Sunteți pe pagina 1din 11

POLITICA EXTERNA

A LUI NAPOLEON
BONAPARTE
P R O I E C T R E A L I Z AT D E
GABRIEL LAZĂR, CLASA XI A
ÎNCEPUTUL CARIEREI MILITARE

• Napoleon și-a început cariera militară în 1785, la doar 16 ani, după ce a terminat Școala
Militară Regală, oferindu-i-se gradul de sublocotenent în Brigada de Artilerie La Fere.
După 1789 el pleacă în Corsica, unde avea loc un conflict între regaliști, revoluționari și
naționaliști corsicani. El primește gradul de locotenent-colonel și este pus în fruntea unui grup
de voluntari.
• În iulie 1793 este numit comandant de artilerie la asediul de la Toulon și capturează cu succes
orașul ocupat de englezi, fapt pentru care este avansat în gradul de general de brigadă la doar
24 de ani. Astfel atrage atenția Comitetului pentru Siguranță Publică și este pus la conducerea
forțelor de artilerie franceză din Italia.
CAMPANIA ÎN ITALIA

• În timpul primei campanii în Italia, Napoleon spera să scoată din război Piemontul, astfel încât să
evite o confruntare majoră cu austriecii și să distrugă influența acestora în Italia. În doar 2
săptămâni el cucerește Piemontul și mai apoi înfrânge forțele Austriei, deschizându-și astfel calea
spre teritoriile habsburgice în 1797, distrugând forțele primei coaliții.

• După o serie de victorii, Napoleon și armata sa ajung la aproximativ 100km de Viena. Austriecii,
alarmați fiind de situația critică, sunt de acord să semneze Tratatul de la Campo Formio, prin care
Franța obținea supremație asupra Țărilor de Jos și nemijlocit asupra Italiei. O clauză secretă a
tratatului promitea Austriei Republica Venețiană. Totuși, Napoleon mărșăluiește spre Veneția și
forțează predarea imediată, ordonând armatei să jefuiască tot ce se putea jefui.
CAMPANIA ÎN EGIPT

• Odată ce la finele anului 1797 Napoleon obține dominație în Europa continentală, el se întoarce
la Paris ca erou și începe elaborarea planurilor pentru a-și subordona Marea Britanie, o forță
majoră ce submina autoritatea Franței în Europa. Puterea și influența internă a lui Napoleon
crește deosebit de mult.

• Știind că este o țară insulară, Napoleon miza pe distrugerea puterii economice a englezilor de a
finanța războaiele împotriva Franței. Prin urmare, el solicită Directoratului permisiunea de a
începe o campanie în Egipt, cu scopul de a bara accesul englezilor spre India și a micșora
influența otomană în Meditarana de Est. Directoratul îi aprobă planurile, în speranța că va eșua
și își va pierde poziția.
CAMPANIA ÎN EGIPT

• În 1798, în drum spre Egipt, Napoleon cucerește insula Malta, unde pierde doar 3 oameni și
pleacă mai departe. După debarcare, marea parte a flotei franceze se întoarce în țară, generalul
fiind lăsat doar cu o mică parte din ea, care e distrusă de amiralul Horațio Nelson. Napoleon
rămâne pe uscat și face numeroase incursiuni, cucerind Egiptul și unele provincii otomane din
Asia Mică.

• În timpul campaniei din Egipt, Napoleon este ținut la curent cu evenimentele din Europa. El era
la curent cu faptul că armata franceză a suferit înfrângere în luptele contra celei de-a doua
coaliții. El se întoarce în Franța în toamna anului 1799.
OBȚINEREA STABILITĂȚII PE
CONTINENT
• În anul 1800, Napoleon instaurează ceea ce istoricii numesc „dictatură prin plebiscit”, el fiind îngrijorat
de mișcările democrate ale revoluției, dar totodată nedorind să neglijeze în totalitate poporul. Utilizând
propaganda, el se instaurează în funcția de prim-consul al Franței și pornește spre Italia ca să surprindă
o armată austriacă ce a recucerit fostele posesiuni în timpul absenței lui Napoleon.

