Cavitatea bucală şi glandele salivare mari

Șef lucrari Dr. Alin Horatiu Nedelcu

 Cavitatea bucală - conţinut

 primul segment al tubului digestiv.

 împărţită de arcadele gingivo-dentare

în:
 vestibulul bucal
 cavitatea bucală propriu-zisă.

 În cavitatea bucală se găsesc:

 limba
 arcadele gingivo-dentare
 glandele salivare mari.
 limite:
 superior:
 palatul dur + moale

 inferior – intermandibulo-hioidian:
 m. geniohioidieni
 m. milohioidieni

 lateral:
 arcadele dentare
 mucoasa vestibulara

 anterior:
 mucoasa labiala

 posterior:
 orificiul oro-faringian
 Limba
 faţa superioară sau dorsală:

 unirea 2/3 anterioare cu 1/3

posterioară :
 papile caliciforme (în număr de 9-11) dispuse
sub forma unui V cu deschiderea posterior.

 îndărătul "V"ului - depresiune numită

gaura oarbă.

 segmentul anterior "V"ului lingual

prezintă un şanţ median
 unirii celor două jumătăţi ale limbii.

 înapoia "V"ului lingual - numeroase

glande foliculare
 formează amigdala linguala
 faţa inferioară:
 pe linia mediană un repliu de
mucoasă antero-posterior numit
frâul limbii

 la baza limbii se găsesc orificiile

numite ostium ombilicale
 orificiile de deschidere a canalelor lui
Wharton.

 lateral de acestea se observă

caruncula linguală
 se deschid canalele lui Rivinius.

 prin transparenţa mucoasei se

observă venele ranine.
 marginile limbii vin în raport cu arcadele
dentare.

 vârful limbii prezintă un şanţ mic pe

linia mediană.

 baza limbii corespunde:

 muşchilor milo-hioidieni
 muschilor genio-hioidieni
 osului hioid
 epiglotei.
 Structură

 schelet osteo-fibros

 muşchi

 mucoasă
Muşchii limbii:
 extrinseci care se împart în trei grupe:
1. se inseră cu un capăt pe oasele vecine iar
cu celălalt pe limbă
 genio-glos
 hio-glos
 stilo-glos.
2. se inseră pe organele din vecinătate şi
apoi pătrund în limbă
 palato-glos
 faringo-glos
 amigdalo-glos.
3. se inseră pe organele şi oasele vecine şi
pătrund în limbă
 lingualul superior
 singurul muşchi nepereche.
 lingualul inferior

 intrinseci care au originea şi inserţia pe

limbă.
 transversul
 se inseră pe faţa laterală a septului lingual şi pe
marginile laterale ale limbii.
 Mucoasa limbii este mai îngroşată pe
margini şi pe faţa dorsală.
 mici ridicături - papile
 se împart în cinci grupe:
1. papile caliciforme sau circumvalate
 cele mai voluminoase şi mai importante

 în număr de 9 - 11.

 sunt formate dintr-o ridicătură centrală numită

papilă, înconjurată de un repliu al mucoasei
numit calice.

 între papilă şi calice se găseşte un şanţ numit

rigolă.

 mugurii gustativi se găsesc pe pereţii laterali ai

papilei in şanţ
2. papile fungiforme
 au formă de ciupercă.

3. papile filiforme
 prezintă un vârf de unde pleacă un buchet
de prelungiri filiforme.

4. papile foliate
 formate din pliuri verticale unite între ele.

5. papile hemisferice
 cele mai numeroase.

 Pe faţa inferioară a limbii un grup de glande

 doar cele caliciforme şi cele circumvalate
sunt prevăzute cu corpusculi gustativi mucoase alcătuiesc glanda lui Nuhn, iar la
partea posterioară glanda lui Weber.
Vascularizaţia limbii:

arterială:

 artera linguală - ram din carotida externă

 artera palatină inferioară - ram din facială


 artera faringiană ascendentă - ram din
carotida externă
 venoasă:

 venele linguale profunde

 vena linguală superficială

 se unesc şi formează vena linguală

propriu-zisă
 se varsă în vena jugulară internă sau trunchiul
tiro-lingo-faringo-facial al lui Farabeuf.

limfatică - mai multe grupuri:

 posterior => ganglionii jugulari interni

 anterior => submentali

 ganglionii suprahioidieni şi ganglionii jugulari
interni

 grup lateral => submandibulari

 ganglionii jugulari interni.
Inervaţia limbii
I. motorie – nervul XII

II. senzitivă
• culege informaţiile de tact,
temperatură şi durere
• provine din trei surse:

• nervul lingual (trigemen)

• zona dinaintea "V"ului lingual

• nervul glosofaringian
• zona din spatele "V"ului lingual

• nervul laringeul superior (vag)

• zona cea mai posterioară a bazei
limbii, din vecinătatea epiglotei
III. senzorială

 culege informaţiile gustative

 are trei surse:

 nervul intermediar al lui Wriesberg

(VII) prin ramul său coarda timpanului
 zona dinaintea "V"ului lingual.

