Subprodusele berii

Dorobantu Carmen 
  Deseurile care se obtin din industria berii
sunt urmatoarele: 
 deseuri de cereale;
 colt (radicele) de malt;
 borhotul de hamei;
Deseurile berii  sedimentul proteic (trubul);
 Borhotul de malt;
  Deseurile cerealiere se folosesc ca furaje avand o
valoare medie de 0,5-0,6 unitati nutritive.
 Se constata ca toate deseurile obtinute de la
lustruirea maltului au un continut ridicat de proteine,
asigurand in media chiar pe cel din orz. 

Deseurile de  Se mai poate vedea ca deseurile rescpective pot

cereale folosite ca furaje valoroase. 

  Coltii de malt (sau mai corect radicele de malt) se obtin in
urma degerminarii maltului. Aceasta operatie incepe, in
parte, chiar din uscatorul de malt si continua in masina de
degerminare.
 Indepartarea coltilor se face imediat dupa miscarem, deoarece
in stare foarte uscata radicele se desprinde usor prin frecarea
boabelor intre ele si prin lovirea lor de peretii masinii.

Coltii de malt
 Pentru scoarterea prafului din malt si pentru
lustruirea lui, se executa operatia de lustruire, care se
face inainte de macinarea maltului. Coltii de malt se
folosesc in scopuri furajere si pentru alcatuirea de
medii de cultura in industria drojdiei comprimate.
  Acesta este deseul care rezulta in cantitatea
cea mai mare in fabricile de bere si se
obtin si se obtin dupa filtrarea mustului la
sectia de fierbere.
 Borhotul contine 70-75% din grasimea si
Borhotul de proteina maltului.
malt  Borhodul dupa o tratare cu acid clorhidric
au o concentratie de 10-12g/l.
  Se rezulta in urma fierberii mustului de hamei. Dupa
fierbere , mustul de bere impreuna cu hameiul este
pompat in separatorul de hamei. Datorita
compozitiei chimice,  care este apropiata de aceea a
gunoiului de grajd, borhotul de hamei poate fi folosit
ca ingrasamant in agricultura. 
Borhodul de
hamei  Se recomanda, deci ca acolo unde, din diferite motive,
nu se poate face o epuizare a hameiului dupa
procedeul Salac, borhotul sa se intrebuinteze ca
ingrasamant.
  Apare in mustul de bere dupa fierberea cu
hamei, continuand in faza de racire.
Separarea lui incepe de la indepartarea
conurilor de hamei, unde o parte este
retinuta pe acesta, insa cea mai mare parte
Sedimentul insoteste mustul pana in faza racire. 
proteic   Sedimentul ramas pe tava de racire contine
pana la 80% must de bere. Pentru separarea
trubului de mustul de bere in mod obisnuit
se face o filtrare prin filtru-presa cu mare. 
  Se formeaza in procesul de fermentare
primara a mustului de bere si este compus
din rasini de hamei si substante proteice
precipitate.

Stratul de
spuma de la
fermentare  Indepartarea cea mai simpla consta in
adunarea spumei cu ajutorul unor site
metalice cositorite, care permit scurgerea
berii si retinerea precipitatelor de hamei si
proteine.