ASAMBLĂRI SUDATE ÎN

PUNCTE

Prof. Săpunaru Doru

 Procedee de sudare

Sudura – procesul de realizare a îmbinării nedemontabile

a unor elemente metalice, utilizând incalzirea locala,
presiunea sau ambele, cu sau fara folosirea unui material
de adaos similar cu metalul elementelor care se imbina.
Procedeu – totalitatea operatiilor tehnologice folosite:
Sudare prin topire
Sudare prin presiune
 Noțiuni introductive

• Realizeaza îmbinari nedemontabile, pentru piese metalice,

folosind incalzirea locala, presiunea, socul, cu sau fara
materiale de adaos.
 Sudura este operatia prin care se realizeaza imbinarea
nedemontabila a doua sau mai multor piese metalice cu sau
fara material de adaos, prin topire sau presiune.
• Cordonul de sudura (cusatura) este realizat prin topirea
materialului de adaos si, partial, a materialului piesei.
• SUDAREA este un procedeu tehnologic de asamblare nedemontabila a doua sau mai multe metale care au aceeasi
compozitie chimica.
• Asamblarea nedemontabila se poate obtine prin incalzirea locala a materialelor pana la topire cu sau fara material de
adaos.
Locul de asamblare se numeste SUDURA, iar linia de imbinare se numeste CUSATURA sau CORDON DE
SUDURA.
• In functie de tehnologia de executie a sudarii exista
SUDAREA PRIN TOPIRE - cu gaze
- electrica
-pe baza chimic
SUDAREA PRIN PRESIUNE
Pentru a putea face un control eficient, trebuie cunoscute mai intai DEFECTELE care pot aparea la imbinarile sudate.
 Materiale pentru sudare

Electrozi neînveliti (sârme de sudură)

Electrozi înveliti
Invelis rutilic
Invelis bazic
Celulozic
Pudra
Aliaje neferoase
Rol electric, fizic, metalurgic
 Procedee de sudare prin topire

Sudarea cu arc electric descoperit

Sudarea cu arc acoperit sub strat de flux
Sudarea cu arc electric in mediu de gaz protector
Sudarea manuala cu gaz
Sudarea in baie de zgura
 Procedee de sudare prin
presiune
Sudarea electrica
Sudarea prin rezistenta
Sudarea prin puncte
Sudarea in linie
Sudarea prin refulare
Sudarea prin topire intermediara
 Sudarea prin rezistenţă electrică
în puncte
 Principiu
 Datorita rezistenţei de contact mare între componentele de sudat, în urma trecerii
curentului electric, se produce topirea locală a zonei de contact. Aplicarea unei
presiuni asupra punctului de sudura determina solidificarea zonei topite si formarea
unui punct de sudura cu caracteristici corespunzătoare.
 Forţa de apăsare (F) are rolul de a apropia componentele şi de a deforma plastic
punctul topit, îndepărtând totodată şi peliculele de oxizi lichizi formaţi.
 Aplicabilitate
 Table de oţel carbon şi inoxidabil, cupru, aluminiu, cu grosimi până la 20 mm;
 d>2s+4: unde d este distanţa între 2 puncte alăturate si s este grosimea unei table
 Avantaje
 Viteză de sudare mare; dozare precisă a energiei
introduse; posibilitatea automatizării, calitatea sudurii nu depinde de îndemânarea
sudorului.
 Dezavantaje
 Necesită instalaţii de putere, sisteme de răcire cu apă şi
reţea de aer comprimat;
 La sudare electrozii se uzează si necesita periodic refacerea geometriei.
 Surse: transformatoare coborâtoare de tensiune: 3 - 5 V, 1000 - 12000 A.
Sudarea prin rezistenţă electrică în
puncte

Schema de principiu a procedeului de sudare prin rezistenta

electrica în puncte:
1 – componente de sudat; 2 – electrozi de contact;
3 – sursa de sudare; 4– punct de sudura;
5 – zona de influenta termica (ZIT).
Sudarea prin rezistenţă electrică în
puncte

Schema de principiu a sudării în puncte indirecte:

