COMPATIBILITATE si

INCOMPATIBILITATE

Masterat 1
 REMEDII:
 Definitie: toate mijloacele capabile sa actioneze favorabil
asupra organismului, producand vindecarea sau
prevenirea unei boli.

 Clasificare:
 remedii fizice
 remedii psihice
 remedii chimice: asocieri de substante bioactive si nu numai,
administrate bolnavului pe diferite cai (generala – sistemica, locala –
topica) = medicamente, forme farmaceutice

Masterat 2
MEDICAMENT
 agent terapeutic = orice substanta sau amestec de substante
utilizate pentru tratarea, ameliorarea sau prevenirea unei boli
sau a tulburarilor functionale la om sau animale.
 OMS: “orice substanta sau asociere de substante care modifica
un proces fiziologic sau patologic, în beneficiul celui care-l
foloseste”.
 OMS: “orice substanta sau combinatie de substante care poate
fi administrata la om sau animale în vederea stabilirii unui
diagnostic sau a restaurarii, corectarii sau modificarii functiilor
fiziologice”.
 Medicament = reflecta cu pregnanta importanta dictonului
“primum non nocere“.
 Legea 95/2006, Titlul XVII: “orice substanta sau combinatie de
substante prezentate ca avand proprietati pentru tratarea sau
prevenirea bolilor la om si care poate fi folosita sau
administrata, fie pentru restabilirea, corectarea sau modificarea
functiilor fiziologice, fie pentru stabilirea unui diagnostic
medical”.
Masterat 3
MATERII PRIME
 Clasificare :

• substante active/medicamentoase = au o actiune

determinata asupra organismului (actiune
farmacologica/efect terapeutic)

• substante auxiliare = inerte din punct de vedere farmacologic

(fara actiune terapeutica), avand rolul de a transforma
substanta medicamentoasa în forma farmaceutica si a o
transporta la locul de actiune

• materiale si recipiente de conditionare – ambalare = servesc

la închiderea formei farmaceutice într-un recipient, asigurand
astfel protectia, stabilitatea si eficacitatea, pana la momentul
utilizarii, facilitatea de administrare si informare asupra
medicamentului.

Masterat 4
 Efect terapeutic: (sin. actiune terapeutica, efect
farmacodinamic, eficacitate) = este consecinta interactiunii
dintre medicament si materia vie, cu producerea unui
stimul, ce initiaza un efect biologic.

 Doza (< lat. dosis – portie, priza, doza) = cantitatea de medicament

administrata unui bolnav o singura data sau pe unitatea de timp (de mai
multe ori pe zi) pentru a produce un efect terapeutic.

 Posologia (< gr. pos = cum + logos = stiinta) = cantitatea totala dintr-un
medicament, estimata în functie de varsta si greutatea bolnavului,
administrata o data sau, de obicei, de mai multe ori, în timpul
tratamentului unei boli.

 Factorii de care depinde stabilirea posologiei:

• caracteristicile bolnavului: varsta, sex, greutate, particularitati fiziologice
• natura bolii
• calea de administrare
• forma farmaceutica
• dozele de medicament
• absorbtia, biotransformarea si eliminarea medicamentului
• factori particulari dependenti de bolnav: idiosincrazie, toleranta,
dependenta de medicament.

Masterat 5
 Modul de intrebuintare: o serie de indicatii
de administrare pentru un medicament, care
se stabilesc în functie de urmatorii factori:

• doza de medicament
• calea de administrare

• “timing-ul’” si ritmul administrarilor

• dieta pe care trebuie sa o urmeze bolnavul etc.

Masterat 6
 Tipuri de terapie

1. Farmacoterapie
2. Dietoterapie
3. Crenoterapie
4. Fizioterapie
5. Radioterapie
6. Radiumterapie
7. Igienoterapie
8. Psihoterapie
9. Ergoterapie
10. Terapia chirurgicala
11. Acupunctura
12. Presopunctura

Masterat 7
CLASIFICAREA MEDICAMENTELOR
1. conceptia terapeutica:

 medicamente alopate:
- < gr. allos = altul + pathos = boala

- conceptia lui Hipocrate: “contraria contrariis curantur”

- se bazeaza pe:
- cunoasterea proprietatilor fizico-chimice ale substantelor
- relatia farmacologica doza-efect
- experimente biologice
- observatie clinica

- cuprinde si alte 4 metode:

- Fitoterapia
- Aromoterapia
- Opoterapia
- Apiterapia

Masterat 8
 medicamente homeopate:
- < gr. homoios = asemanator + pathos = boala
- principiul lui Hipocrate: “similia similibus curantur”
- tratament individualizat
- doze infinitezimale

 placebo:
- < lat. placere = a placea
- produs lipsit de efecte farmacodinamice obiective, care au uneori
eficacitate terapeutica datorita sugestiei.
- placebo pur
- placebo impur

Masterat 9
2. originea, natura si compozitia materiilor prime

 Medicamente definite chimic:

- contin una sau mai multe substante active de natura minerala,
biologica, de semisinteza sau sinteza, cu constante fizice si
proprietati chimice caracteristice

 Medicamente nedefinite chimic:

- au compozitie complexa, contin amestecuri cu caracteristici
variabile, dupa origine si modul de obtinere

3. Toxicitate

 Medicamente cu substante anodine

 Medicamente cu substante puternic active
 Medicamente cu substante stupefiante/psihotrope

Masterat 10
4. forma farmaceutica
- starea fizica lichida, semisolida sau solida sub care se gasesc
medicamentele (una sau mai multe substante active si auxiliare ce au
fost supuse unor procese tehnologice)

