1.

1 PATRIMONIUL INSTITUŢIILOR PUBLICE

Instituţiile publice gestionează bunuri care fac parte atât din domeniul public al
statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale cât şi din domeniul privat al statului sau al
unităţilor administrativ-teritoriale. O parte a bunurilor deţinute în patrimoniu lor fac parte din
patrimoniul cultural național sau local.

1.1.1 REGIMUL JURIDIC AL BUNURILOR AFLATE ÎN

PATRIMONIUL INSTITUŢIILOR PUBLICE DIN SECTORUL
CULTURAL

Domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale

Atestarea bunurilor ca făcând parte din domeniul public al statului se face prin hotărâre a
Guvernului. Atestarea bunurilor ca făcând parte din domeniul public al unităţilor
administrativ-teritoriale se realizează astfel:
 în domeniul public al judeţelor, dacă sunt declarate ca atare prin hotărâre a consiliului
judeţean şi nu sunt incluse în domeniul public al statului;
 în domeniul public al comunelor, oraşelor şi al municipiilor, dacă sunt declarate ca atare
prin hotărâre a consiliului local, orăşenesc sau municipal şi nu sunt incluse în domeniul
public al statului sau al judeţelor.
Inventarul bunurilor din domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale se
centralizează la nivelul judeţului, în vederea publicării. Pentru gestionarea bunurilor din
domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale se aplică regimul juridic
al dreptului de proprietate publică.
Dreptul de proprietate publică asupra bunurilor care sunt de uz sau de interes public
aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.
Datorită acestui regim juridic bunurile din domeniul public al statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale nu pot fi înstrăinate, nu pot fi supuse executării silite, asupra lor nu se
pot constitui garanţii reale şi nu pot fi dobândite datorită efectului posesiei neîntrerupte,
continue şi netulburate. Statul sau unităţile administrativ-teritoriale exercită următoarele
atribute ale dreptului de proprietate: posesia, folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor care
alcătuiesc domeniul public. Astfel, bunurile din domeniul public al statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale nu pot fi vândute către persoane fizice sau juridice.

1
 Aceste bunuri pot fi date în administrare, închiriate, concesionate sau pot fi atribuite în
folosinţă gratuită, pe termen limitat, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară
activitate de binefacere sau de utilitate publică, ori pentru prestarea de servicii publice.

Domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale

Dreptul de proprietate privată al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale
asupra bunurilor din domeniul privat este supus regimului juridic de drept comun, dacă legea
nu dispune altfel. Asupra acestor bunuri statul sau unităţile administrativ-teritoriale au drept
de proprietate privată.

1.1.2 INVENTARUL BUNURILOR COMUNE AFLATE ÎN DOMENIUL PRIVAT AL

STATULUI SAU AL UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE

Pentru bunurile comune din patrimoniul instituțiilor publice se aplică regimul juridic
reglementat de Codul civil. Astfel, aceste bunuri pot fi executate silit de către creditori, pot fi
înstrănate și se pot constitui garanții materiale (gaj, ipotecă etc). Patrimoniul instituțiilor
publice format din bunuri comune nu beneficiază de protecția juridică a legiuitorului, la fel ca
în cazul bunurilor clasificate. Pentru aceste bunuri este important faptul că ele se pot utiliza
atât pe perioada normală de utilizare cât și peste această perioadă, atăt timp cât respectivele
bunuri sunt utilizabile și costurile pentru întreținerea lor nu depășesc beneficiile economice
așteptate în urma utilizării acestora, durata de utilizare fiind stabilită de o comisie internă din
cadrul instituției publice, care poate opta pentru un interval de durată între minimul și
maximul duratei prevăzute în Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare
ale mijloacelor fixe. Aici se impune o precizare, care se clarifice de ce este posibilă această
situație de fapt. Bunurile comune aflate în patrimoniul instituțiilor publice pot fi utilizate pe
întreaga durată normală de viață stabilită de o Comisie desemnată în acest sens de ordonatorul
de credite.
În practică însă, unele bunuri pot fi utilizate pe o perioadă mai mică decât cea stabilită
prin catalog, invocându-se ca motive pentru casarea lor fie uzura fizică sau costurile ridicate
pentru menținerea în funcționare a acestora. Sigur, că legislația aplicabilă instituțiilor publice
permite casarea unor bunuri înainte de împlinirea duratei de utilizare stabilită de Comisie, însă
din punct de vedere al bunei gestiuni a fondurilor publice se ridică unele semnale de alertă.
Un prim aspect îl poate constitui faptul că a fost achiziționat un bun de o calitate îndoielnică
ai căror parametrii tehnico-economici și de calitate nu satisfac necesitățile pentru care a fost