• Austria suferă din nou înfrângere, tratatul de la Campo Formio este din nou semnat, de data aceasta
Franța obținând beneficii și mai mari. La etapa actuală, Anglia este singura țară care se află în război cu
Franța. În 1802 se semnează tratatul de la Amiens, unde Franța și Anglia încheie o pace ce nu va dura
mult. Napoleon folosește momentul pentru a-și crește popularitatea și este ales prim-consul pe viață.
A TREIA COALIȚIE ANTI-FRANCEZĂ

• În 1804-1805, Anglia, Suedia, Rusia și Austria semnează o alianță împotriva Franței. Napoleon
începe o campanie rapidă împotriva forțelor aliate, cu scopul de a le înfrunta pe rând, înainte ca
ele să fie capabile să se unească. Într-o serie de victorii, Napoleon avansează rapid și apoi
distruge forțele Austriei în Bătălia de la Ulm. Totuși, francezii suferă înfrângere la bătălia de la
Trafalgar, Anglia obținând supremație pe mare pe toată durata războaielor napoleoniene.

• După cucerirea Vienei, urmează o ofensivă aliată, care suferă un eșec total în bătălia de la
Austerlitz, 2 decembrie 1805. Acest eveniment a destabilizat încrederea aliaților și slăbește
considerabil forțele lor. Tot pe data de 2 decembrie este încoronat ca Împărat al Franței.
RĂZBOAIELE NAPOLEONIENE

• În anii ce urmează, Napoleon a câștigat numeroase bătălii, cucerind cea mai mare parte a
Europei. Totuși, eșecul campaniei din Rusia, din anul 1812, a pus începutul descreșterii puterii
franceze în Europa. După înfrângerile de la Borodino și Leipzig, Napoleon trebuie să-și
regrupeze forțele și se se ocupe și de problemele interne ale imperiului.
• Pe toată durata războiului, Napoleon a impus embargo Angliei în toată Europa.
• Fiind impus de puterile europene aliate, el abdică în 1814 și, deși revine în forță în 1815, este
înfrânt la Waterloo, apoi trimis în exil pe insula Sf Elena, unde moare în 1821.
IMPACTUL POLITICII EXTERNE A LUI
NAPOLEON
• Napoleon a reușit să transforme Franța dintr-o semi-putere în națiune dominantă
• Tratatul de la Luneville (februarie 1801)
• -Austria a abandonat posesiunile pe peninsula italiană.
• Tratatul de la Amiens (martie 1802)
• -Anglia a returnat cele mai multe teritorii coloniale pe care le-a câștigat de la începutul războiului
• Reorganizarea Germaniei.
• -1803, 112 state din Sfântul Imperiu German au dispărut, 6 orașe au rămas libere
• -Napoleon a atras state secundare îndatorate Franței și le-a făcut să accepte conducerea franceză
• -Confederația Rhinului 1806
IMPACTUL POLITICII EXTERNE A LUI
NAPOLEON
• Bătălia de la Austerlitz (2 decembrie 1805)
• -Potențial cea mai mare luptă militară
• -Napoleon a învins armatele rusești și austriece, a câștigat teritorii minore
• Marele Imperiu Francez din 1810
• -Franța, Olanda , Statul papal, provinciile ilirice și multe alte teritorii.
• Sistemul continental (1806).
• Decretul de la Berlin (noiembrie)
• -A interzis comerțul cu britanicii
• - Timp de doi ani (1810-12), a dovedit că continentul nu avea nevoie de Marea Britanie.
• În ansamblu, strategiile ingenioase ale politicii militare și externe a lui Napoleon au ajutat la stabilirea
prezenței puternice a Franței în Europa
MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!

S-ar putea să vă placă și