţia asta?
 Dileme, dileme...
În romanul „Alegerea lui Sophie” scrisă de William Styron, o femeie
poloneză, Sophie Zawistowska, este arestată de trupele naziste şi trimisă în
lagărul de la Auschwitz împreună cu cei doi copii ai săi.

Când ajunge acolo, deoarece nu era evreică, acesteia îi se acordă „onoarea”

de a alege care dintre copii va fi dus la camera de gazare, altfel îi vor omori pe
amândoi. În agonia indeciziei, ea hotărăşte ca fetiţa mai mică să fie cea
sacrificată, gândind că baiatul este mai mare şi mai puternic, astfel având mai
multe şanse de supravieţuire.

Sophie pierde contactul cu fiul ei şi nu află niciodată ce s-a întâmplat cu

acesta. După mai mulţi ani, măcinată de faptul că a trebuit să aleagă dintre
cei doi copii, aceasta se sinucide. Întrebarea este, ar fi trebuit să se simtă
vinovată?
 Dileme, dileme...
Într-o barcă de salvare ce în mod normal era proiectată să ţină doar şapte
persoane, se aflau 20 de oameni. Asta era singura barca de salvare care a
rămas întreagă în urma coliziunii unui vapor cu un aisberg. Având în vedere că
se apropia o furtună, pentru ca cineva să supravieţuiască, era necesar ca
barca să devină mult mai uşoară.

În aceste condiţii, căpitanul a concluzionat că singurul lucru care trebuie

făcut este acela de a împinge în mod forţat unele persoane din barcă
trimiţându-le practic la moarte. El a gândit că aceste persoane dacă
rămâneau în continuare în barcă, cu siguranţă aveau să moară deoarece
barca era prea grea şi urma să se scufunde, murind astfel şi toate persoanele
din aceasta.

A făcut căpitanul ceva greșit?

 Teoria cercurilor morale
• Primul cerc moral: Eu
vs alții
• Al doilea cerc moral:
Familia mea vs alții
• Al treilea cerc moral:
Grupul meu vs ceilalți
• Al patrulea cerc moral:
Cei din proximitatea
mea vs ceilalți
Problema Trolley
 Rațiune sau simțire?

“Rațiunea este sclava pasiunii”

David Hume
Dezgustul
• Emoție universal umană,
apare în toate culturile și e
însoțită de o mimică
specifică.

• Fiecare mișcare de tip

genocid s-a bazat pe crearea
unui sentiment de dezgust
cu privire la un anumit grup.
 Moral sau imoral?
Câinele unei familii fuge într-o zi pe stradă și
este lovit de mașină. Familia recuperează corpul
câinelui, îl jelesc, sunt foarte triști. La un
moment dat își dau seama că nu au nimic de pus
pe masă la cină, așa că decid să gătească și să
mănânce câinele. Masa este delicioasă, toți
membrii familiei sunt foarte mulțumiți.

Au făcut ceva greșit? De ce?

 Moral sau imoral?
Cineva tocmai făcea curățenie, când a
constatat că nu are niciun burete cu care să
curețe toaleta, care este foarte murdară.
Găsește într-un dulap un steag românesc pe
care îl folosește pe post de cârpă, iar toaleta
este apoi impecabil de curată.

A făcut ceva greșit? De ce?

 Politica bizară a dezgustului
• Poți să prezici orientarea politică a cuiva în
funcție de cât de sensibil la dezgust este? Dave
Pizarro susține că da și analizează implicațiile
acestui fapt inclusiv asupra judecății morale.

• http://goo.gl/ZkqYsT
 Rolul emoțiilor
• Dorința sexuală influențează judecata morală. Într-un studiu,
procentul bărbaților care au declarat că ar putea fi atrași de o
fată de 12 ani a crescut de la 25% la 50% după ce aceștia au
vizionat un material cu conținut erotic.

