UNIVERSITATEA AUREL VLAICU DIN ARAD

FACULTATEA ȘTIINȚE ale EDUCAȚIEI, PSIHOLOGIE și ASISTENȚĂ SOCIALĂ

ANUL II PSIHOLOGIE

REFERAT
Ancorarea socială a judecaților

Coordonator: Chiș Roxana

Elaborat: Cucu Margareta

Arad 2021
Ancorarea socială a judecăților.

Ce este judecata socială?

Teoria judecātii sociale face referire la modul în care evaluām o situatie, o persoană în
functie de propriile noastre opinii despre ce este bun sau rãu, moral sau imoral,
acceptabil sau inacceptabil, sigur sau nesigur. Cu alte cuvinte, ne aplicăm propriile
scheme cognitive, propriile convingeri asupra mediului inconjurător pentru a şti cum
şă relaționăm cu el în continuare. Teoria judecătii sociale este de acord că judecata este
un proces care are loc în subconstient. In momentul perceperil situatiei/persoanei.
Teoria judecătii sociale, propusă de Carolyn Sherif, Muzafer Sherif si Carl Hovland,
stipulează că o persoană poate avea una din trei atitudini cu privire la o
situatie/notiune: - unde gåsim idei/notiuni acceptate de fiecare în parte Atitudine de
acceptare Atitudine de respingere - in care se încadrează notiunile neacceptate
Atitudine de neangajare - față de enunțuri destul de indepărtate de persoana în cauză,
dar nu respinse total.
“Nu judec, dar…” (2)
În primul articol vorbeam despre judecata socială şi spuneam că ne ajută să evaluăm
mediul înconjurător pentru a ne forma o părere şi pentru a lua decizii. Dar cum se
întâmplă lucrurile mai exact?
Teoria judecăţii sociale, propusă de Carolyn Sherif, Muzafer Sherif şi Carl Hovland,
stipulează că o persoană poate avea una din trei atitudini cu privire la o
situaţie/noţiune:
Atitudine de acceptare – unde găsim idei/noţiuni acceptate de fiecare în parte
Atitudine de respingere – în care se încadrează noţiunile neacceptate
Atitudine de neangajare – faţă de enunţuri destul de îndepărtate de persoana în
cauză, dar nu respinse total
Fiecare persoana are o poziţie ancoră, poziţia unde se plasează în momentul prezent,
părerea pe care o are în momentul X şi care, în funcţie de mai mulţi factori, se poate
schimba.
Unul dintre factori, dacă nu cel mai important factor în formarea unei păreri şi
adoptarea unei atitudini este nivelul de implicare al egoului sau cât de importantă
este chestiunea în cauză pentru persoana în cauză. De exemplu, puţini suntem afectaţi
de o eventuală lege de circulaţie din Anglia, însă cu toţii suntem implicaţi şi afectaţi
dacă aceeaşi lege se adoptă şi în România.
 Bibliografie
1. https://alingavreliuc.files.wordpress.com/2010/10/doisemugny-
psihologie-sociala-experimentala.pdf
2. https://cantemir.ro/cursuriudc/1sem1/Facultati/Psihologie/Anul
%202/Psihologie%20sociala/Tomuletiu,%20rezumat
%20PSIHOLOGIE%20SOCIALA.pdf