 Lichide: solutii, siropuri, tincturi, preparate injectabile/perfuzabile

 Semisolide: unguente

 Solide: supozitoare, pulberi, comprimate, comprimate cu cedare

modificata, comprimate efervescente, capsule

Masterat 11
5. Repartizarea dozelor de substanta activa in forma
farmaceutica
- forme farmaceutice unitare
- forme farmaceutice unitare fractionabile
- forme farmaceutice multidoza

6. Modul de prescriere si de eliberare:

 specialitati medicale
 OTC

7. Calea de administrare
 orala (enterala, bucala, digestiva, gastro-intestinala, uz intern)

 parenterala (IV, IM, SC…)

 transmucozala (mucoasa bucala, nazala, oculara, auriculara,

pulmonara, rectala, vaginala, uretrala)

 cutanata
Masterat 12
A. Tract digestiv si metabolism B. Sange si organe hematopoietice C. Sistem cardiovascular

D. Preparate dermatologice G. Aparat genito-urinar si hormoni sexuali H. Preparate hormonale

J. Antiinfectioase sistemice 8. Sistemul A.T.C. L. Imunomodulatoare

M. Sistem musculo-scheletic N. Sistem nervos P. Produse antiparazitare

Masterat 13
R. Aparat respirator S. Organe senzitive V. Varia
9. Locul de actiune si eliberare a medicamentului
 Medicamente cu actiune locala (topica)
 Medicamente cu actiune generala (sistemica)
- eliberare conventionala
- eliberare modificata
- eliberare accelerata
- eliberare incetinita:
- eliberare repetata
- eliberare controlata
- depot
- eliberare amanata
- eliberare la tinta:
- vectori de prima generatie
- vectori de a doua generatie
- vectori de a treia generatie

Masterat 14
 Sisteme cu eliberare controlată pentru
administrare parenterală

Un sistem implantabil ideal trebuie să îndeplinească următoarele

condiţii:

 să fie biostabil şi biocompatibil cu ţesuturile

 să fie netoxic şi necarcinogen
 să se poată îndepărta (în cazul celor nebiodegradabile)
 să elibereze substanţa medicamentoasă cu o viteză constantă,
programată pe durata de timp necesară tratamentului
 să prezinte o rezistenţă mecanică suficientă pentru a nu se
deteriora la implantare sau în cursul tratamentului.

Masterat 15
 Sisteme implantabile controlate prin osmoză
- Sistemul Duros (Alza Corp.)
– pompă osmotică pentru eliberarea acetatului de
leuprolid
– eliberarea substanţei are loc continuu, timp de
12 luni.
 Sisteme implantabile controlate prin difuziune
- Sistemul Norplant (Wyeth-Ayerst)
- sistem de tip rezervor: levonorgestrel încorporat
într-un material plastic de uz medical.
- eliberarea substanţei - circa 5 ani.
 Sisteme controlate prin dizolvare
- Sistemul Zoladex (Astra Zeneca)
– implant subcutanat de tip matriţă ce conţine
goserelin acetat
- produs biodegradabil steril
- eliberare continuă - 28 de zile.
- acetatul de goserelin este dispersat într-o
matriţă constând dintr-un copolimer de acizi D,
L-lactic/glicolic.
 Sisteme bazate pe polimeri termosensibili
- Sistemul de eliberare Atrigel (Atrix Lab.)
- polimeri biodegradabili (acid polilactic-glicolic)
dizolvaţi într-un solvent biocompatibil

Masterat 16
 Sisteme cu eliberare controlată pentru
administrare oculară
Implante oftalmice:
 un rezervor cu substanţă activă

 înglobat într-o matriţă (sisteme matriceale insolubile sau

biodegradabile) sau
 înconjurat de o membrană (sisteme rezervor)

Implanturi oftalmice insolubile

- Sistemul Ocusert

Masterat 17
 Implanturile oftalmice insolubile de tip matriţă sunt denumite şi lentile de
contact hidrofile sau moi (suple).
 conţin substanţa activă dizolvată sau dispersată sub formă solidă într-un
suport (matriţă), din care cedarea are loc prin difuziune.
 Exemple: lentilele de contact suple Soflens (Bausch-Lomb) şi Bionite (Griffin
Lab.), fabricate pe bază de poli-(metacrilat de hidroxi-2-etil).

Masterat 18
Implanturi oftalmice solubile

 polimeri naturali (derivaţi de colagen şi de chitozan)

 polimeri sintetici sau semisintetici (alcool polivinilic, copolimeri
poliacrilamidă/acrilat de etil/vinilpirolidonă/hidroxipropilceluloză).

 Insertul oftalmic solubil Lacrisert

 NODS – New Ophtalmic Drug Delivey System

Masterat 19
SISTEME CU ELIBERARE LA ŢINTĂ A
SUBSTANŢELOR MEDICAMENTOASE
Microparticule (microsfere, microcapsule)
 particule polimerice sferice, cu diametrul cuprins între 1-1000 µm,
care conţin una sau mai multe substanţe medicamentoase.
 microsfere: forme farmaceutice solide, constituite din particule
omogene sau eterogene în care substanţa activă este dizolvată sau
dispersată într-o matriţă polimerică naturală sau de sinteză
 microcapsule: forme farmaceutice solide, de tip rezervor, constituite
din particulele substanţei active, în stare lichidă sau solidă,
acoperite cu un film polimeric, care reprezintă peretele
microcapsulei şi în compoziţia căruia intră unul sau mai mulţi
polimeri naturali sau sintetici.

Masterat 20
 Substanţe medicamentoase: antibiotice, sulfamide, chimioterapice,
antiinflamatoare steroidiene şi nesteroidiene, antiastmatice, peptide,
proteine, blocante ale canalelor de calciu, beta-blocante, anticanceroase,
vitamine liposolubile.