• Procentul celor care au declarat că ar putea fi atrași sexual de

un animal s-a triplat după vizionarea materialului respectiv.

• Confruntați cu problema Trolley, procentul celor dispuși să

împingă grăsanul de pe pod a crescut semnificativ în cazul
subiecților care au vizionat un clip video amuzant înainte.
 Oxitocina – hormonul moralității
• Poate o simplă îmbrățișare să ne facă mai
morali? Se pare că da 

• http://goo.gl/yuoCXR
 Dilema lui Heinz
O femeie era pe moarte din cauza unei forme agresive de cancer. Exista pe piață
un medicament despre care doctorii credeau că ar putea-o salva. Era o formă de
radium recent descoperită de farmacistul din oraș. Medicamentul avea un cost de
producție ridicat, dar farmacistul îl vindea la un preț de 10 ori mai mare. Dacă el
plătea 200$ pentru fabricarea medicamentului, vindea o doză la prețul de 2000$.
Soțul femeii bolnave, Heinz, a cerut bani împrumut de la toți cunoscuții, dar nu a
putut strânge mai mult de 1000$, jumătate din prețul cerut de farmacist. A
încercat să-l înduplece pe farmacist spunându-i că soția lui e pe moarte și i-a cerut
să-i dea medicamentul luându-și angajamentul că va plăti și restul sumei cât de
curând. Farmacistul a refuzat: “nu, eu am descoperit medicamentul ăsta și vreau
să fac bani din el”. Disperat, Heinz a intrat prin efracție în farmacie și a furat
medicamentul pentru soția lui.

A procedat Heinz corect sau nu? Justificați răspunsul.

Stadiile dezvoltării morale
Lawrence Kohlberg
(1927 – 1987)

6 stadii ale dezvoltării morale,

împărțite pe 3 nivele:
preconvențional, convențional,
post-convențional

Nu poți accede la un stadiu

superior fără să treci prin cele
care îl preced

Nu toată lumea accede la

stadiile superioare ale dezvoltării
morale
Nivelul preconvențional al judecății
morale (4-10 ani)
Stadiul 1: Morala pedepsei și
supunerii
Regulile sunt respectate
pentru a evita sancţiunea
(binele şi răul sunt evaluate
după consecinţele fizice ale
acţiunii: este bine ceea ce
este recompensat; rău - ceea
ce este pedepsit)
Dezvoltarea morală a copilului – Stadiul
1
Copilul acceptă necondiţionat
autoritatea părinţilor,
moralitatea faptelor sale avînd
drept criterii supunerea la
cerinţele formulate de aceştia.
Copilul intuieşte regula morală
în termenii consecinţelor fizice
imediate, care sunt
avantajoase dacă pedeapsa
poate fi evitată. Vor fi
apreciate, deci, ca fiind
“morale” acele fapte care nu
sunt asociate cu sancţiunile
fizice.
Dilema lui Heinz – Stadiul 1
“Heinz nu ar trebui să fure
medicamentul pentru că va ajunge la
închisoare”

Sau

“Heinz ar trebui să fure medicamentul,

pentru că altfel soția lui îl va certa”
Nivelul preconvențional al judecății
morale (4-10 ani)
Stadiul 2: Hedonismul
instrumental naiv
Binele şi răul sunt evaluate
după nevoile personale: este
bine ceea ce aduce avantaje;
rău este ceea ce nu aduce
beneficii; orientarea se face
în direcţia obţinerii
recompensei.
Dezvoltarea morală a copilului – Stadiul 2

Copilul se conformează la normă

pentru a fi recompensat.
Reciprocitatea dintre actele dorite şi
aşteptate de ceilalţi de la el, pe de o
parte şi beneficiile ce pot fi astfel
obţinute, pe de altă parte,
reprezintă principala regulă a
moralităţii. Judecata morală este
acum condiţională: “Fac ceea ce
spui dacă-mi cumperi bomboane”.
El se înclină deci în faţa “legii” sau
îşi oferă serviciile numai dacă poate
obţine la rîndul său un serviciu.
 Dilema lui Heinz – Stadiul 2
“Heinz nu ar trebui să fure medicamentul pentru
că dacă va merge la închisoare va fi mult mai
nefericit decât în cazul decesului soției”