2
achiziționat. O altă situație poate apărea datorită faptului că unele bunuri exploatate
necorespunzător au ajuns la un grad avansat de uzură fizică, care necesită costuri ridicate
pentru menținerea acestora în stare de funcționare.
În aceste condiții, aceste Comisii care se constituie la nivelul fiecărui ordonator de
credite sunt puse în fața uneia din următoarele variante de decizie:
 să stabilească durata minimă de utilizare a bunului din Catalog, urmărindu-se calcularea
unei cote mai mari de amortizare liniară într-un interval de timp mai scurt;
 să stabilească o durată între minimul și maximul duratei normale de utilizare, mai
apropiată însă de minimul din catalog, urmărind același lucru ca și în cazul precedent;
 să stabilească o durată normală de utilizare, mai apropiată de maximul duratei prevăzute
în catalog, urmărind calcularea unei cote de amortizare mai mici pe un interval de timp
mai îndelungat;
 să stabilească durata maximă de utilizare a bunului din Catalog, situație în care dorește să
utilizeze bunul pe toată durata normală de utilizare a acestuia.
De ce este important să se stabilească durata normală de utilizare a unui bun comun
prevăzut în Catalogul privind clasificarea și duratele de utlizare a activelor fixe corporale ?
Pentru unele active fixe corporale cum ar fi mijloacele de transport sau diverse utilaje
specifice necesare unor instituții publice din sectorul cultural necesare desfășurării unei bune
activități sunt necesare avize tehnice pentru menținerea în funcțiune peste această perioadă a
respectivelor bunuri, în caz contrar persoanele responsabile vor suporta rigorile legii. Pentru
alte bunuri, cum ar fi de exemplu mobilier, durata normală de utilizare poate fi depășită și
aceste bunuri pot fi casate atunci când instituția publică primește fonduri pentru achiziționarea
de mobilier nou. În ceea ce privește construcțiile civile (sediile în care își desfășoară
activitatea instituțiile publice), durata normală de utilizare pentru clădirile administrative este
cuprinsă între 40-60 de ani. După expirarea perioadei normale de utilizare este nevoie de
avizul tehnic al Inspectoratului în Construcții pentru consolidarea acestora sau se ia decizia
demolării, pe motiv că există riscul prăbușirii.
În mod firesc se poate pune întrebarea: ce se întâmplă cu clădirile administrative aflate
în patrimoniul public al statului sau al unităților administrativ-teritoariale, după caz ? Atât
timp cât, aceste clădiri se află în patrimoniul public al statului sau al unităților administrativ
teritoriale este nevoie de avizul Ministerului Culturii și Administrării Patromoniului pentru
consolidarea acestora. Aceste clădiri de patriminiu nu pot fi demolate, iar orice modificare
adusă la acestea trebuie să primească avizul acestui minister.

3
 Aici trebuie să reținem următorul aspect. Dacă totuși, pentru unele clădiri de
patrimoniu se obține din partea Ministerului Culturii și Administrării Patrimoniului sau
unităților sale subordonate, acordul de demolare trebuie mai întâi ca aceste clădiri să fie
trecute din domeniul public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale în domeniul
privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, după caz.