 Substanţe auxiliare:
 materiale de microîncapsulare
- substanţe biodegradabile: poliamide, poliesteri (polimeri ai acidului lactic,
glicolic, copolimeri ai acidului lactic şi glicolic, polimeri ai ε-caprolactonei,
acidului hidroxi-butiric), polianhidride, poliesteri, polizaharide (dextrani,
chitozan, alginaţi, amidon, acid hialuronic, celuloză şi derivaţii săi),
polipeptide şi proteine (gelatină, albumine serice de origine umană sau
animală)
- substanţe nebiodegradabile: copolimeri ai silicoanelor (dimetilsiloxan,
metilvinilsiloxan), nylon

 Substanţe adjuvante:
- plastifianţi
- In mediul neapos: ulei de ricin, monogliceride acetilate, esteri ai acidului
sebacic, esteri ai acidului ftalic, siliconi, etc
- In mediul apos: glicerină, propilenglicol, PEG-uri, etc
- agenţi tensioactivi Masterat 21
Nanoparticule (nanosfere, nanocapsule)

 particule coloidale mici

 preparate din polimeri biodegradabili şi nebiodegradabili.
 nanosfere – sisteme matriceale, nanoparticule coloidale compacte, pline,
fără cavităţi şi fără pereţi distincţi, în care substanţa medicamentoasă
este inclusă într-o matriţă de polimer, dar poate fi şi de natură proteică,
cu dimensiuni intre 50-500 µm, de formă sferică, cu diametrul de 0.2 µm
 nanocapsule – sisteme rezervor, formate dintr-un nucleu apos sau uleios
înconjurat de o membrană polimerică solidă.

Masterat 22
SISTEME MATRIŢĂ/MATRICEALE
- substanţa medicamentoasă este dizolvată
sau dispersată uniform în excipienţi
care au proprietatea de a forma o
matriţă (schelet) care asigură o cedare
prelungită prin intermediul structurii şi
proprietăţilor sale. Contin:
 substanţele active
 agenţi formatori de matriţe (hidrofile,
hidrofobe, inerte, dependente de pH,
minerale)
 excipienţi care să faciliteze fabricaţia
(diluanţi, lianţi, lubrifianţi, glisanţi)
 agenţi care să modifice caracteristicile
difuzionale
 agenţi de solubilizare sau sisteme-
tampon
Masterat
SISTEME REZERVOR
-depunerea pe un nucleu a unui
înveliş care controlează eliberarea
substanţei medicamentoase.
- invelişul:
● un film sau o membrană
polimerică: derivaţi de celuloză,
copolimeri ai acidului metacrilic şi
esteri metacrilici gastrosolubili,
enterosolubili sau cu dizolvare
independentă de pH; poliamide
● materiale lipidice: ceara, ceara
Carnauba, monostearat de glicerol,
etc.
23
una sau mai multe substante auxiliare
substante active

provin din materii prime de origine diferita

conditionare

MEDICAMENT
Masterat 24
 Substante active/principii active/
substante medicamentoase
 Definitie:

- materii prime de origine vegetala, minerala, animala,

microbiologica, de semisinteza sau sinteza, dotate cu
proprietati preventive, de diagnostic sau curative fata
de maladiile umane, utilizate pentru prepararea de
medicamente, ca forme farmaceutice, cu ajutorul
substantelor auxiliare si a materialelor de
conditionare.

Masterat 25
Originea substantelor active
1. origine biologica
- vegetala:
- plante intregi/parti de planta

- preparate pe baza de plante

- substante chimice definite izolate din plante

- animala

- microbiologica

2. origine minerala
Masterat 26
3. semisinteza/sinteza
 Substante auxiliare
 Definitie:
- materii prime, inerte din punct de vedere farmacologic, care intra in
compozitia unui medicament, in proportie diferita de cea a substantei
active
- pot fi de origine: naturala, semisinteza, sinteza
- sunt destinate a aduce substanta activa intr-o forma farmaceutica apta a
fi administrata bolnavului
- au rolul de a transporta substanta la locul de actiune

Solvent
Vehicul constituie partea esentiala in realizarea formei farmaceutice
Excipient

Adjuvant asigura unele calitati ale formei farmaceutice si intervin in

Aditiv prevenirea degradarii

Masterat 27
Solvent
- < lat. solvo, -ere = a desface, a elibera
- substanta lichida utilizata la prepararea formelor farmaceutice
lichide, in care substanta activa este dispersata molecular, dizolvata,
rezultand un sistem dispers omogen monofazic = solutie
- Ex: apa, alcool, glicerol, ulei floarea soarelui, PEG, PG
Vehicul
- < lat. vehiculum = vehicul, mijloc de transport
- substanta lichida utilizata la prepararea formelor farmaceutice lichide, in care
substanta activa este dispersata omogen sau eterogen = dizolvare totala,
coloidala, emulsionare
- Ex: apa, alcool, glicerol, ulei vegetal, solutii uleioase, siropuri, mucilagii

Excipient
- < lat. excipio, -ere = a primi
- se utilizeaza la prepararea formelor farmaceutice semisolide si solide
- au rolul de a dilua substanta si de a permite transformarea ei intr-o forma
farmaceutica
- se obtine un sistem dispers eterogen
- Ex: vaselina, lanolina, ceara, talc, amidon

Masterat 28
Adjuvant
- < lat. adjuvo, -are = a da ajutor, a fi de folos
- faciliteaza procesul tehnologic
- usureaza administrarea medicamentului
- ajuta medicamentul sa-si exercite actiunea
- Ex: agenti solubilizanti, diluanti, dezagreganti

