Tema:

Obiectul de studiu al psihologiei

1. Definirea psihologiei ca ştiinţă
2. Psihicul ca obiect de studiu al psihologiei
3. Clasificarea fenomenelor psihice
4. Dezvoltarea psihologiei ca ştiinţă
5. Ramurile psihologiei
6. Legătura psihologiei cu alte ştiinţe
 Definirea psihologiei ca ştiinţă

 Psihologia este ştiinţa care studiază fenomenele psihice sau este ştiinţa despre suflet, aşa
cum a fost ea determinată încă în antichitate.
 Etimologic termenul de psihologie este de origine greacă şi provine de la 2 cuvinte:
psyche – suflet şi logos – ştiinţă sau învăţătură. Dezvoltându-se de-a lungul secolelor
psihologia are un şir de definiţii.
 Psihologul Grabco afirma că ,, câţi oameni sunt, atâtea definiţii pot fi. Psihologia
este ştiinţa despre psihic.
 Psihologia este ştiinţa care studiază fenomenele psihice, adică procesele psihice,
stările şi însuşirile psihice.
 A. Cosmovici – psihologia este ştiinţa care studiază fenomenele psihice verificabile.
 Psihologia studiază legile şi mecanismele apariţiei, dezvoltării şi manifestării
fenomenelor psihice adică a proceselor psihice, a stărilor şi însuşirilor psihice ale
personalităţii.
 Psihicul ca obiect de studiu al psihologiei

 Obiectul de studiu al psihologiei este psihicul care poate

fi definit ca o reflectare subiectivă a lumii obiective.
Psihicul îndeplineşte următoarele funcţii:
 Cunoaşterea lumii înconjurătoare care este susţinută de
procesele psihice cognitive.
 Reglajul şi autoreglajul comportamentului şi activităţii.
Această funcţie este realizată de procesele psihice
reglatorii ( voinţa, afectivitatea, limbajul, atenţia).
 Psihicul are următoarele particularităţi:

El este material şi în acelaşi timp şi Psihicul are caracter

ideal. E material deoarece are Psihicul există sub formă : obiectiv deoarece
substrat material (creierul fiind o latentă (internă –ascunsă) reflectă just realitatea
funcţie a activităţii lui). E ideal şi manifestă (externă – înconjurătoare deşi
deoarece conţinutul lui îl constituie observabilă). realitatea este reflectată
informaţia, ideile, imaginile. subiectiv.
Psihicul are caracter dezvoltativ,
ceea ce înseamnă că psihicul s-a
Psihicul este determinat şi determinant: dezvoltat în plan filogenetic ca Psihicul are un
determinat de activitatea creierului, de rezultat al evoluţiei organismelor caracter
mediul socio-istoric şi socio-cultural şi animale până la om, de la forme individual, adică Psihicul se
deasemenea este determinat de realitatea elementare ( hidra, amibe) până la fiecare om are dezvoltă şi se
natural; determinant – deoarece psihicul conştiinţa umană care este nivelul particularităţile manifestă în
ân acelaşi timp determină activitatea superior al psihicului. Psihicul se sale psihologice - activitate.
omului, comportamentul, cunoaşterea dezvoltă şi în plan ontogenetic irepetabile la
lumii înconjurătoare şi pe noi înşine. (naştere – deces) căpătând
alţii.
particcularităţi de vârstă şi
individuale.
 Clasificarea fenomenelor psihice

