FORMELE JURIDICE DE

ORGANIZARE A
ACTIVITĂȚII DE
ÎNTREPRINZĂTOR
REALIZAT DE Bratu Natalia grupa MTAP-417
Criterii de alegere a formei de
organizare a întreprinderii
O problema de bază, care stă în fața unui întreprinzător este cea a alegerii formei juridice a
intreprinderii.
Pentru a determina forma juridică potrivită corespunzătoare condițiilor sale specifice de activitate,
întreprinzătorul trebuie sa aibă în vedere următoarele criterii de alegere:
 suma de bani necesară inițierii afacerii si a modului ei de obținere;
 profitul net estimat de a se obține in următorii cinci ani;
 calificarea specială și competența pe care le are și care îl vor ajuta in derularea cu succes a
afacerii;
 experiența pe care o are in sfera de activitate a afacerii;
 perspectiva de dezvoltare a afacerii si aptitudinile manageriale ale întreprinzătorului;
 cota-parte din capitalul social care dorește să o dețină și, implicit, participarea la luarea deciziilor
si împărțirea profiturilor;
Formele organizatorico-juridice ale
activitații de antreprenoriat
 În Republica Moldova formele organizatorico-juridice ale activității de antreprenoriat sunt
determinate de „Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi” nr.845-XII din
03.01.1992. Conform acestei legi, activitatea de antreprenoriat în Republica Moldova
poate fi practicată sub următoarele forme organizatorico-juridice:
 întreprindere individuală;
 societate în nume colectiv;
 societate în comandită;
 societate cu răspundere limitată;
 societate pe acțiuni;
 cooperativă de producție și de întreprinzător;
 întreprindere de stat si întreprindere municipală.
Întreprindere individuală

 Întreprinderea individuală (II) este intreprinderea care aparține unui cetățean, cu dreptul

de proprietate privată, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comuna.
 Antreprenorul-posesor sau membrii familiei poartă răspundere nelimitată pentru
obligațiile acesteia cu intreg patrimoniu lor, exceptându-se acele bunuri, care în
conformitate cu legislația în vigoare nu fac obiectul urmăririi.
 Sunt întreprinderi particulare și pot fi organizate in diverse domenii de activitate: in
industrie, comerț, agricultură etc. Cele mai multe dintre ele funcționează în agricultură ca
gospodării țărănești.
 Aceasta este cea mai frecvent întâlnită formă organizatorico-juridică, ce se exprimă prin
faptul, că acest tip de întreprindere poate fi creat de o singura persoana și nu presupune
investiții și riscuri mari, cheltuielile suportate de antreprenor pentru inregistrarea
intreprinderii sunt reduse si modalitatea de înregistrare este simplă.
Societatea în nume colectiv

 Societate în nume colectiv este societatea comercială ai cărei membri practică, în

conformitate cu actul de constituire, activitate de întreprinzător în numele societăţii şi
răspund solidar şi nelimitat pentru obligaţiile acesteia. Clauza prin care se limitează
răspunderea nu este opozabilă terţilor.
 Numărul asociaţilor nu poate fi mai mic de 2 şi nici mai mare de 20 de persoane fizice
sau juridice. O persoană fizică sau juridică poate fi asociatul numai al unei societăţi în
nume colectiv.
 Denumirea societăţii în nume colectiv trebuie să includă sintagma în limba de stat
“societate în nume colectiv” sau abrevierea “S.N.C.”, numele sau denumirea asociaţilor.
Dacă nu sunt incluse numele sau denumirea tuturor asociaţilor, în denumirea societăţii
trebuie să se includă numele sau denumirea a cel puţin unuia dintre asociaţi şi
sintagma în limba de stat “şi compania” sau abrevierea “şi Co”.
Societatea în comandită

 Societate în comandită este societatea comercială în care, de rând cu membrii care practică în

numele societăţii activitate de întreprinzător şi poartă răspundere solidară nelimitată pentru
obligaţiile acesteia (comanditaţi), există unul sau mai mulţi membri-finanţatori (comanditari)
care nu participă la activitatea de întreprinzător a societăţii şi suportă în limita aportului depus
riscul pierderilor ce rezultă din activitatea societăţii.
 Persoana poate fi comanditat doar într-o singură societate în comandită. Membrul societăţii în
nume colectiv nu poate fi comanditat în societatea în comandită. Comanditatul din societatea în
comandită nu poate fi membru al societăţii în nume colectiv.
 Denumirea societăţii în comandită trebuie să includă sintagma în limba de stat “societate în
comandită” sau abrevierea “S.C.”, numele sau denumirea comanditaţilor. Dacă nu sînt incluse
numele sau denumirea tuturor comanditaţilor, în denumirea societăţii trebuie să se includă
numele sau denumirea a cel puţin unuia dintre comanditaţi şi sintagma în limba de stat “şi
compania” sau abrevierea “şi Co”. Dacă în denumirea societăţii este inclus numele sau
denumirea comanditarului, acesta poartă răspundere solidară nelimitată.
Societatea pe acțiuni

 Este acea societate constituită prin asocierea mai multor persoane numite acţionari,
care contribuie la formarea capitalului social prin cote de participare de valoare egală,
reprezentate prin titluri de credit circulabile, numite acţiuni, în scopul împărţirii
beneficiilor, şi care răspund pentru obligaţiile sociale, în limita aportului lor încorporat
în acţiuni.
 Societatea cu răspundere limitată

 Este acea societate ce se constituie de către una, două sau mai multe persoane care pun
în comun anumite bunuri pentru a desfăşura o activitate comercială, în vederea
dobândirii şi împărţirii beneficiilor şi care răspund pentru obligaţiile societăţii în limita
aportului.