1.1.3 ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A BUNURILOR

DEŢINUTE ÎN PATRIMONIU DE CĂTRE INSTITUŢIILE
PUBLICE

Bunurile aflate în domeniul public al staului sau al unităţilor administrativ-teritoriale

existente în patrimoniul tuturor instituţiilor publice se evidenţiază în contabilitatea acestora cu
ajutorul conturilor de fonduri, respectiv:
100 „Fondul activelor fixe necorporale”
101 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului”
102 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului”
103 „ Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public al unităţilor administrativ-
teritoriale”
104 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unităţilor administrativ-
teritoriale”
În contul 206 „Înregistrări ale evenimentelor cultural-sportive” se înregistrează
reprezentaţii teatrale, programe radio sau de televiziune, lucrări muzicale, evenimente
sportive, lucrări literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzi magnetice sau alte
suporturi.
Potrivit legislaţiei în vigoare, bunurile aflate în patrimoniul instituţiilor publice care
fac parte din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale nu se
amortizează.
Instituţiile publice utilizează numai metoda de amortizare lineară.
De regulă, instituţiile publice din sectorul cultural îşi desfăşoară activitatea ca
autoritate publică şi, pentru acest motiv, amortizarea calculată nu are un caracter fiscal (nu se
regăseşte în preţurile şi tarifele percepute pentru bunurile sau serviciile culturale), ci are
numai o reflectare contabilă.
În sectorul cultural sunt şi instituţii publice, care prin actul normativ de organizare şi
funcţionare, pot desfăşura şi activităţi economice. Pentru activitatea economică desfăşurată
acestea au obligaţia de a se înregistra ca plătitoare de TVA, indiferent de cifra de afaceri

4
realizată. Pentru a nu crea o concurenţă neloialăpe piaţă, aceste instituţii publice care
desfăşoară şi activităţi economice sunt tratate fiscal ca un agent economic pentru activitatea
economică desfăşurată (exemplu: realizarea de activităţi similare cu cele desfăţurate de
agenţii economici cu care intră în concurenţă).

1.1.3.1 ÎNREGISTRAREA INTRĂRII BUNURILOR ÎN

PATRIMONIUL INSTITUŢIILOR PUBLICE CARE FAC
PARTE DIN DOMENIUL PUBLIC AL STATULUI SAU
UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE

Pe baza de hotărâre de Guvernu se trece în domeniul public al statului şi se atribuie

unei instituţii publice din sectorul cultural un teren şi o construcţie care fac parte din
patrimoniul cultural naţional.
%= 101 „Fondul bunurilor care alcătuiesc
2111 „Terenuri” domeniul public al statului”
212 „Clădiri” sau
103 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul public
al unităţilor
administrativ-teritoriale”, după caz.

Întrucât bunurile din domeniul public al statului sunt exceptate de la regula amortizării
lineare se face articolul contabil mijloc la fond. În cazul ieşirii din patrimoniu a acestor bunuri
se face articlolul contabil invers, respectiv fond la mijloc.
În cazul în care o instituţie publică deţine în patrimoniu o clădire, care nu se află în
patrimoniul cultural, însă face parte din domeniul public al statului sau al unei unităţi
administrativ-teritoriale, pentru a fi demolată este necesar ca aceasta să fie mai întâi trecută în
domeniul privat al statului sau unităţilor administrativ-teritoriale, pe bază de hotărâre a
Guvernulu sau Consiliului local, după caz.

1.1.3.2 ÎNREGISTRAREA INTRĂRII BUNURILOR ÎN

PATRIMONIUL INSTITUŢIILOR PUBLICE, CARE FAC
PARTE DIN DOMENIUL PRIVAT AL STATULUI SAU
UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV-TERITORIALE

Înregistrarea intrării în patrimoniul unei instituţii publice din sectorul cultural a unui
teren
2111 „Terenuri” = 102 „Fondul bunurilor care
alcătuiesc domeniul privat al statului”

5
 sau
104 „Fondul bunurilor care alcătuiesc domeniul
privat al unităţilor administrativ-teritoriale”
În cazul ieşirii din patrimoniul acestei instituţii publice a terenului respectiv se face
articolul contabil invers, respectiv fond la mijloc.
De regulă, această înregistrare contabilă este specifică bunurilor din domeniul privat al
statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, exceptate de la regula amortizării.
Spre exemplu, dacă pe terenul respectiv se fac lucrări de amenajare, aceasta se
amortizează pe o perioadă de maxim 10 ani.
Operaţiunea se înregistrează în contabilitate astfel:
a) Se înregistrează în patrimoniu lucrarea efectuată şi obligaţia de plată către furnizor
2112 „Amenajări la terenuri” = 404 „Furnizori de active fixe
b) Se achită furnizorul
404 „Furnizori de active fixe = 770 art. bugetar 71 01 30
„Finanţarea de la buget” sau alt cont de
disponibil (5121, 550, 560) în funcţie de modul de
finanţare al instituţiei publice.