Sau

“Heinz ar trebui să fure medicamentul, pentru că

va fi mult mai fericit dacă aceasta se va vindeca,
chiar dacă va merge la închisoare”
Nivelul preconvențional al judecății
morale
Implicații de ordin pedagogic:
- Cu cât copilul avansează în vârstă, cu
atât este mai important să folosim
recompense în detrimentul
pedepselor
- Procedând astfel, îl ajutăm să treacă
de la stadiul 1 (al obedienței bazate
pe teama de pedeapsă), la stadiul 2
(al căutării recompensei)
 Nivelul preconvențional al judecății
morale
Efectul “Happy victimizer”

Până în jurul vârstei de 7 ani,

este neobișnuit ca un copil să
asocieze emoții precum
rușinea, vinovăția, remușcarea
unui comportament imoral,
chiar dacă sunt conștienți de
suferința victimei și de faptul
că este un comportament
greșit
Nivelul convențional al judecății morale (10-
16 ani)
Stadiul 3: Moralitatea
bunelor relații
Binele şi răul sunt apreciate
după cum acțiunile sunt
apreciate de alţii. Este bine
ceea ce face plăcere
celorlalți, iar rău este ceea
ce-i supără.
Dezvoltarea morală a copilului – Stadiul 3

Copilul acceptă regulile şi

normele morale, se conformează
standardelor de comportament
prescrise de societate din dorinţa
de a face plăcere celorlalţi şi de a
fi recunoscut ca un băiat sau o
fată “bună”. Aprobarea sau
dezaprobarea în cadrul
grupurilor de referinţă (familia,
grupul de prieteni) reprezintă
acum principalele criterii ale
raţionamentului moral.
 Dilema lui Heinz – Stadiul 3
“Heinz nu ar trebui să fure medicamentul
pentru că furtul este greșit. Nimeni nu îl
poate acuza că n-a făcut tot ce a putut”

Sau

“Heinz ar trebui să fure medicamentul,

pentru a dovedi că este un soț bun”
Nivelul convențional al judecății morale
(10-16 ani)
Stadiul 4: Moralitatea ordinii
și datoriei
Binele şi răul sunt evaluate în
funcție de impactul acțiunilor
asupra ordinii sociale. Este
bun ceea ce respectă legea și
rău ceea ce o încalcă.
Dezvoltarea morală a copilului – Stadiul
4

Se extind cadrele de referinţă

ale asumării conduitei
morale: adolescentul nu se
mai raportează acum doar la
grupul său restrâns, ci la
întreaga comunitate socială.
Normele şi valorile sociale
încep să fie interiorizate, iar
tânărul ajunge să
dobândească treptat sensul
integrităţii personale.
 Dilema lui Heinz – Stadiul 4
“Heinz nu ar trebui să fure medicamentul
pentru că legea interzice furtul. Unde am
ajunge dacă toată lumea ar încălca legea?”

Sau

“Heinz ar trebui să fure medicamentul, dar

apoi să se predea poliției, să suporte
consecințele legale și să-l despăgubească pe
farmacist”
Nivelul convențional al judecății morale

Implicații de ordin pedagogic:

- Utilizarea de pedepse și recompense directe
după 10 ani poate forța copilul să stagneze
într-un stadiu inferior al dezvoltării morale
- Aprecierea sau dezaprobarea
comportamentului copilului devin instrumente
pedagogice mai eficiente
- Dincolo de apreciere sau dezaprobare, e
important să-i explicăm consecințele sociale
ale faptelor sale
Nivelul post-convențional al judecății
morale
Stadiul 5: Moralitatea
contractului social
Legile sunt bune, dar nu
infailibile. Ele pot și trebuie
modificate în funcție de ceea ce
majoritatea decide că este bine
pentru societate în ansamblu.
Bun înseamnă ceea ce
protejează drepturile individuale
ale omului.
 Dilema lui Heinz – Stadiul 5
“Heinz nu ar trebui să fure medicamentul pentru
că ar încălca dreptul la proprietate intelectuală
al farmacistului”