1. PROCESE PSIHICE – FORME ALE 2. PROCESE PSIHICE

ACTIVITĂŢII PSIHICE. REGLATORII/REGLATIVE
 Procesele psihice la rândul lor se clasifică în procese psihice  ele asigură reglarea
cognitive care pot fi:
comportamentului şi activităţii
 1. De cunoaştere primară, nemijlocită, senzorială a lumii
înconjurătoare(senzaţia, percepţia) care ne prezintă informaţii
omului (voinţa, afectivitatea,
despre obiecte şi fenomene atunci când ele acţionează direct, emoţiile, sentimentele,
nemijlocit asupra organelor de simţ (receptorilor). stresurile, pasiunile).
 2. Reprezentările sunt procese psihice care ne oferă informaţii  Stări psihice – stări ale omului
despre obiecte şi fenomene în lipsa acţiunii acestora asupra
organelor de simţ. Reprezentările asigură treapta de trecere de la într-o anumită unitate de
cunoaşterea senzorială la cea logică (raţională, mijlocită). timp(stare de afect, stare de
 3. Procese logice sau raţionale, acestea asigură cunoaşterea atenţie, stare de oboseală, stare
indirect mijlocită a lumii . de somn, stare de neîncredere,
 Cunoaşterea logică este asigurată de memorie, gândire şi nelinişte, foame).
imaginaţie.
 3. FENOMENE PSIHICE 5. ÎNSUŞIRI PSIHICE ALE
PERSONALITĂŢII
ENERGIZANTE ŞI STIMULATORII

 – acestea susţin energetic şi stimulează  acestea sunt

desfăşurarea cu success a proceselor
psihice şi a activităţilor psihice (atenţia, considerate cele mai
motivaţia, deprinderile şi obişnuinţele).
principale însuşiri ale
4. ACTIVITĂŢILE PSIHICE personalităţii
(temperamentul,
 jocul , învăţarea, munca,
creaţia, comunicarea.
caracterul, aptitudinile,
creativitatea).
 Dezvoltarea psihologiei ca ştiinţă
 Psihologul german Hermann Ebbinghaus menţiona că ,, psihologia a parcurs un drum
lung, dar are o istorie scurtă”. Încă în epoca primitivă oamenii au observat că alături de
alte fenomene există şi fenomene sufleteşti. În perioada antică de natura psihică încep să
se intereseze şi marii filozofi antici.
 Tot în această perioadă, filosoful grec Aristotel a scris primul tratat ,, De Anima” în
traducere ,, Despre suflet”. Apoi încep a fi cercetate şi însuşirile de personalitate.
 Theofrast – studiază pentru prima dată caracterul şi scrie lucrarea Karactere.
 Medicul antic Hipocrat – explică natura temperamentelor.
 Christian Wolf continuă să scoată în evidenţă specificul psihologiei, prin lucrările sale:
Psihologia empirică (1832)
Psihologia raţională (1834).
Psihologia a început să se dezvolte în a II a jumătate a secolului al 19 –lea. La aceasta au contribuit:
 Dezvoltarea ştiinţelor exacte şi a cercetărilor care se efectuau de aceste ştiinţe prin metoda experimentului.
 Dezvoltarea biologiei evoluţioniste, a medicinii şi a anatomiei şi fiziologiei sistemului nervos şi a activităţii
nervoase superioare.
 În anul 1860, savanţii germani Max Weber şi Gustav Fechner, pentru prima dată pe cale experimentală în
laboratoare se studiază senzaţiile şi determină corelaţia dintre forţa excitantului şi sensibilitatea
analizatorului.
 În anul 1879, psihologul şi filozoful german Wilhelm Wundt, pentru prima dată în lume, fondează la
Leipzing, primul laborator de psihologie experimentală. Astfel anul 1879 este considerat anul înfiinţării
psihologiei ca ştiinţă independentă.
 După al II lea război mondial, în perioada interbelică, psihologia începe să se dezvolte rapid în diferite
domenii. De asemenea psihologia continuă să se dezvolte şi astăzi prin cercetările diferitor şcoli de
psihologie, care există în diferite ţări.
Cele mai vestite şcoli de psihologie sunt:
 Şcoala Rusă de psihologie; Şcoala Americană de psihologie; Şcoala psihologiei genetice din Paris; Şcoala psihologiei din RM.
 Ramurile psihologiei

 În literatura de specialitate găsim mai multe clasificări ale ramurilor psihologiei . Un criteriu de
clasificare este ,, După domeniul de activitate umană”:

 Psihologia generală – care studiază problemele , legităţile generale şi mecanismele apariţiei dezvoltării
şi manifestării fenomenelor psihice.
 Psihologia muncii – studiază particularităţile psihologice ale omului în procesul activităţii de muncă.
 Psihologia pedagogică - studiază particularităţile psihologice ale procesului de instruire, educaţie a
activităţii de învăţare, cât şi particularităţile psihologice ale activităţii şi personalităţii cadrelor didactice.
 Psihologia medicală - studiază particularităţile psihologice ale medicului, pacientului, a relaţiei dintre ei,
influenţele diferitor medicamente asupra psihicului uman.
 Psihologia juridică - studiază particularităţile psihologice ale persoanelor implicate într-un proces sau
dramă judiciară (matorii, acuzatul, bănuitul, avocatul)
 Psihologia sportivă - studiază particularităţile psihologice ale sportivilor, antrenorilor înainte de
competiţie cât şi după aceasta.
 Psihologia militară - studiază particularităţile psihologice ale militarilor în
timpul instruirii militare, înainte şi după lupte.
 Psihologia aviaţiei şi cosmică - studiază particularităţile psihologice ale
pilotului înainte de zbor şi după .
 Psihologia artei şi a oamenilor de artă - studiază particularităţile
psihologiceale artei, creaţiei, persoanei care creează.
 Psihologia managerială – studiază aspectele psihologice ale colectivelor de
muncă, a instituţiilor, a întreprinderilor, a asociaţiilor.
 Psihologia economică - studiază particularităţile psihologice ale persoanelor
exercitate ân domeniul economiei.
 Psihologia vârstelor şi a dezvoltării – se ocupă cu studierea particularităţilor
dezvoltării psihice şi formării personalităţii de la naştere – deces.
 Psihologia patologică - studiază particularităţile psihologice ale persoanelor cu diferite
dizabilităţi:
 Oligofreno-psihologia - studiază particularităţile psihologice ale oamenilor cu
dizabilităţi de intelect.
 Tiflo-psihologia - studiază particularităţile psihologice ale oamenilor cu deficienţe de
văz.
 Surdo-psihologia - studiază particularităţile psihologice ale oamenilor cu deficienţe de
auz.
 Logopedia - studiază particularităţile psihologice ale oamenilor cu deficienţe de vorbire.
 Psihologia personalităţii – studiază legităţile, mecanismele, condiţiile , factorii şi
forţele motrice ale dezvoltării şi formării personalităţii.
 Psihologia socială – studiază fenomenele social-psihologice în grupurile sociale,
relaţiile interpersonal în grupuri , statutul social al membrilor grupurilor acestor relaţii.
 Istoria psihologiei- studiază procesul de dezvoltare şi constituire a psihologiei ca
ştiinţă.
 Legătura psihologiei cu alte ştiinţe

 Psihologia se află în strânsă legătură în primul rând cu filozofia, de la care se

desprinde în 1879.
 Filozofia este ştiinţa care studiază cele mai generale legi ale dezvoltării naturii,
societăţii şi gândirii umane.
 Sociologia – studiază grupurile sociale(psihicul uman şi personalitatea se
dezvoltă în diferite grupuri sociale).
 Biologia – studiază evoluţia fiinţelor vii de la cele mai inferioare la cele mai
contemporane.
 Antropologia – studiază evoluţia istorică a omului.
 Anatomia şi fiziologia – studiază Sistemul Nervos şi Activitatea
Sistemului Nervos.
 Medicina – ştiinţa care studiază particularităţile omului bolnav cât
şi elaborarea tratamentului şi profilaxia diferitelor boli.
 Pedagogia - studiază omul ca obiect al educaţiei.
 Istoria – studiază evenimentele istorice din diferite perioade.
 Statistica şi matematica – deoarece în cercetarea psihologică se
folosesc formule matematice,teoreme, calculi, diagrame, grafice,
tabele.
 Psiholigvistica – studiază aspectul psihologic al limbajului.
Vă mulțumesc pentru atenție!!!