1.1.3.3 ALTE OPERAŢIUNI PRIVIND PATRIMONIUL

INSTITUŢIILOR PUBLICE

Instituțiile publice din sectorul cultural aplică o legislație specifică care permite:
 trecerea unor bunuri din domeniul public al statului în domeniul public al
unităților administrativ-teritoriale și invers;
 trecerea unor bunuri din domeniul public al statului în domeniul privat al
statului sau al unităților administrativ-teritoriale și invers;
 trecerea unor bunuri din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale
în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale și invers;
 trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului în domeniul privat al
unităților administrativ-teritoriale și invers.
De asemenea, instituțiile publice pot da în administrare bunuri aflate în patimoniul lor
unor societăți comerciale cu capital de stat sau organizații neguvernamentale pentru realizarea
unor activități de inters public sau pot să închirieze unor agenți economici diverse bunuri
aflate în patrimoniul acestora.
Alte operațiuni pe care le pot realiza instituțiile publice privesc primirea de donații
pentru finanțarea anumitor activități precum și transmiterea, fără plată, a unor bunuri mobile
de la o instituție publică la alta, în situația în care nu mai are dreptul să utilizeze anumite
bunuri aflate în stare de funcționare ori nu îi mai sunt necesare acesteia.

6
1.1.3.3.1 TRECEREA UNUI IMOBIL DIN DOMENIUL PUBLIC AL
STATULUI ÎN DOMENIUL PRIVAT AL STATULUI

Pe baza Hotărârii de Guvern, se trece din domeniul public al statului în domeniul privat al
statului, o clădire care are durata normală de funcţionare de 50 ani, durata consumată de 20
ani.
- Înregistrarea ieşirii clădirii din domeniul public al statului, în baza prevederilor
Hotărârii şi a Protocolului de predare-primire;
101 = 212
“ Fondul bunurilor care “ Construcţii”
alcătuiesc domeniul public
al statului”
Înregistrarea intrării clădirii în domeniul privat al statului în baza prevederilor Hotărârii şi a
Protocolului de predare-primire;
212 = %
“ Construcţii”
2812 – cu valoarea amortizată
“ Amortizarea construcţiilor”
7198 – cu valoarea neamortizată
“ Alte venituri operaţionale”

1.1.3.3.2 ÎNREGISTRAREA IEŞIRII DIN PATRIMONIU

Exemplu: O clădire a cărei durată normală de utilizare este de 40 de ani (480 luni),
potrivit Catalogului privind duratele normale de utilizare a activelor fixe, a fost amortizată
până în momentul ieşirii din patrimoniu o perioadă de 14 ani (168 luni).
Întrucât clădirea nu este complet amortizată, valoarea neamortizată se include direct
pe cheltuieli, fiind recunoscută ca o „cheltuială extraordinară”
% = 212 „Construcţii”
2812 „Amortizarea construcţiilor” (168 luni)
691 „Cheltuieli extraordinare (312 luni)
din operaţiuni cu active fixe”

1.1.3.3.3 ÎNREGISTRAREA INVESTIŢIEI ÎN CURS LA UN ACTIV FIX

CORPORAL

7
 Activele fixe corporale în curs de execuţie sunt active fixe corporale neterminate
până la sfârşitul perioadei, evaluate la costul de achiziţie, respectiv costul de producţie.
Trecerea în categoria activelor fixe finalizate se face după recepţia, darea în folosinţă
sau punerea în funcţiune a acestora, după caz.
Exemplu: O instituţie publică din sectorul cultural primeşte în administrare un teren.
Pe acest teren, instituţia construieşte o clădire, ale cărei lucrări se vor finaliza peste doi ani.
Se realizează un studiul de fezabilitate.
Se înregistrează cheltuielile efectuate în fiecare an.
Varianta 1 : clădirea construită aparţine domeniului privat al statului.
- Înregistrarea în contabilitate a terenului primit în administrare
2111 = 102
“Terenuri” “ Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al statului”
- Înregistrarea studiului de fezabilitate, recepţionat de instituţia publică:
233 = 404
“ Active fixe necorporale “ Furnizori de active fixe”
în curs de execuţie”
- Plata contravalorii studiului de fezabilitate recepţionat:
404 = 7701/ art. 71.01.01 “Furnizori de active fixe” “
Finanţarea de la bugetul de stat”
- Înregistrarea cheltuielilor efectuate în primul an, în baza situaţiilor de lucrări a facturilor
emise de către furnizor şi a Procesului – verbal de recepţie provizorie:
231 = 404
“Active fixe corporale “Furnizori de active fixe”
în curs de execuţie”