Aditiv
- < fr. aditif = adaugat
- amelioreaza proprietatile medicamentului
- Ex: stabilizanti (fizici, chimici, microbiologici), coloranti,
edulcoranti, aromatizanti, conservanti

Masterat 29
Caracteristici:
Inertie fata de substanta activa
Inertie fata de recipientul de conditionare

Inertie fata de organism

Functii:
Realizarea formei farmaceutice
Divizarea dozei de substanta medicamentoasa

Asigurarea stabilitatii medicamentului

Eliberarea substantei active in forma controlata

Reducerea efectelor secundare

Reducerea numarului de doze si facilitarea compliantei

tratamentului
Ameliorarea biodisponibilitatii

Masterat 30
 Materiale de conditionare
 Definitie: materii prime utilizate la fabricarea articolelor de conditionare
primara si secundara, folosite la inchiderea formei farmaceutice intr-un
recipient care sa-i asigure:
- protectia

- stabilitate

- eficacitate

- facilitate la administrare

- identificare si informare asupra medicamentului

 Ex: recipiente, accesorii, ambalaje

Masterat 31
Rolurile elementelor de conditionare:
 rol de protecţie - asigurarea integrităţii produsului este unul dintre
cele mai importante atribuţii ale ambalajului. Produsul trebuie
protejat faţă de: factorii mecanici (şocuri, deformări, în timpul
manipulărilor de transport şi depozitare), factorii chimici (umiditate,
lumină, oxigen), contaminanţii microbiologici, alte impurificări. În
acelaşi timp ambalajul nu trebuie să cedeze medicamentului
componenţii şi nici să nu absoarbă componenţi ai formulării.

 rol funcţional - ambalajul trebuie să faciliteze distribuirea

medicamentului şi utilizarea lui de către pacient.

 rol de identificare şi informare - identificarea medicamentului

reprezintă un element cheie în utilizarea sa corespunzătoare.
Recipientul trebuie să poarte în particular o etichetă, pentru o
identificare uşoară şi facilitarea administrării.

 rol de promovare a marketingului medicamentului - prezentarea

atractivă a medicamentului trebuie să fie în armonie cu caracterul
nobil al medicamentului şi să inspire o încredere suplimentară, sub
aspect psihologic bolnavului, pentru a-l solicita. Prezentarea
ambalajului diferă în funcţie de felul medicamentului.
Masterat 32
Condiţiile unui recipient ideal:

 să fie rezistent într-un domeniu larg de temperatură

şi umiditate, la influenţa luminii şi la îmbătrânire
 să posede o rezistenţă mecanică corespunzătoare
 să împiedice pătrunderea de gaze şi lichide
 să fie rezistent la microorganisme
 să fie netoxice şi neiritante
 să nu intre în nici o reacţie fizică sau chimică cu
ceea ce conţin
 să fie comode la utilizare
 transparenţă şi rezistenţă termică (în cazul
condiţionării soluţiilor injectabile)

Masterat 33
 Condiţionarea soluţiilor
 Pentru divizarea şi condiţionarea primară a soluţiilor şi
siropurilor se utilizează flacoane de sticlă incoloră sau colorată
(brun) din clasa hidrolitică I, care se închid cu dop de
plastomer sau metal. Se pot folosi şi recipiente din plastomer
rigid sau flexibil, opac sau transparent, prevăzute cu sisteme
de închidere prin înşurubare.

 Pentru calea orală se folosesc flacoane din sticlă cu pereţii

netezi şi fund rotund sau oval, cu capacităţi diferite: 10, 20,
30, 50, 100, 125, 150, 200, 300, 1000 g.

 Sunt însoţite de linguriţă sau mensură dozatoare (din material

plastic)

 Pentru uz extern se recomandă recipiente de sticlă cu fund

oval şi striuri longitudinale pe pereţi, care pot fi uşor deosebite
şi pe întuneric, cu ajutorul simţului tactil.

 Soluţiile administrate în picături (pe cale orală sau pe piele) se

condiţionează în recipiente de sticlă de capacitate mică
(maxim 50 ml) cu fund rotund, hexagonal sau plat, însoţite de
dop picător intern sau extern.

 Preparatele solide (pulberi, granulate pentru siropuri) se

condiţionează tot în recipiente de sticlă, cu deschidere mai
largă şi însoţite de aceleaşi accesorii.
Masterat 34
 Pentru soluţiile cu vitamine se utilizează recipiente monodoză,
sub formă de fiole cu două capilare, care are următoarele
avantaje :
 contacul conţinutului cu un singur material de condiţonare,
inert : sticla
 etanşietate perfectă la agenţi externi
 repartizarea cu maşini industriale, cu randament mare de
umplere (numai prin umplere colectivă,
Masterat
sub vid) 35
 Pentru condiţionarea primară a erinelor se utilizează recipiente pentru
formele multidoză sau unidoză:
 flacoane de sticlă incolore sau colorate brun, de capacitate mică, 5-10 ml,
prevăzute cu dop picător
 flacoane de sticlă sau polimer opac cu pulverizator
 flacoane cu soluţie şi pipetă nazală din plastomer pentru spălături
 fiolă – pipetă cu soluţie
 flacoane din sticlă sau plastomer cu racord picător
 flacon cu pulbere liofilizată şi vehicul cu soluţie pentru dizolvare ex tempore
 flacon nepresurizat care elimină o singură doză de erină, la o singură apăsare
 flacon presurizat (spray nazal)
 recipiente unidoză de 0.4-0.5 ml din plastomer transparent obţinute prin
procedeul modern de suflare-umplere-sigilare, automată la maşina Bottle-pack.
Pe etichetă pot fi scrise următoarele menţiuni: “ Numai pentru uz
nazal!”, “Nu trebuie înghiţite!”, iar la preparatele decongestive nazale: “ De evitat
utilizarea prelungită sau excesivă!”, “De evitat utilizarea la copii foarte mici
fără avizul medicului!”