Sau

“Heinz ar trebui să fure medicamentul, pentru că

dreptul la viață este mai presus de legea care
interzice furtul. Heinz nu ar trebui sancționat
penal, deoarece are circumstanțe atenuante”
Nivelul post-convențional al judecății
morale
Stadiul 6: Moralitatea principiilor
individuale de dreptate

Oamenii se comportă deopotrivă în funcţie

de principiile etice universale, dar şi în
conformitate cu propriul sistem de valori,
deja cristalizat. Principalul criteriu al
raţionamentului moral îl constituie acum
semnificaţia personală acordată
conceptelor de justiţie, compasiune,
egalitate, demnitate. Adevărata sursă a
“recompensei” morale o constituie propria
conştiinţă.
 Dilema lui Heinz – Stadiul 6
“Heinz nu ar trebui să fure medicamentul pentru că
alții ar putea avea nevoie la fel de mare de
medicament, iar viața unui om este la fel de
importantă cu cea a semenilor săi”

Sau

“Heinz ar trebui să fure medicamentul, pentru că

dreptul la viață este mai presus de dreptul la
proprietate intelectuală”
Nivelul post-convențional al judecății
morale
Implicații de ordin pedagogic:
- Gândirea critică este o abilitate cheie
pentru accederea la stadiul post-
convențional
- Încurajarea copilului de a reflecta la
motivele și valorile din spatele
acțiunilor sale
Teoria lui Kohlberg – implicații de ordin
pedagogic

• Dezvoltarea moralității este un proces

• Scopul educației morale este formarea unei conștiințe proprii
• Este mai important motivul care stă în spatele unei decizii
morale decât decizia în sine. Nu trebuie să ne limităm la a fi
mulțumiți când copilul este compliant față de ceea ce îi
cerem, ci este important să înțelegem de ce este compliant:
De frică? Pentru că o conduită compliantă îi aduce un
beneficiu imediat? Pentru că vrea să ne câștige admirația?
Pentru că înțelege că este important să respecte reguli?
Pentru că vrea să onoreze un contract social? Sau pentru că
decizia de a fi compliant este în linie cu propriile sale valori?
 Poate știința să ne ofere răspunsuri la
dileme morale?
• Unde căutăm răspunsuri la dileme
morale? Poate știința să ne ajute în acest
demers?

• http://goo.gl/clXaWD
 Moralitate și religie
• Religia a făcut lumea un loc mai
moral sau dimpotrivă?
• Ce este de fapt religia?
• Care este influența religiei
asupra indivizilor?
• Care sunt mecanismele prin
care religia poate influența
moralitatea?
• Ce fel de educație religioasă ar
trebui să le oferim copiilor?
Sursa:
http://www.ziare.com/politica/parlament/ati-vota-un-homosexual-ca-presedinte-sauparlamentar-sond
aj-ziare-com-1109218
Studiu ziare.com “Ați vota un homosexual ca președinte sau parlamentar?”, 2011
Sursa: http://cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2013/08/ires-religie.pdf
Studiu IRES “Percepții privind religia și morala”, 2013
 Temă de reflecție

Cum vă explicați percepția atât de

nefavorabilă asupra ateilor?
Unii oameni cred că nu putem vorbi despre
moralitate fără religie...

“Unde nu există
Dumnezeu, orice e
permis”

F.M. Dostoievski
 Alți oameni cred că moralitatea are o
componentă înnăscută...

