Elemente de civilizație

otomană pătrunse în cultura

românească
 1. Limba română invadată de orientalisme
”Turcismele„ şi-au făcut imediat loc în cultura românească. Totul a început de la
domnitori şi boieri, dornici pentru funcţii şi averi să facă pe plac cu totul otomanilor.
Au mai fost apoi negustori care făceau afaceri cu otomani, dar şi cei veniţi chiar din
inima Imperiului. Apoi întreaga influenţă turcească din limbă s-a pogorât către
clasele de jos, mai pregnant în zonele urbane.
De origine turcească sunt elementele tutunul şi cafeaua, caldarâmul, fanarul,
cântarul, odaia, duşumeaua, giurgiuveaua, geamul şi bagdadia (direct sau indirect
pătrunse în română), marama-năframa, tichia, testemelul şi mosorul, tot astfel cum
sunt ligheanul, salteaua, cearşaful, muşamaua, cişmeaua, divanul, giuvaerul,
schela, perdeaua etc...
 De altfel cuvintele descriau practici şi obiceiuri tot mai orientalizate. De exemplu, românii au
învăţat şi peşcheşul de la otomani. Sau cum să dea mită pentru diferite favoruri. Apoi tot de la
turci au aflat de bairma, cuvânt ce a fost apoi încărcat de alte sensuri în societatea
românească. Obiceiul de a bea cafea sau de a fuma tot de la turci l-au învăţat români. Şi au
rămas cu ele până astăzi.
 2.Elemente culinare
Gastronomia s-a orientalizat şi ea.
Aproape imediat, fiind de altfel şi
puntea de legătură către clasele de
jos. De la turci românii au învăţat
multe dintre preparatele lor
”tradiţionale„ de astăzi. Cel mai bun
exemplu sunt ”româneştii„ mititei.
Deasemenea pe filieră orientală au
pătruns şi sarmalele sau ghiceviul.
Românii au ajuns să-şi desfete
papilele gustative cu saraili şi
baclavale dar şi alte preparate
orientale precum musacaua, şerbetul
şi halvaua. Toate acestea au rămas o
constantă în bucătăria românească,
fiind chiar adoptate şi prezentate
Halva Baclava Șerbet
3.Elemente de vestimentație
Aşa cum era de aşteptat odată cu domniile
fanariote s-au turcizat şi instituţiile. Au apărut
noi instituții: hatişeriful,haraciul,havaetul,
zapcii dar şi titluri boiereşti precum
ciohodar,ratihvan,becer sau zabit. Nici armata
nu a scăpat de orientalizare apărând aga sau
beşlii. Chiar şi vechile paloşe româneşti au fost
înlocuite cu iataganele turceşti.   Mai mult decât
atât târgurile s-au umplut de meşteşugari şi
slujbaşi după moda orientală. Astfel au apărut în
marile târguri băcani,
cavafi,cherestegii,ceaprazari,bogasieri şi multe
altele. 
Vă mulțumesc!