Masterat 36
 Preparatele injectabile se condiţionează în fiole sau flacoane din sticlă care
asigură stabilitatea şi sterilitatea preparatelor.

 Condiţii de calitate pentru fiole:

 să aibă formă şi capacitate corespunzătoare, să fie uniforme şi cu capilarul
bine centrat
 să fie incolore sau cu foarte slabe nuanţe verzui sau uniform colorate (în
brun)
 să fie perfect centrate pentru a avea stabilitate
 să prezinte rezistenţă hidrolitică la sterilizare
 să aibă o stabilitate chimică corespunzătoare
 lipsă: calciu, plumb, zinc

 Stas-ul 80-74 prevede trei tipuri de fiole:

 Tip A, cu două variante: închisă şi deschisă – prezintă formă cilindrică, cu
fund plat şi o tijă mai îngustă, care se prelungeşte la un capăt
 Tip B, sunt tot cilindrice, dar cu fundul emisferic, ceea ce permite o bună
aspirare a lichidului cu ajutorul seringii
 Tip C este reprezentat de fiole efilate la ambele capete
 Capacitatea fiolelor este de 0.5-50 ml.

Masterat 37
 Flacoanele multidoze sunt recipiente de sticlă mici, prevăzute cu dop de cauciuc, fixat
ermetic cu ajutorul unei capsule metalice de aluminiu, care asigură protecţia. Au capacitate
de 1-5-20 ml, rareori 50 ml. Sunt utilizate pentru condiţionarea medicamentelor injectabile
sub formă de pulberi liofilizabile (antibiotice, preparate opoterapice), comprimate pentru
soluţii sau suspensii injectabile, care se prepară ex tempore sau chiar a preparatelor
injectabile multidoze sub formă de soluţii.
 În mod obişnuit, signarea fiolelor se realizează pe fiolele goale, după ce au fost spălate şi
uscate, odată cu sterilizarea lor, pentru a asigura condiţionarea exactă a medicamentelor
injectabile.
 Aplicarea etichetei pe flacoane se execută în final, deoarece etichetele se pot deslipi şi
deteriora la sterilizare.
 Fiolele şi flacoanele se ambalează în cutii de carton, de diferite mărimi. In interiorul lor se
află compartimente ondulate cu jgheaburi în formă de U sau sistem grătar (din carton sau
material plastic) pentru a le feri de spargere.
 Eticheta ambalajului cuprinde: numele întreprinderii producătoare, denumirea şi formula
preparatului, concentraţia, numărul de fiole, data preparării, data expirării, modul de
administrare, marca fabricii.
 Seringi autoinjectabile se utilizează cu scopul de a facilita manipulările în momentul
injectării; sunt livrate în anbalaj steril, gata de utilizare, cu lichide de injectat în ambalaj
etanş. Pot fi din material plastic şi nu necesită piston sau pot fi din sticlă, dar cu piston din
cauciuc. Sunt livrate cu acul fixat de seringă sau ambalat separat.

Masterat 38
 Pentru preparatele perfuzabile, sânge uman conservat şi derivatele
de sânge se utilizează recipiente din sticlă şi din plastomeri suple sau
rigide.
 Pentru recipientele din sticlă se indică sticla de tip I şi II. Se utilizează
flacoane de sticlă denumite “tip sânge” gradate sau nu în două sensuri,
cu pereţii groşi, rezistenţi, care se închid cu dopuri de cauciuc şi
capsule metalice din aluminiu, prin înşurubare.
 Flacoane şi saci (pungi) din plastomeri – reprezintă o condiţionare
modernă a soluţiilor perfuzabile datorită faptului că sunt uşoare,
incasabile, pot fi uşor transportate şi stocate şi se folosesc o singură
dată. Pot avea diferite capacităţi: 125, 250, 500, 1000 şi 2000 ml.

Masterat 39
 Condiţionarea unguentelor
Se utilizează diferite tipuri de recipiente, fabricate din
materiale şi de forme variate:
 cutii şi borcane din sticlă, porţelan alb sau plastomeri –
mai ales in farmacie pentru condiţionarea unguentelor
şi mai mult pentru domeniul cosmetic şi nu pentru
unguentele dermatologice
 tuburi metalice din staniu (mai rar) sau aluminiu, sunt
deschise la baza lor pentru umplere, se închid prin
pliere şi ştantare. Sunt acoperite în interior cu un strat
protector de oxid de aluminiu; se vernisează cu un strat
de lac sau cu răşini epoxidice inerte, la inetrior. Tuburile
pentru unguentele dermatologice au o capacitate de 5-
75 g, cele pentru administrare oftalmică au capacitate
mică, de 3-5 g.
 tuburi din plastomeri , flexibile. Sunt destinate mai ales
pentru cremele cosmetice
 saşete unidoză din aluminiu, hârtie, plastomeri sau
complecşi – au capacitate de 1-5 g şi sunt de unică
folosinţă; sunt utilizate pentru unguente, geluri, creme,
unguente transdermice
 capsule gelatinoase moi – sunt rezervate pentru
unguentele vaginale, rectale şi oftalmice unidoză
 flacoane presurizate cu gaz comprimat – unguentul este
închis într-un container deformabil, deci fără a fi în
contact direct cu gazul; după emisia din flacon şi
evaporarea gazului propulsor pe piele rămâne o peliculă
fină de gel.

