Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Management Aplicat În Știința Sportului Și Educației Fizice
Management Aplicat În Știința Sportului Și Educației Fizice
Conform statisticii din 2005 federația cu cele mai multe secții sportive afiliate este
Federația Română de Fotbal, federația cu cei mai mulți sportivi legitimați este Federația Română
de Tenis, cu 17185 sportivi, FRF aflându-se pe locul 2 cu 11441 sportivi. Cei mai mulți antrenori
și arbitri se află la Federația Română de Fotbal, primii fiind în număr de 553, respectiv 467.
De fapt, Federația fusese constituită, în mod provizoriu, încă din 8 noiembrie 1905, la 14
septembrie 1906, cu prilejul Congresului venind oficializarea. La înfiinţare, F.S.G.R. reunea 18 societăţi
de gimnastică, la care ulterior s-au mai adăugat şi altele. Iniţiatorul şi animatorul Federaţiei a fost
profesorul D. Ionescu, care a reuşit să atragă în Comitetul de conducere o serie de personalități ale
vremii, dintre care îi amintim pe generalul Petre Năsturel (preşedinte), pe ministrul învățământului Spiru
C. Haret (vice-preşedinte) şi lt. col. Th. Petrescu (vice-președinte).
Deşi F.S.G.R. nu a cuprins un număr mare de societăţi din ţară, a avut unele realizări remarcabile:
editarea revistei ”Gimnasticul Român” – cu un important rol teoretic și metodic, organizarea anuală a
Congreselor în care s-au dezbătut problemele mai importante legate de teoria şi practica gimnasticii,
organizarea anuală a Serbărilor Federale și încă altele. Constituirea F.S.G.R. a însemnat un imbold
pentru înfiinţarea unor noi societăţi de gimnastică în diferite oraşe ale ţării, la Târgovişte, Buzău,
Alexandria, Câmpulung, Craiova, Tulcea, Bârlad, Piatra Neamţ, Braşov etc.
FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE BASCHET
Scopul FRT este sa dezvolte pe scara nationala baza acestui joc spre folosinta populatiei in interesul
educatiei tineretului si miscarii sportive.
Scopul Federaţiei Române de Rugby îl constituie organizarea şi controlul oricărui mod de practicare a
rugbyului pe teritoriul României, la toate nivelurile, sub toate formele si prin toate mijloacele pe care le
apreciază necesare.
a) dezvoltarea şi promovarea practicării jocului de rugby pe teritoriul României, sub toate formele
sale şi fără nici un fel de discriminare pe motive politice, religioase, rasiale, de naţionalitate, sex sau vârstă;
b) organizarea, conducerea, controlul şi sprijinirea activităţii rugbystice pe plan naţional;
c) în măsura creării condiţiilor economice, organizarea rugbyului profesionist în România;
d) promovarea rugbyului românesc, prin echipele reprezentative şi cele ale cluburilor, în competiţiile
internaţionale;
e) dezvoltarea şi statornicirea unor legături constante între federaţie, asociaţiile judeţene şi cluburile
de rugby, în cadrul unui sistem de gestiune democratică a activităţii rugbystice bazat pe autonomie,
răspundere, încredere, transparenţă, loialitate şi coeziune;
f) elaborarea şi organizarea sistemului competiţional naţional prin care să se asigure desfăşurarea de
campionate şi competiţii de rugby la toate nivelurile, un cadru obiectiv pentru derularea acestora,
ierarhizarea valorică a echipelor participante, desemnarea campioanelor şi a celor care retrogradează;
g) organizarea procesului de selecţie, formare, pregătire şi perfecţionare continuă a jucătorilor de
rugby în concordanţă cu evoluţiile şi cerinţele de performanţă pe plan internaţional;
FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE BOX
1. Să menţină şi să promoveze principiile etice ale F.R.Canotaj aşa cum sunt expuse ele în preambulul la Statut.
2. Să elaboreze strategia naţională de dezvoltare a canotajului, reglementările specifice în concordanţă cu
legislaţia generală a activităţii sportive din România, precum şi cu legislaţia organismelor sportive internaţionale, şi să
controleze aplicarea acestora de către membrii afiliaţi.
3. Să organizeze activitatea loturilor naţionale , în forme centralizate, consacrate de “şcoala românească de
canotaj”, şi să asigure reprezentarea României în competiţiile internaţionale oficiale. În colaborare cu Comitetul
Olimpic si Sportiv Român consideră prioritară pregătirea şi participarea la Jocurile Olimpice.
4. Să organizeze activităţile şi competiţiile sportive oficiale la nivel naţional şi să promoveze toate formele de
canotaj şi în mod special să încurajeze canotajul competiţional de nivel internaţional, canotajul de agrement, canotajul
pentru persoanele cu dezabilitati, canotajul de juniori şi canotajul de seniori, atat pe apa cat si pe uscat.
5. Să organizeze sau să tuteleze competiţiile oficiale internaţionale care au loc în Romania, cu avizul Ministerului
Tineretului si Sportului.
6. Să încurajeze înţelegerea şi cooperarea internaţională. Asigură reprezentarea României la competiţi
internaţionale oficiale şi organismele sportive internaţionale la care este afiliată.
