Sunteți pe pagina 1din 11

Mecanisme de cooperare privind

administrarea patrimoniului entităților


publice
Dispoziții generale

Cadrul legal: Legea nr.121 din 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii
publice. Legea nr.523-XVI din 16.07.1999 privind proprietatea publică a unităţilor
administrativ-teritoriale, care reglementează relaţiile legate de adminstrarea, apariţia,
exercitarea, apărarea dreptului de proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale.
Proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale este una dintre formele proprietăţii
publice.
- Proprietatea publică se constituie din patrimoniul ce aparţine unităţilor administrativ-teritoriale
respective: satului, comunei, oraşului, municipiului, raionului, unităţii teritoriale autonome
Găgăuzia.
Patrimoniul unităţilor administrativ-teritoriale este format din bunurile domeniului public şi
bunurile domeniului privat.
Bunurile domeniului public constituie totalitatea bunurilor mobile şi imobile, destinate
satisfacerii intereselor  generale ale colectivităţii din unitatea administrativ-teritorială.
Bunurile domeniului privat constituie totalitatea  bunurilor mobile şi  imobile, aflate în
patrimoniul public al unităţii administrativ-teritoriale, care au o destinaţie strict determinată,
alta decât satisfacerea unui interes general.
Se declară proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale toate bunurile mobile şi
imobile, aflate pe teritoriul lor până la intrarea în vigoare a legii privind organizarea
administrativ-teritorială a Republicii Moldova, cu excepţia bunurilor ce se aflau  în proprietatea
statului şi în proprietățile private. Aceste bunuri pot  fi transmise  unităţilor administrativ-
teritoriale în proprietate publică în condiţiile prezentei legi.
Dreptul de proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale apare, de asemenea, asupra
tuturor tipurilor de venituri şi bunuri obţinute de subiecţii acestui drept în conformitate cu
legislaţia, inclusiv în condiţiile legii cu privire  la finanţele publice locale.
Administrare a proprietăţii publice – activitate ce ţine de exercitarea şi modificarea
dreptului de proprietate al statului şi/sau al unităţilor administrativ-teritoriale.
Administrare specială – regim special de administrare a întreprinderii supuse privatizării,
care se aplică în cazuri excepţionale, la pregătirea întreprinderii de privatizare.
Concesiune – contract prin care statul cesionează (transmite) unui investitor (persoană fizică
sau juridică, inclusiv străină), în schimbul unei redevenţe; dreptul de a desfăşura activități de
prospectare, explorare, valorificare sau restabilire a resurselor naturale pe teritoriul Republicii
Moldova. Acțiunea de a presta servicii publice, a exploata bunuri din proprietatea de
stat/municipală care, conform legislaţiei, sunt scoase integral sau parţial din circuitul civil,
precum şi dreptul de a desfăşura anumite activități, inclusiv cele care constituie monopol al
statului, prin care investitorul preia gestiunea obiectului concesiunii, riscul prezumativ şi
răspunderea patrimonială.
Deetatizare a proprietăţii publice – activitate care include transmiterea patrimoniului public în
proprietate privată în condiţiile prezentei legi (privatizare), precum şi transmiterea în
concesiune, administrare fiduciară, transmiterea întreprinderilor de stat în proprietatea unităţilor
administrativ-teritoriale, alte activităţi orientate spre diminuarea participării statului la
administrarea proprietăţii.
Bun pasibil de privatizare – pachet de acţiuni; parte (cotă) social; bun imobil distinct; încăperi
nelocuibile; complex de bunuri imobile care se află în domeniul privat al proprietăţii publice.
Transmiterea cu titlu gratuit a bunurilor proprietate publică se efectuează în cazul:
- trecerii acestor bunuri dintr-un domeniu al proprietății publice în altul, în condițiile legislației
privind proprietatea publică;
- trecerii întreprinderilor de stat/municipale, a subdiviziunilor acestora, a bunurilor distincte
proprietate a statului în proprietatea unității administrativ-teritoriale și invers;
- trecerii întreprinderilor de stat/municipale, a subdiviziunilor acestora, a bunurilor distincte
proprietate a statului sau a unității administrativ-teritoriale din subordinea unei autorități publice
în subordinea altei autorități publice.
Transmiterea cu titlu gratuit a bunurilor proprietate publică din domeniul privat în domeniul public
se efectuează numai pentru utilitate publică. Hotărârile de transmitere a întreprinderilor de stat,
subdiviziunilor lor sau a bunurilor distincte proprietate a statului se adoptă de Guvern în cazul:
- transmiterii în proprietatea unităților administrativ-teritoriale a întreprinderilor de stat, a
subdiviziunilor lor, a bunurilor distincte proprietate de stat, inclusiv a cotelor de participare ale
statului în societățile comerciale;
- înființării sau reorganizării întreprinderilor de stat.
Vânzarea-cumpărarea, transmiterea în locațiune / arendă a terenurilor aferente