Masterat 40
 Condiţionarea supozitoarelor
În industrie se utilizează două procedee de condiţionare primară:
 procedeul mai vechi discontinuu – după răcire şi solidificare supozitoarele sunt
scoase din formele metalice şi apoi introduse individual în benzi (strips) formate
din filme de celofan sau aluminiu, acoperite cu un lac termocolant sau din
polietilenă
 procedeul în flux continuu – amestecul fluid ce conţine masa de supozitoare
este divizat direct în alveolele preformate (blisters), constituite din plastomeri
termoformabili ca: polietilena, policlorura de vinil, acetat de celuloză.
 Blisterele sau benzile cu supozitoare sunt imprimate cu data de fabricare şi
codul şarjei. Se efectuează crestături pe traseul cărora va avea loc ruperea
ambalajului în vederea scoaterii supozitorului cât şi perforaţii, care să permită
separarea supozitoarelor între ele. Acestea sunt apoi divizate în număr de 3, 6
sau 10 plachete şi introduse împreună cu prospectul produsului în cutii de
carton inscripţionate specific şi eventual, cu accesorii de aplicare. Se pot scrie
diferite recomandări suplimentare: A se păstra la rece!, Numai pentru uz
rectal!, Numai pentru uz vaginal!.

Masterat 41
Condiţionarea pulberilor
 Pulberile nedivizate se condiţionează
în pungi de hârtie pergaminată, folii
de plastic sau aluminiu, flacoane de
sticlă sau cutii metalice inoxidabile
şi apoi ambalate în cutii de carton.

 Pulberile divizate se condiţionează

în plicuri termosudabile, realizate
din hârtie, folii de plastic sau
aluminiu, care asigură o bună
conservare cât şi o uşoară distribuire
şi transport.

Masterat 42
Condiţionarea comprimatelor
 Comprimatele se condiţionează în diferite învelişuri şi recipiente, fie în vrac, fie individual. Pentru
recipiente şi ambalaje se utilizează materiale variate: hârtie, carton, sticlă, plastomeri, metal: aluminiu
şi staniol, singure sau asociate în complcşi.
 Există 2 tipuri principale de condiţionare a comprimatelor:
1. condiţionare multidoze: comprimatele sunt introduse în recipiente de sticlă, plastomer, metal sau
pungi de hârtie:
 - pungi de hârtie sau cerate
 - saşete din hârtie sau aluminiu
 - cutii, tuburi de sticlă incolore sau colorate în brun
 - cutii din plastomer opac
 - tuburi de aluminiu
 În aceste recipiente, comprimatele sunt imobilizate cu ajutorul unui tampon de vată sau un
resort din plastomer, pentru a evita şocurile mecanice şi frecarea în timpul transportului.
2. condiţionare unidoză: asigură protecţia individuală a fiecărui comprimat şi permite identificarea
fiecărei doze, până în momentul administrării, datorită inscripţionării de pe ambalaj. Aceste ambalaje
sunt cele mai moderne şi evită contaminarea microbiană, fiecare comprimat fiind izolat în ambalaj.
 Se utilizează, în principal, două tipuri de condiţionare unidoză:
 - folii de tip blistere (obţinute prin termoformare), cu alveole (godeuri), pe bază de: aluminiu, staniol,
hârtie, plastomeri sau complecşi.
 - fâşii, folii de tip benzi – obţinute prin termosudare, din hârtie cerată, plastomeri sau hârtie

Masterat 43
 Condiţionarea individuală a comprimatelor în folii
(tehnica blister) prezintă avantajul economisirii de
material, timp şi personal şi o garantare a
integrităţii comprimatelor în timpul transportului.
Cutiile şi foliile se ambalează în cutii de carton
inscripţionate.

 O atenţie deosebită se acordă comprimatelor

efervescente a căror ambalare necesită recipiente
etanş, la care se adaugă substanţe absorbante –
silicagel.

 Pentru a evita deteriorarea comprimatelor în timpul

transportului, dopurile flacoanelor prezintă spirale
din material plastic care nu permit rostogolirea
acestora. Pe ambalaje se aplică eticheta.

 Cutiile de carton se grupează în pachete, pe care se

aplică eticheta corespunzătoare.

Masterat 44
 SUBSTANTA ACTIVA

1 2

SUBSTANTA AUXILIARA 3 MATERIAL DE CONDITIONARE

INCOMPATIBILITATE

ascunsa manifestata
Masterat 45
Incompatibilitate = interactiunile dintre componentele
individuale, ivite in cursul:
- fabricarii
- conditionarii
- depozitarii

 manifestata – duce la modificari perceptibile pe cale

senzoriala
 ascunsa – se identifica prin metode analitice sau prin teste
“in vitro”

incompatibilitati reducerea calitatii

Clasificare:
 incompatibilitati farmaceutice

 incompatibilitati terapeutice

Masterat 46
Incompatibilitati /interactiuni farmaceutice
- modificari fizico-chimice biologice, care au loc inainte de
administrarea in organism, intre:
- materiile prime
- materii prime – factori externi

Interactiuni fizico-chimice:
- duc la preparate neomogene, din care este dificila preluarea
corecta a dozelor terapeutice
- sunt favorizate de o serie de factori: lumina, temperatura, aer,
mediu acid/alcalin

Exemple: - nemiscibilitatea
- insolubilitatea
- salefiere
- distributia substantelor active si auxiliare intre diferite
faze ale unui sistem dispers si concentrarea la interfete
- complexare
- sarcini electrice
- substantele auxiliare din materialele de conditionare

Masterat 47
 Fenomenele cele mai întâlnite, variabile în funcţie de natura materialelor
de ambalaj, care pot constitui sursa unor incompatibilităti,
determinând apariţia unor neechivalenţe terapeutice la produşi identici
sunt:

 fenomenele de sorbţie a substanţei medicamentoase până la o

anumită stare de echilibru, de suprafaţa recipientului cu repercusiuni
asupra conţinutului în principii active şi riscuri de degradare a
preparatului farmaceutic

 fenomenele de desorbţie a componenţilor chimici ai recipientelor sau

ambalajului, medicamentelor conţinute

 fenomenele de permeabilitate din atmosferă în interiorul conţinutului

recipientului sau invers din interior spre exterior

 fotodegradarea sau modificarea procesului de polimerizare şi

îmbătrânire a materialelor plastice în prezenţa medicamentelor sau a
factorilor externi.

