Sunteți pe pagina 1din 8

Pick-up 

Proiect realizat de către elevii


Gabrian Darius Ionuț si Mitrea
Sebastian, clasa a XI-a C, Liceul
Teoretic "Octavian Goga" Huedin 
Pick-up-urile sunt din ce in ce mai cautate la ora actuala,
deoarece recreeaza atmosfera specifica vremurilor retro,
cand discurile de vinil si pick-up-urile erau singura
modalitate de a asculta muzica.

De asemenea, se spune ca sunetul analog este diferit fata de


cel audio digital, fiind mult mai bogat si mai cald.

Pentru a achzitiona modelul ideal de pick-up, trebuie sa te


informezi cu privire la posibilitatile disponibile.

In anumite cazuri, poate fi necesar si cumperi si un


amplificator sau un set de boxe care sa fie compatibile cu
pick-up-ul ales.

In plus, trebuie sa iei in calcul dimensiunea modelului,


locul in care il vei amplasa, tipul de amplificare pe care
ti-l doresti, caracteristicile tehnice si functiile
suplimentare. 

De exemplu, exista pick-up-uri dotate cu port USB sau pick-


up-uri cu Bluetooth, dar si tipuri diferite de pick-up-uri
(cu antrenare pe curea, cu direct drive, manual sau pick-up-
uri auto, etc.).
• Berliner a înfiițat Gramophone Company.

• A fabricat nu doar mașinile, dar și discurile de


vinil. 

• Ceea ce a fost pierdut în capacitatea de a înregistra


cât și a reda sunetul de o singură mașină a dus la un
nou sistem prin care înregistrări produse în serie
puteau fi ascultate și distribuite în mod repetat. 

• În 1901, Compania lui Berliner a fuzionat cu cea a


inventatorului Eldridge Johnson și au format ceea ce
se va numi Victor Talking Machine Company.

•  Aceasta a fabricat și promovat atât gramofoanele cât


și discurile. Johnson a îmbunătățit designul
gramofonului, care până la acea dată a fost dominat
de un corn mare pentru a amplifica sunetul.

• Un disc de gramofon (numit și disc de patefon sau


vinil) este un mediu de stocare a sunetului în formă
de disc. Pe el se poate stoca muzica sau alte sunete
înregistrate. Era foarte popular prin secolul al XX-
lea. Sunetele discurilor de gramofon sunt redate
printr-un gramofon.
În scopul de a se potrivi mai confortabil într-o casă,
cornul a fost înclinat în jos și întregul dispozitiv
plasat într-un dulap.

Acest nou design, introdus în 1906, a fost numit


Victrola.

Între timp, compania fabrica de asemenea discuri de


vinil înregistrate de cântăreți de operă și muzicieni
celebri, oferind acces publicului la muzică, fără
precedent.

De-a lungul timpului, designul gramofonului și procesul


de înregistrare au fost în continuă schimbare. Totuși,
elementele de bază ale acului într-un canal a rămas
același.

Până la mijlocul secolului 20, în majoritatea


gospodăriilor găseai un patefon denumit mai târziu
pick-up.

Popularitatea sa a durat până în la mijlocul anilor


‘80, când caseta cu bandă a devenit mai populară.

În România, patefoane s-au fabricat la Uzina Metrom din


Brașov. O coincidență faină, 60 de ani mai târziu,
atelierul Be Clockwise construiește ceasuri din vinil,
tot la Metrom.
Redarea audio a
discurilor de vinil
• Timp de aproape un secol, pick-upul și antecesorii
acestuia au fost cel mai comun aparat de a asculta muzică,
discursuri înregistrate, cursuri de limbi, etc.

• Design-ul acestor aparate a fost rafinat de-a lungul


anilor dar conceptul puțin s-a schimbat iar componentele
de bază au rămas aceleași.

• Platanul este o placă circulară pe care este așezat discul


de vinil.

•  O tijă aflată în centru poziționează discul (care are o


gaură în mijloc) și îi permite doar să se învârtă.

• Platanul de metal este acoperit cu cauciuc sau material


plastic care protejează discul de a fi zgăriat.

•  Platanul se rotește sau se învârte cu ajutorul fie a unei


curele de transmisie sau cu sistem de acționare directă.
• Acul este cel mai mic și probabil cea mai importantă componentă a pick-up-ului.
Este realizat dintr-un diamant sau alt material dur în formă de con și suspendat
de o bandă flexibilă de metal.

•  Partea ascuțită este singura piesă care atinge discul de vinil. Se plimbă în
jurul canelurilor în spirală ale discului, percepând vibrațiile care în cele din
urmă sunt transformate în sunet.

• Acul stă la un capăt al unui braț mobil, care este montat pe o parte a platanului
și stă paralel cu discul.

• Cu acul plasat în canalul exterioar al discului. Brațul urmărește canalele


aranjate în spirale spre interior, și traversează discul ce se învârte sub el.

• În acest timp, vibrațiile călătoresc de-a lungul unei benzi de metal flexibil și
fire aflate în brațul mobil la cartușul în capătul brațului. 

• Cartușul primește vibrațiile, care sunt convertite în semnale electrice printr-o


bobină într-un câmp magnetic.

• Semnalele electrice sunt transportate de-a lungul firelor la amplificator care


amplifică puterea semn
Sunetul 
Inițial, sunetele
În cele din urmă,
înregistrate au fost de
semnalele sunt
obicei monofonice.
convertite înapoi în
Adică toate semnalele
sunete care sunt redate
sonore sunt combinate
prin intermediul
și vin printr-un
difuzoarelor.
difuzor sau canal.

Introducerea sistemelor Vibrațiile sunt


audio stereofonice în transmise simultan de-a
1958 a permis un sunet lungul a două canale
mai bogat, mai realist diferite și sunt
datorită înregistrării transformate și redate
a două seturi de unde prin intermediul a două
sonore. difuzoare diferite.

Pick-up-urile au
devenit mai frecvente
odată cu creșterea în
popularitate a muzicii
înregistrate
Sfâșit!

S-ar putea să vă placă și