Prin teren aferent înțelegem o suprafață de teren pe care sunt amplasate nemijlocit construcțiile
nefinalizate, construcțiile întreprinderilor privatizate, construcțiile aflate în proprietatea
întreprinderilor private, înființate în afara procesului de privatizare, construcțiilor private atribuite
în calitate de cotă-parte valorică din patrimoniul întreprinderilor Agricole.
Procedura de privatizare prin vânzare-cumpărare sau de dare în locațiune/arendă a terenurilor
aferente este stabilită prin Regulamentul cu privire la vânzarea-cumpărarea și locațiu nea/arenda
terenurilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1428
Conform Regulamentului, vânzarea sau darea în locațiune/ arendă a terenurilor aferente din
domeniul privat al UAT / UTA Găgăuzia se efectuează de către autoritățile administrației publice
locale, prin decizia consiliilor locale.
Vânzarea sau darea în locațiune/arendă a terenurilor aferente din domeniul privat al statului se
efectuează de către Guvern, prin organele de stat abilitate, care, în numele statului, încheie
contracte de vânzare-cumpărare.
În calitate de cumpărător sau locatar/arendaș al terenului aferent poate fi proprietarul bunului
privatizat sau privat, amplasat pe acest teren.
Scopurile şi principiile de bază ale administrării patrimoniului public
- Administrarea proprietăţii publice se efectuează în scopul armonizării proporţiilor şi a
structurii proprietăţii publice, precum şi a modalităţilor de administrare a acesteia, cu
funcţiile statului şi ale unităţilor administrativ-teritoriale;
-  Atragerea în sectorul public al economiei naţionale de investiţii, cât și asigurarea unui
management eficient;
- Dezvoltarea concurenţei în economia naţională;
- Determinarea componenţei şi a valorii bunurilor domeniului public al statului şi al unităţii
administrativ-teritoriale, evidenţa acestor bunuri;
- Sporirea atractivităţii întreprinderilor de stat/municipale şi ale societăţilor comerciale cu
capital public, prin administrare corporativă, alegerea pe bază de concurs a
administratorilor și prin stimularea lor potrivit rezultatelor obţinute ;
- Prognozarea, planificarea, evidenţa, monitoringul şi supravegherea proprietăţii publice.
Administrarea proprietății publice include:
- Elaborarea și aprobarea programelor de dezvoltare a comunității, prezentarea și examinarea
rapoartelor privind îndeplinirea acestor programe;
- Elaborarea și aprobarea listei bunurilor ale proprietății publice nepasibile privatizării;
- Trecerea bunurilor proprietății publice dintr-un domeniu al proprietății publice în altul, în
condițiile prezentei legi și ale legislației privind proprietatea publică;
- Elaborarea, aprobarea și realizarea, în limita alocațiilor bugetare, a programelor pentru
construcția locuințelor de serviciu pe terenuri disponibile, aflate în administrarea autorităților
publice centrale sau locale;
- Administrarea întreprinderilor de stat /municipale și ale societăților comerciale cu capital
public;
- Participarea prin reprezentanți (mandatari) la administrarea societăților comerciale cu capital
public-privat;
- Realizarea parteneriatului public-privat;
- Oferirea în locațiune/arendă sau în comodat, ori vânzarea activelor neutilizate de
întreprinderile de stat /municipale și de societățile comerciale cu capital integral sau majoritar
public;
- Reorganizarea/restructurarea întreprinderilor de stat/municipale sau a societăților comerciale
cu capital integral sau majoritar public, inclusiv prin atragerea de investiții private, ori, după
caz, lichidarea acestora;
- Ținerea evidenței patrimoniului public, efectuarea monitoringului economico-financiar și
asigurarea integrității și folosirii eficiente a patrimoniului public;
- Atragerea investițiilor în sectorul public al economiei naționale și asigurarea unui
management eficient;
- Dezvoltarea concurenței în economia națională;
- Determinarea componenței și valorii bunurilor domeniului public ale statului și ținerea
evidenței acestora;
- Sporirea atractivității întreprinderilor de stat și ale societăților comerciale cu capital public
prin administrare corporativă;
- Prognozarea, planificarea monitoringului și supravegherea proprietății publice.
Probleme şi neajunsuri în administrarea proprietăţii publice

Deși există un cadru normativ-legislativ suficient de bine reglementat, în activitatea autorităților


publice locale se constată, în continuare, deficiențe ale administrării proprietății publice.
Rapoartele Curții de Conturi, dar și ale serviciilor de audit intern, atestă încă multiple carențe și
erori în gestionarea bunurilor proprietate publică. În mare parte, acestea se manifestă în
următoarele aspecte
Delimitarea proprietăţii publice. Conform datelor din rapoartele Curții de Conturi, dar și din
studiile recente, în majoritatea UAT nu a fost finalizată delimitarea proprietății publice, conform
dreptului de proprietate, până la moment nu există o atribuire expresă a bunurilor patrimoniale
ale administrației publice municipale la domeniul public sau privat și nici după regimul juridic
al proprietății.
Neînregistrarea bunurilor imobile. O altă problemă de gestionare a proprietății publice constă
în neînregistrarea patrimoniului public. Neînregistrarea drepturilor patrimoniale creează mari
riscuri pentru relațiile contractuale cu agenții economici, or pentru bunurile imobile care nu sunt
înregistrate adecvat nu este clar cum are loc stabilirea relațiilor de locațiune sau de înstrăinare a
acestora.
Evidenţa patrimoniului este o altă problemă majoră a administrării proprietății publice o
constituie evidența patrimoniului, contabilizarea neconformă a situațiilor patrimoniale și modul
de raportare a situațiilor patrimoniale. Din rapoartele de audit se constată că autoritățile publice
locale nu întotdeauna au asigurat realizarea tuturor procedurilor de inventariere și, respectiv, nu
dețin informații exacte și actualizate la zi despre suprafețele de terenuri disponibile și
suprafețele spațiilor nelocuibile, valoarea totală a patrimoniului aflat în gestiune și alte date
necesare asigurării unei gestionări eficiente a proprietății publice.
Neidentificarea, nedelimitarea și ne-cadastrarea terenurilor ocupate de obiectivele acvatice,
ceea ce împiedică oficializarea relațiilor de arendă și afectează veniturile bugetelor UAT.
În concluzie, recomandăm autorităților locale de a realiza inventarierea punctuală și integrală a
tuturor proprietăților, identificarea soluțiilor pentru finanțarea activității serviciilor ce utilizează
proprietatea publică, asigurând un impact economic și social măsurabil.

S-ar putea să vă placă și