Masterat 48
 Incompatibilitati /
interactiuni terapeutice

Apar cand un medicament contine:

- substante cu actiune competitiva

- actiunea unui component afecteaza actiunea altui

component

Clasificare:

 interactiuni farmacocinetice → modificari ale absorbtiei,

distributiei, biotransformarii si eliminarii

 interactiuni farmacodinamice → antreneaza actiunile sau

efectele medicamentelor in organism
Masterat 49
 Interactiuni farmacocinetice

 Interactiuni la nivelul procesului de absorbtie:

- modificari pH sucului gastric si intestinal
- formare de complecsi

- metabolizarea unor medicamente de catre mucoasa

gastrointestinala sau de catre flora microbiana
- sindroame de malabsorbtie

- modificarea motilitatii gastrointestinale

 Interactiuni la nivelul procesului de distributie:

- modificarea fluxului sanguin hepatic – ex: propranolol - lidocaina

- deplasarea de pe proteinele plamatice – ex. Sulfamide antibact –

anticoagulante orale

Masterat 50
 Interactiuni asupra metabolizarii:
- inhibitiei enzimatice
- inductiei enzimatice

 Inhibitie enzimatica

Medicamentele inhiba enzimele metabolizante (enzimele microzomale hepatice)

↓
scade clearance-ul hepatic
↓
creste concentratia plamatica
↓
creste efectul farmacologic
↓
cresc riscurile toxice

Ex: Cimetidina, Fenilbutazona, Eritromicina, Ketoconazolul → scad procesele de

metabolizare a anticoagulantelor orale, sulfamidelor antidiabetice
Masterat 51
 Inductie enzimatica

Medicamentele/chimicale, aditivi alimentari, benzopirenul din fumul de

tigara induc enzimele metabolizante (enzimele microzomale hepatice)
↓
creste clearance-ul hepatic
↓
scade concentratia plamatica
↓
scade efectul farmacologic

Ex: barbiturice (fenobarbitalul) → scad efectul:

- anticoagulante orale
- antidepresive triciclice
- doxiciclina
- contraceptive orale
- fenotiazine neuroleptice

Masterat 52
 Interactiuni asupra excretiei urinare:
- filtrarea glomerulara
- secretia tubulara
- reabsorbtia tubulara

Ex:
 Alcalinizante ale urinii – scad eliminarea: amfetaminei, metadonei

- cresc eliminarea: fenobarbitalului, salicilati

 Probenicid - scade eliminarea: fenilbutazona, penicilina, salicilati

 Diureticele – cresc eliminarea

Masterat 53
 Interactiuni farmacodinamice

 Sinergism = substantele active actioneaza in acelasi sens

 de aditie = substantele active asociate actioneaza pe acelasi tip de
receptori
 de potentare = substantele active asociate actioneaza pe receptori
diferiti
- dorit
- evitat

 Antagonism = substantele active actioneaza in sensuri opuse

 partial = scaderea actiunii farmacodinamice
 total = anularea sau chiar inversarea actiunii farmacodinamice
- dorit
- evitat

Masterat 54
 antidiabetice – diuretice tiazide/glucocorticoizi → efect hipoglicemiant scazut
 bactericide (peniciline) – bacteriostatice (tetracicline) → efect bactericid scazut

 anticoagulante – AAS → hemoragii, sangerari digestive

 tranchilizante/neuroleptice – alte deprimante SNC (hipnotice, alcool) → sedare

excesiva, coma
 sulfamide antidiabetice – beta-adrenolitice → hipoglicemie, coma hipoglicemica

 antihipertensive si/sau diuretice – AINS → efect hipotensiv scazut

 antiaritmice – diuretice hipokaliemiante → efect antiaritmic scazut

 glicozizi cardiotonici - diuretice hipokaliemiante → toxicitate crescuta

 analgezice – antipiretice pirazolone – sulfonamide antidiabetice → agranulocitoza,

risc crescut de efect letal
 antagonisti de calciu – beta-blocante → bradicardie crescuta, bloc cardiac

 tetracicline – antiacide → scad efectul antibioticului

 diazepam – contraceptive orale → scade efectul contraceptiv

 amoxicilina - contraceptive orale → scade efectul contraceptiv

 acid ascorbic – anticoagulante orale → scade efectul anticoagulantelor

 AAS – antiacide → scade efectul AAS

 AAS – antihipertensive → scade efectul antihipertensivelor

Masterat 55
 Interactiuni medicamente – bauturi
alcoolice/alimente

 Interactiuni medicamente – bauturi alcoolice

 interactiuni datorate aditiei sau potentarii efectelor alcoolului si cele ale
diferitelor deprimante centrale (sedative, tranchilizante, hipnotice,
neuroleptice, opioide) ca si substante din grupe care au efecte secundare
sedative.
 scaderea performantelor psihomotorii
 reactii disulfiram – alcool: - alcoolici
- sulfamide antidiabetice
- metronidazol
- furazolidon
- griseofulvina
- cefalosporine
 reactii hipoglicemice – sulfamide antidiabetice
 inhibitia unor enzime metabolizante – anticoagulante orale – risc de
hemoragii
 inductoare enzimetice – paracetamol Masterat – creste hepatotoxicitatea 56
 Interactiuni medicamente – alimente