“Comportamentul pro-social se
întâlnește și la primate superioare,
care nu au religie. Maimuțele bonobo
vor deschide o ușă pentru ca un
seamăn al lor să aibă acces la hrană,
chiar dacă asta înseamnă că vor pierde
o parte din ea. Animalele se ajută
frecvent unele pe altele, majoritatea
mamiferelor demonstrează un
comportament empatic. Creierul
nostru nu este fundamental diferit de
al lor.”

Frans de Waal
 Temă de reflecție

Este moralitatea înnăscută sau învățată?

Moralitatea – înnăscută sau învățată?

• Cercetătorul Frans de Waal prezintă o

serie de experimente care arată cât de
multe trăsături morale avem în comun cu
animalele.
• http://goo.gl/7ZchDO
Unii oameni cred că religia este cea care îi
învață pe oameni să facă bine...

“Pentru ca oameni
răi să facă lucruri
bune, e nevoie
de religie”

Freeman Dyson
Alți oameni cred contrariul...

“Fără religie, ai oameni

buni care fac lucruri
bune și oameni răi care
fac lucruri rele. Dar ca să
ai oameni buni care fac
lucruri rele, e nevoie de
religie.”

Steven Weinberg
 Temă de reflecție

Religia a făcut lumea un loc mai moral sau

mai puțin moral? De ce?
Religia a făcut lumea un loc mai puțin moral

Matthew White consideră religia autorul moral al

13 dintre cele mai mari atrocități ale omenirii,
ducând la moartea a peste 47 de milioane de
oameni (pe locul 2 după comunism, considerat
responsabil de decesul a 67 de milioane de
victime.

Câteva exemple:
- Cruciadele (1 milion de victime)
- Inchiziția (350.000 de victime)
- Persecuția popoarelor native din America de către
conchistadorii creștini (20 milioane de victime)
- Goana după vrăjitoare (100.000 de victime)
Religia a făcut lumea un loc mai moral

Dinesh D’Souza susține că ideea

de caritate își are originile în
religie și că este greu de
demonstrat că religia a fost cea
care a stat la baza tuturor
acelor conflicte istorice. Religia
a fost mai degrabă folosită de
oameni pentru a-și justifica
violența înnăscută.
Religia a făcut lumea un loc mai moral sau
mai puțin moral?

Realitatea este că e imposibil de

răspuns la această întrebare. E
greu de imaginat o lume fără
religie, deoarece încă din cele
mai vechi timpuri oamenii au
fost religioși și majoritatea
societăților au fost religioase.
Chiar și societățile ateiste astăzi
au o istorie religioasă lungă în
spate, care poate fi utilizată ca
argument pentru a explica
avansul societăților respective.
Ce este de fapt religia?

Religia are 3 componente:

• Credințele religioase
• Practicile religioase
• Experiențele religioase
Credințele religioase
Practicile religioase
Experiențele religioase
Ce este de fapt religia?

Nu este neapărat să fie

întrunite toate cele 3
componente. Oamenii pot avea
credințe religioase fără să
participe la ritualuri și fără să
trăiască experiențe religioase.
Sau pot participa la ritualuri
fără să creadă neapărat în ceva.
Sau pot avea experiențe
spirituale, fără ca acestea să se
încadreze în tiparele unei religii.
Efectele religiei asupra moralității indivizilor –
Ce ne spune știința?

Arthur C. Brooks:
• Oamenii religioși fac acte caritabile
mai des; de asemenea, sunt mai
deschiși spre donarea de sânge sau
acțiuni de voluntariat.
• Oamenii non-religioși declară mai
frecvent că simt că au eșuat în viață,
în timp ce oamenii religioși declară de
două ori mai frecvent că sunt fericiți.

Concluzia: Religia pare să aibă o

influență pozitivă la nivel individual.
Efectele religiei asupra moralității indivizilor –
Ce ne spune știința?

