Definitii BIOINGINERÍE s. f. 1. Domeniu interdisciplinar fundamentat pe transferul de principii teoretice și metodologice între biologie și științe tehnice. 2. Inginerie genetică. [Pr.: bi-o-in-] – Bio- + inginerie (după engl. bioengineering) (DEX online) BIOMECÁNICĂ s. f. Știință care studiază, pe baza mecanicii generale, structura, evoluția și funcțiile aparatului motor al animalelor și al omului. [Pr.: bi-o-] – Din fr. Biomécanique (DEX online) BIÓNIC, -Ă, bionici, -ce, s.f., adj. 1. S. f. (În sintagma) Bionică informațională= ramură a bionicii care studiază mecanismele de recepție, stocare, prelucrare și transmitere a informației la sistemele biologice în vederea transpunerii lor în tehnica informațională. 2. Adj. De bionică (1) Bionica este un câmp de cercetare și aplicație interdisciplinar care se ocupă de studierea de soluții tehnice "găsite" de natură prin evoluție și aplicarea acestora în tehnică și tehnologie umană inovativă. Bionica s-a născut din descoperirea că "invențiile" deseori uimitoare ale naturii sunt optimizate la un nivel mult superior soluțiilor realizate de oameni pentru scopurile respective. Bionica este învățare sistematică de la natură și astfel se deosebește de "inspirație din natură". Disciplinele incluse în bionică sunt științe naturale și științe tehnice (inginerie), dar după caz și arhitectură, design, filozofie. Bionica poate fi divizată în trei domenii : bionica biologică - studiază procesele ce au loc în sistemele biologice ; bionica teoretică - care elaborează modele matematice ale acestor procese ; bionica tehnică (inginerească) - care folosește modelele create de bionica teoretică în soluționarea problemelor de ordin tehnic Exemplu timpuriu pentru bionică: Studiu pentru un aparat de zbor al lui Leonardo da Vinci (Codex Atlanticus f.858r Suprafețe care nu pot fi udate sau/și cu proprietăți autocurățătoare: cercetarea efectului frunzei de lotus Optimizarea structurii de componente prin Computer Aided Optimization (CAO) și Soft Kill Option (SKO): forme de creștere de plante / copaci, structura internă a oaselor Folii Riblet: pielea rechinilor este acoperită de solzi mici canelați paralel cu direcția de mișcare, care reduc sustanțial forțele de frecare cu apa. Acest efect de reducere a rezistenței apare în toate mediile turbulente, deci și în aer. O aplicație din această descoperire sunt foliile riblet care se pot aplica suprafețelor exterioare ale navelor și aeronavelor, reducând consumul de energie. Închizătorile de tip velcro (închizători cu scai) mimează fructele de scai.
Velcro este o marcă înregistrată ce
definește procedeul de prindere rapidă a unei suprafețe de nylon cu o suprafață scămoșată, suprafetele de prindere ale cosmonautilor precum si unele dintre echipamente fiind dotate cu asmenea inchizatori (scai ). Cupolele geodezice cunoscute din arhitectura lui Richard Buckminster-Fuller și de la cupolele de protecție pentru radar sunt structuri preluate din natură (Radiolaria).
Liniile geodezice pe un con de pin
Biomecanica este stiinta care aplica legile mecanicii la studiul biosistemelor: celule, tesuturi, organisme, populatii, ecosisteme etc. In acelasi timp stiinta fundamentala si aplicata, biomecanica studiaza aspectele generale ale fenomenelor mecanice din materia vie si implicatiile lor fiziologice, comportamentale si terapeutice. Se poate afirma ca biomecanica este stiinta nascuta prin influenta reciproca intre: biologie, medicina interna, chirurgie, protetica, robotica, traumatologie si studiul problemelor industriale legate de sanatatea omului (Doina Dragulescu, Modelarea in biomecanica, E.D.P., Bucuresti, 2005) BIOTEHNOLOGÍE s. f. 1. studiu al corelațiilor dintre parametrii civilizației tehnologice și adaptabilitatea ființei umane. 2. utilizarea în tehnică a microorganismelor, a culturilor de celule vegetale și animale pentru producerea de substanțe utile în agricultură și în industria alimentară, farmaceutică etc. (< germ. Biotechnologie) 1. Introducere Bioingineria are aplicatii in diagnosticarea, terapia (tratamentul) si supravegherea bolnavilor. Aparatele tehnico-medicale realizate pe baza principiilor din bioinginerie se utilizeaza in urmatoarele domenii: - cercetarea si monitorizarea fiziologica; - instrumentar pentru diagnostic si tehnica imaginii; - aparatura de laborator; - supravegherea bolnavilor; - organe artificiale; - proteze si orteze; - procesarea automata a datelor; - sisteme de implantare. 2. Istoric Primele preocupari in domeniul aparitiei si dezvoltarii instrumentelor specifice bioingineriei dateaza din perioada antica. Primele indicații asupra unor încercări de tratamente "neurologice" rezultă din descoperirile arheologice". Aproximativ cu 10.000 de ani a.Chr. au fost efectuate trepanații craniene. Deschiderea cutiei craniene este singura dovadă a unei metode de tratament, pentru că modificările osoase se pot constata și după mii de ani. Întrucât s-au observat procese de regenerare osoasă, rezultă că mulți dintre "pacienții" trepanați au supraviețuit. O condiție a supraviețuirii era lăsarea intactă a durei mater. Cu privire la indicațiile unei asemenea intervenții se poate numai specula, de presupus sunt simptome neurologice ca durerile de cap, crizele epileptice sau aveau - probabil - o semnificație rituală. Primele documente în care se descriu afecțiuni neurologice provin din Egiptul antic, în care, în jurul secolului al XIV-lea a.Chr., sunt menționate dureri de cap, crize epileptice sau amețeli, paralizii sau hemoragii din nas sau urechi după fracturi ale craniului Se găsesc, de asemenea, descrieri anatomice ale creierului și ale structurilor înconjurătoare. În antichitatea greacă, Pitagora și Anaxagora au atribuit pentru prima dată creierului facultatea gândirii și simțirii, socotindu-l sediul sufletului, și au descris legăturile dintre creier și nervi. Descrieri ale diverselor boili neurologice se găsesc în scrierile lui Hippocrate. Ciocan de reflexe 1540- medicul francez Ambroise Pare realizeaza primele membre artificiale Primele cazi de baie au fost realizate intre 2000 si 1950 inainte de Cr. Lentilele bifocale au fost create de Benjamin Franklin in 1784. 1788- John Greenwood inventeaza freza dentara cu actionare manuala Proteza dentara, realizata din fildes si portelan Edward Jenner descopera vaccinul impotriva varsatului Theophile Laennec inventeaza stetoscopul Primul sistem de anesteziere pe baza de eter si cloroform Radiografia cu raze X Sotii Curie descopera radioactivitatea Einthoven inventeaza primul electrocardiograf Primul plaman de otel (artificial) Primul aparat pentru dializa Primul ecograf Primul peacemaker Prima tomografie computerizata Bibliografie 1. Dragulescu Doina, Modelarea in biomecanica. Ed. Did. si Pedagogica, Bucuresti, 2005. The illustrated dictionary of Inventors and Inventions. Bloomsbury, London, 1994.