1. Medicamente ce trebuie administrate dimineata, cu cel putin

30 de minute inainte de masa

 Pansamente gastrice
 Hepatoprotectoare
 Purgative
 Antihelmintice
 Diuretice

Masterat 57
2. Medicamente ce trebuie administrate in afara meselor (1 ora
inainte de masa sau 3 ore dupa)

 Ampicilina, Eritromicina, Penicilamina, Penicilina V, Tetraciclinele

(exceptie doxiciclina), Norfloxacina, Cloramfenicol
 Analgezice
 Preparate cu hormoni tiroidieni
 Anticonvulsivante
 Anticoagulante
 Antianemice
 Antihistaminice
 Antitusive
 Bronhodilatatoare
 Sedative
 Tranchilizante 3. Medicamente administrate
 Vasodilatatoare cu 20-45 minute inainte de masa
 Vitamine
 Anorexigene (30-45 minute)
 Antispastice (20-30 minute)
 Fenobarbital
 Stimulatoare ale secretiei gastrice
(15-20 minute)
 Sulfamide hipoglicemiante
Masterat 58
4. Medicamente administrate in timpul meselor sau
imediat dupa masa, cu alimente (inclusiv lapte)

 Substituienti ai secretiei gastrice (acid clorhidric, pepsina)

 AAS

 Antiinflamatoare

 Biguanide
 Izotretinoin
Carbamazepina
 Lovastatina
 Digitalice orale
 Metronidazol
 Fier  Metoprolol, Propranolol
 Griseofulvina  Nifedipin
 Hidroclorotiazida
 Nitrofurantoin
 Prednison, Prednisolon
 Hidrocortizon
 Salazopirina
 Indometacin  Spironolocatona
 Teofilina
 Verapamil
Masterat 59
5. Medicamente administrate la 30 minute - 2 ore dupa
masa

 Antiacide
 Coleretice
 Colecistochinetice
 Hipocolesterolemiante (1.5-2 ore)

6. Medicamente care nu se administreaza asociate cu

lapte sau produse lactate

 Bisacodil
 Clorura de potasiu
 Tetracicline

Masterat 60
7. Medicamente care nu se asociaza cu sucuri de fructe
(grapefruit): antiaritmice, antidepresive, anticonceptionale,
antivirale, imunosupresoare, medicamentele folosite pentru
scaderea colesterolului din sange

8. Sunatoarea: scade efectul medicamentelor tonicardiace,

antiasmatice, antiulceroase, imunodepresive, contraceptive orale,
cand este administrate concomitent cu acestea. In momentul in
care se intrerupe administrarea de sunatoare, efectul acestor
medicamente poate creste foarte mult.

9. Gratarul: carnea pregatita la gratar (pe carbuni) poate genera

unele substante inductoare enzimatice, capabile sa favorizeze
metabolizarea si eliminarea rapida din organism a unor
medicamente, precum cele antiastmatice (aminofilina, teofilina), a
unor analgezice (paracetamol), antiaritmice (propranolol),
anxiolitice sedative (diazepam) Masterat 61
 Recomandari
1. Alimente cu continut scazut in sodiu – indicate in
hipertensiunea arteriala, insuficienta cardiaca,
hiperhidratare:
- cartofi, fasole, macaroane, fructe si legume proaspete,
galbenus de ou, gem, miere

2. Alimente bogate in sodiu – de evitat in hipertensiunea

arteriala, insuficienta cardiaca:
- bere, unt, fast-foods, conserve, ketchup, branzeturi,
chipsuri, muraturi, spaghete, snacks, masline verzi, fulgi
cereale

Masterat 62
3. Alimente bogate in calciu – recomandate copiilor, in hipocalcemie,
dupa menopauza:
- lapte, oua, broccoli, branzeturi si alte produse din lapte, spanac, sardine,
somon, stridii, tofu

4. Alimente bogate in potasiu – in tratamentul cu diuretice ce elimina

potasiul:
- nectarine, portocale, mango, kiwi, ciuperci, lapte, piersici, grapefruit,
avocado, papaya, unt de arahide, prune, fructe uscate, smochine, curmale,
sare cu K, struguri, nuci, seminte floarea soarelui, banane, broccoli, cartofi,
fasole, morcovi, spanac

5. Alimente bogate in fier – in anemii feriprive:

- cereale, paine neagra, germeni de grau, legume cu frunze verzi, fasole si
mazare uscata, stridii, broccoli, pepene verde, fructe uscate, prune, curmale,
seminte floarea soarelui, lapte de soia, tofu, organe (ficat, inima, rinichi),
sfecla de zahar

Masterat 63
6. Alimente ce contin tiramina in cantitate medie – se
consuma cu moderatie in tratamentul cu inhibitori
IMAO:
- banane, fasole, zmeura, produse din varza acra, bere fara
alcool, branza (exceptie crema de branza si branza
cottage), smochine uscate, preparate din carne (carnati,
ficat, pateu, salam), struguri, prune, unt, cafea, ceai,
drojdie de bere, produse fermentate din soia

7. Alimente ce contin tiramina in cantitate mare – de

evitat in tratamentul cu inhibitori IMAO:
- avocado, iaurt, frisca, soia, alune, ciocolata, vin rosu sau
alb

Masterat 64