Gregory Paul:
• Societățile religioase înregistrează
mai multe acte de violență, o rată mai
mare a sinuciderii, o frecvență mai
mare a bolilor cu transmitere sexuală,
a sarcinilor timpurii și a avorturilor,
comparativ cu societățile
preponderent ateiste (ex.: țările
scandinave)

Concluzia: Religia pare să aibă o

influență negativă la nivel social.
 Temă de reflecție

Oamenii religioși par să fie mai buni, mai

altruiști și mai fericiți, dar în societățile
religioase oamenii se poartă mai urât unii
cu alții. Cum explicați acest paradox?
 Cum influențează religia moralitatea?
1. Credința în Dumnezeu

• Suntem mai buni deoarece

credem că cineva ne veghează.
• Nenumărate studii au
demonstrat că oamenii se
comportă diferit atunci când cred
că sunt observați, comparativ cu
situația în care acest lucru nu se
întâmplă. Oamenii sunt foarte
preocupați de reputația lor și de
imaginea pe care o proiectează
despre propria persoană.
 Cum influențează religia moralitatea?
Exemple:
• Într-un studiu experimental, subiecții au
fost mult mai puțin înclinați spre a trișa la
rezolvarea unei sarcini pe calculator atunci
când pe ecran apărea o pereche de ochi.
• În alt experiment, oamenii puteau servi
cafea, zahăr și lapte, iar apoi să plătească
tot ce au consumat punând suma
respectivă într-o cutie. Încasările erau
semnificativ mai mari atunci când
deasupra cutiei se afla o fotografie care
înfățișa o pereche de ochi.
 Cum influențează religia moralitatea?
2. Aspectul social, comunitar al religiei

Robert Putnam și David Campbell arată că singurul factor

care exercită o influență semnificativă asupra
comportamentului caritabil este rata de frecventare a
instituției religioase. Un ateu care se implică în viața
socială a congregației este mai înclinat spre acte
caritabile decât un credincios care nu merge la biserică.
 Cum influențează religia moralitatea?
3. Credințele religioase în sine

Fiecare religie are un set de texte sacre

care conțin legi, precepte morale, obligații
etc, iar acestea pot influența direct
comportamentul și modul în care ne
raportăm la probleme precum actele
caritabile, practicile sexuale, traiul în
societate etc.

Frecvent se întâmplă ca oamenii să

găsească elemente religioase care să le
susțină punctul de vedere în anumite
chestiuni, și nu viceversa.
Cum ar fi dacă am lua Biblia ad literam?

• A.J. Jacobs a căutat răspunsul la această

întrebare încercând să trăiască timp de un
an respectând “cu sfințenie” Biblia.

• http://goo.gl/RYDJL7
 Temă de reflecție

Este educația religioasă benefică pentru

copii? În sarcina cui ar trebui să cadă
educația religioasă a copiilor și cum ar
trebui aceasta abordată?
 Educație religioasă – argumente pro
John Bartkowski: a chestionat părinții și profesorii a peste
16000 de copii cu privire la măsura în care aceștia dau dovadă
de autocontrol, demonstrează comportamente specifice de
fericire/nefericire și sunt integrați în colectiv. Copiii ale căror
familii frecventau regulat biserica au obținut scoruri mai bune,
în timp ce scorurile cele mai proaste au fost obținute de copiii
ai căror părinți nu ajunseseră la un consens cu privire la
educația religioasă.

Chiswick & Mirtcheva (2010): Copiii cu afiliere religioasă

puternică și pentru care religia este importantă au raportat un
nivel mai ridicat de sănătate generală și în special bunăstare
psihologică.
 Educație religioasă – argumente contra
Universitatea Boston (2013):

• Copiii care provin din familii religioase au dificultăți în a

discerne realitatea de fantezie și sunt, din acest motiv, mai
supuși riscurilor de accidentare.

• Credințele religioase pot avea un efect negativ asupra stimei de

sine a copilului, în special dacă acesta face parte dintr-o
categorie condamnată de religie (ex: are dizabilități sau o altă
orientare sexuală)