 nervul IX
 regiunea dindărătul "V"ului lingual.

 nervul X
 regiunea juxtaepiglotică.
 Arcadele gingivo-dentare

 au formă de potcoavă, cu  dentiţia temporară – pe jumătate de

convexitatea anterior arcadă
 doi incisivi
 prezinta:
 un canin
 faţă antero-externă, vestibulară
 doi molari
 faţă postero-internă, orală

 dentiţia definitivă
 doi incisivi
 un canin
 doi premolari
 trei molari.

 un dinte este format din:

 rădăcină
 coroană
 gât
Vascularizaţia

 Arterială:  Venele merg la plexul pterigoidian,

 arcada superioara  Limfaticele merg spre ganglionii
 arterele suborbitare cervicali profunzi.
 artere alveolo-antrale (ramuri din a.
maxilară)

 arcada inferioara
 arterele dentare inferioare
 ramuri din a. maxilara
Inervaţia

 Senzitivă:

 nervul alveolar inferior (ram din

mandibular) pentru arcada
inferioară

 nervii alveolar anterior şi posterior

pentru arcada superioară de (ram
din nervul maxilar).

 Între nervii alveolari anteriori şi posteriori există o reţea anastomotică ce formează plexul
peridento-alveolar.
Glandele salivare mari - glanda parotidă

 cea mai voluminoasă glandă salivară.

 loja parotidiană

 anterior - ramura mandibulei

 posterior – apofizele mastoida şi stiloida

 superior – conductul auditiv extern.

Loja parotidiană:
formă de prismă triunghiulară cu trei
pereţi:
 extern – aponevroza cervicală superficială.
 posterior – prelungirea parotidiană a
aponevrozei cervicale superficiale
 se îndreaptă înăuntru
 trece înaintea apofizei mastoide şi stiloide
 ajunge la peretele lateral al faringelui.

 anterior – prelungirea parotidiană a

aponevrozei cervicale superficiale
 care la nivelul peretelui lateral al faringelui se
îndreaptă dinăuntru înafară trecând posterior
de:
 muşchiului pterigoidian intern
 ramura ascendenta a mandibulei
 m. maseter
 extremitatea superioară a lojei
corespunde bazei craniului
(articulaţia temporo-mandibulară).
 extremitatea inferioară – sept
fibros care separă glanda parotidă de
glanda submaxilară
 septul intermaxilo-parotidian.
 loja parotidiană - continut:

 glanda parotida
 artera carotidă externă
 vena jugulară externă
 nervul facial

 Glanda parotidă are două prelungiri mai importante:

 anterioară – maseterină de la nivelul căreia se desprinde canalul lui Stenon
 internă – faringiană
 Canalul lui Stenon - canalul excretor al
glandei parotide.

 se desprinde de pe marginea anterioară a

glandei

 traversează faţa externă a maseterului.

 traversează buccinatorul

 se deschide în vestibulul bucal la nivelul

gâtului celui de al doilea molar superior

 proiectia canalului Stenon pe tegument este linia care uneşte tragusul cu marginea
inferioară a aripei nasului.
 inervaţia secretorie a glandei parotide provine din nucleul salivar superior din
bulb

 filetele preganglionare merg pe

 nervul glosofaringian
 nervul lui Jacobson,
 micul nerv pietros profund
 ajung la ganglionul otic unde fac sinapsă.

 filetele postganglionare merg pe nervul auriculo-temporal până la glandă.

GLANDA SUBMANDIBULARĂ

 situată în loja submandibulară,

 formă de prismă triunghiulară cu trei pereţi:

 perete supero-extern format de foseta

submaxilară a mandibulei.

 perete infero-extern format de aponevroza

cervicală superficială.

 perete intern format de prelungirea submaxilară a

aponevrozei cervicale superficiale.
 canalul excretor al glandei - canalul lui Wharton

 ajunge la extremitatea inferioară a frâului limbii

 se deschide în cavitatea bucală

 orificiu numit ostium ombilicale.
 Inervaţia secretorie este asigurată de nucleul salivar superior din punte.

 Filetele merg pe
 n. facial
 n. coarda timpanului

 n. lingual

 de pe traiectul nervului lingual aceste filete fac sinapsă cu neuronii din ganglionul submaxilar
 filete pentru glanda submaxilară.
 GLANDA SUBLINGUALĂ

 Este situată în loja sublinguală, care

prezintă:

 perete antero-extern - foseta

sublinguală a mandibulei

 perete postero-intern - muşchii

genio-glos şi lingualul inferior

 perete superior - mucoasa linguală

 perete inferior - muşchii genio-

hioidian si milohioidian
 Glanga sublinguală este constituită dintr-o aglomerare de glande mici, ea având
15 - 30 de canale excretorii.
 un canal este mai mare şi se numeşte canalul lui Rivinus
 se deschide în cavitatea bucală în afara canalului lui Wharton.
 Inervaţia este asigurată de aceleaşi filete ca pentru glanda submaxilară cu
excepţia faptului că filetele fac sinapsă în ganglionii sublinguali.