1 - piesele de sudat; 2, 2’- electrozi de contact; 3 – sursa de sudare; 4 - punct
de sudură; 5 - masă suport din Cu pentru închiderea circuitului electric; 6 -
ZIT .
Sudarea prin rezistenţă electrică în
puncte
Fazele operaţiilor la sudarea în
puncte .
Mașini de sudat în puncte
Date tehnice
Clești pentru sudarea în puncte
Stații de sudare multifuncționale
 SUDAREA ÎN PUNCTE PRIN PRESIUNE ŞI REZISTENŢĂ
ELECTRICĂ
Sudarea în puncte prin presiune şi rezistenţă
Fref electrică este un procedeu de sudare în stare solidă
Electrod de
contact (Cu) aplicat pentru îmbinarea pieselor şi elementelor
structurilor sudate confecţionate din semifabricate
de
sub formă de tablă, dar se aplică şi la sudarea
Nucleul topit Δ elementelor din sârmă sau bară.
Is;
Us ;
Imbinarea se realizează prin suprapunere pe o
Δ anumită lăţime a tablelor de grosime s (mm),
s strângerea fiind relizată cu ajutorul unor electrozi de
dn
Electrod de
contact (Cu)
contact realizaţi din cupru sau aliaje de cupru,
acţionaţi mecanic cu forţa de refulare Fref (kN), iar
Fref curentul electric de preîncălzire trece între electrozii
de contact prin cele două table de sudat.
Principiul sudării în puncte prin presiune şi rezistenţă electrică
 R
Rezistenţa de contact dintre cele două metale de bază
are o valoare foarte mare, astfel că aici se produce o
Rpp încălzire mai pronunţată, care duce la apariţia unui
RΩ
nucleu topit a materialului, cu diametrul de dn = (0,8-
0,9) de care apoi este înconjurat de o zonă de sudare
prin deformare plastică.

Rcp

Sudarea are trei faze, care se succed după fixarea şi

t (0C)
strângerea tablelor între electrozii de contact:
RΩ-rezistenţa ohmică a metaluluide bază,
-preîncălzirea la temperatura de deformare la cald
Rpp-rezistenţa de contact dintre piesele de îmbinat (1100-13000C);
Rcp-rezistenţa de contact dintre electrozii de cupru şi -refularea prin aplicarea forţei de refulare;
piesa -răcirea îmbinării sub presiune, în timp ce are loc
solidificarea nucleului topit şi recristalizarea zonelor
RΩ creşte cu temperatura, rezistenţele de contact între piesele de
deformate plastic.
sudat Rpp şi între electrodul de cupru şi piesa Rcp scad puternic în
funcţie de creşterea temperaturii pieselor.
Mecanismul Braţ superior mobil
de refulare

Transformator de sudură

H2O
A

Ip
Electrod de contact

Up

Is;Us
Contactor
Electrod de contact electric cu
tiristori

Comutator
electric
H2O Braţ inferior fix

Schema de principiu al maşinii de sudat în puncte prin presiune şi rezistenţă electrică.

 a. c.
b.
Utilaje de sudare în puncte (a-pistol; b-cleşte; c-maşină; d-presă).
Sudarea cu regim moale care se caracterizează prin
valori mai mici ai curentului de sudare şi timpi mai
lungi de preîncălzire în vederea refulării. Zona
încălzită rezultă mai mare, metalul de bază poate fi
mai uşor deformat, iar vitezele de încălzire şi răcire
sunt mai reduse, prin care se evită formarea de
structuri de călire.Sudarea cu regim moale se aplică
pentru lucrări de asamblare-sudare, pentru sudarea
tablelor de oţeluri aliate şi cu conţinut mai mare de
carbon, uşor călibile, cu grosimi mai mari s > 6 mm
d.
Sudarea cu regim dur (tare) se realizează cu
intensitate mare de curent de sudare şi timp
scurt de preîncălzire. Astfel rezultă o zonă mică de
influenţă termică, productivitate mare de sudare şi
pierderi mai reduse de căldură prin conducţie în
tablele de sudate. Se aplică pentru fabricarea în serie
mare sau în masă a structurilor sudate prin puncte,
precum şi pentru sudarea tablelor din metale şi aliaje
cu conductibilitatea termică ridicată pe bază de Cu şi
Al.Varianta se aplică la sudarea tablelor subţiri cu s <
6 mm
Is Is Is Fref
Is Fref Is
Fr Is Fr Fr
Fref

a. b. c.

τ τ τ
Is Fref Is Is
Is Is Is Is Fref Fr Is Fref
Fr Fr
Itt

d. e. f.
τ τ τ