7. Să aplice în toate competiţiile regulile aşa cum sunt expuse ele în Regulamentele federaţiei. 8. Să încurajeze
dezvoltarea canotajului prin sprijinirea secţiilor de canotaj afiliate şi crearea de noi secţii în zone în care canotajul nu
este dezvoltat.
9. Să încurajeze organizarea competiţiilor de nivel teritorial şi local, deschise tuturor secţiilor de canotaj şi să se
asigure că acestea se conduc după Regulamentul de concurs adaptat particularităţilor locale.
10. Să organizeze şi să coordoneze întreaga activitate a arbitrilor de canotaj, prin formarea, perfecţionarea
continuă, clasificarea şi promovarea acestora, pe baza regulamentului propriu de funcţionare
FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE HALTERE
Sportul haltere a apărut în România în jurul anului 1893, iar prima secție de haltere a fost în
înființată în 1908 la Societatea „Tirul” din București. Primul concurs cu ridicare de greutăți a avul loc în
România în anul 1896, iar gazda competiției a fost sala de sport a liceului bucureștean Gheorghe Lazăr.
La serbările organizate de această organizație participau și frații Temelie. Împreună cu Jean Chirtop și
Ștefan Petrescu ale căror nume sunt consemnate în documente din anii '20 au rămas în istorie ca fiind
pionieri ai halterofiliei românești. Socrate Temelie a ridicat în 1910, 168 de kg și este considerat primul
campion neoficial al României. Germanii aflând că a ridicat această greutate l-au numit „Minune a
Balcanilor”.
În anul 1930 a fost înființată la Oradea Federația Română de Lupte și Haltere, care era condusă de
doi arădeni. La lupte era Brutus Păcurariu, iar la haltere era dr. Zoltan Pecsy. În 1931 s-a mutat la
București unde președinte a fost ales, Camil Manuilă, iar un an mai târziu federația a fost recunoscută
oficial. În anul 1934 a avut loc primul Campionat Național, iar în anul 1937 a avut loc a doua ediție
dominată de Pavel Gospodinov.
FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE LUPTE
Federația Română de Scrimă (prescurtată FRS) este organismul de conducere a scrimei românești.
Afiliată la Federația Internațională de Scrimă din 1914[1], este membră ale Confederației Europeană de
Scrimă și al Comitetului Olimpic și Sportiv Român. Are sediul la București.
Potrivit Institutul Național de Statistică, 1310 de scrimeri erau legitimați la FRS în 2012. Bugetul
federației, împărțit de Ministerul Tineretului și Sportului, a crescut de 2,5 milioane de lei din 2012, la 3
milioane în 2014. În anul 2014, 45 de cluburi sunt afiliate la FRS. O treime dintre acestea sunt situate în
București ; cele mai importante cluburi în număr de scrimeri sunt CS Dinamo, în subordinea Ministerului
Afacerilor Interne, și CSA Steaua, clubul Armatei României. Celelalte cluburi importante sunt situate în
Iași, Brașov, Satu Mare, Oradea și Craiova
Primul efort de a organiza scrima în România a fost Federațiunea Sălilor de Arme, stabilită în 1898 a
unor săli din București. S-a înființat în 1906 Federațiunea Societăților de Arme și Gimnastică din
România, apoi în 1912 Federația Societăților Sportive din România, din care scrima îi este o comisie. FRS
în sine a luat ființă, cu titlu temporar, la 27 aprilie 1931, primul ei președinte fiind Dinu Cesianu. A fost
recunoscută oficial de Uniunea Federațiilor Sportive din România (UFSR) la 9 septembrie 1932. În același
an două subcomitete regionale au fost formate, unul în nord cu sediul la Cluj și altul în sud cu sediul la
București.
FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE OINĂ
Obiectivele Federației:
a) asigură reprezentarea României în competițiile sportive și în organismele internaționale la care
este afiliată, stabilește și întreține relații de colaborare și schimburi sportive cu federații similare din alte
țări și cu organisme internaționale;
b) împreună cu structurile sportive afiliate conlucrează cu organele administrației publice centrale și
locale în vederea asigurării mijloacelor și condițiilor necesare pentru pregătirea sportivilor de performanță;
c) organizează sistemul competițional intern;
d) militează pentru promovarea, de către sportivi, antrenori, arbitri și alți tehnicieni din domeniu, a
spiritului de "fair-play", cinste, corectitudine, muncă, întrajutorare în pregătire și competiții (sancțiunile
sunt prevăzute în regulamentul federației);
e) acționează împotriva practicii de folosire a substanțelor și metodelor interzise în sport, în
conformitate cu reglementările interne și internaționale (sancțiunile sunt cele prevăzute în regulamentul
doping F.I.N.A.);
f) acționează pentru formarea și perfecționarea continuă a specialiștilor din domeniu în corelație cu
nevoile activității de natație;
g) se preocupă de atragerea și implicarea cercetării științifice și medicinei sportive în obiectivizarea
și dirijarea procesului de selecție și pregătire a sportivilor.
FEDERAȚIA ROMÂNĂ DE BOB SI SANIE