- Plata furnizorului
404 = 7701/art. 71.01.01.
“Furnizori de active fixe” “Finanţarea de la bugetul de stat”

- Înregistrările în contabilitate a lucrărilor realizate în al doilea an sunt similare ca pentru

primul an
- La terminarea lucrărilor, se întocmeşte Procesul – verbal de punere în funcţiune şi se
înregistrează intrarea în patrimoniu instituţiei publice a clădirii

8
 212 = % 231
“ Construcţii” “ Active fixe in curs de
execuţie”
233 Active fixe necorporale in curs de
executie
Varianta 2 : clădirea construită aparţine domeniului public al statului.
Înregistrările privind cheltuielile cu activele fixe în curs de execuţie sunt similare cu cele
de la varianta 1.
La terminarea lucrărilor, se intocmeşte Procesul – verbal de punere in funcţiune şi se
inregistrează intrarea în patrimoniu a clădirii, şi închiderea contului de investiţii în continuare
212 = 101
“ Construcţii” “Fondul bunurilor care alcătuiesc
domeniul public al statului”
Întrucât bunurile din domeniul public al statului nu se amortizează se face articolul contabil:
682 = 231
“Cheltuieli cu activele “ Active fixe în curs de execuţie”
fixe neamortizabile” 233

1.1.3.3.4 DAREA ÎN ADMINISTRARE ŞI ÎNCHIRIEREA ACTIVELOR

FIXE CORPORALE AFLATE ÎN DOMENIULUI PUBLIC AL
STATULUI SAU UNITĂŢILOR ADMINISTRATIV-
TERITORIALE

Potrivit prevederilor legii privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia,

instituţiile publice pot da în administrare sau închiria bunurile din proprietatea publică a
statului sau a unităţilor administrative-teritoriale. Darea în administrare şi închirierea se
aprobă , dupa caz, prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean, a Consiliului General al
municipiului Bucureşti sau a consiliului local.
Sumele încasate din închiriere se fac, dupa caz, venit la bugetul de stat sau la bugetele
locale. În cazul în care închirierea se efectuează de către titularul dreptului de administrare,
acesta are dreptul să încaseze din chirie o cotă-parte între 20%-50%.
Exemplu: O instituţie publică dă cu chirie, în baza prevederilor hotărârii Guvernului,
o clădire pentru o perioadă de 10 ani. Valoarea anuală a chiriei a fost stabilită la 1000 lei.
După o perioadă de 5 ani de utilizare, chiriaşul efectuează unele lucrări de investiţii, precum:
recompartimentări, înlocuiri uşi, ferestre şi acoperiş, refacere instalaţii, toate lucrările având

9
drept rezultat îmbunătăţirea confortului şi economii la utilităţi. Valoarea totală a acestor
lucrări este de 20.000 lei. Chiriaşul procedează la amortizarea investiţiei efectuate în 5 ani,
corespunzător perioadei rămase din cea prevăzută în contractul de închiriere.
- Pe baza hotărârii de guvern sau consiliu, după caz, în situația concesionării sau
dării în administrare sau a contractului de închiriere, se face articolul contabil:

212.01.02 = 212.01.01
“ Clădiri care alcătuiesc “ Clădiri care alcătuiesc
domeniul public al statului, domeniul public al statului,
date în concesionare, chirie aflate în administrare”
sau folosintă gratuită”
Trebuie precizat faptul că instituţia publică care este titularul dreptului de
proprietate al unui bun va transmite către administrator, concesionar sau chiriaş o parte din
atributele acestui drept, respectiv: folosinţa şi uzufructul. Atributul de a dispune asupra acelui
bun rămâne proprietarului. Practic, în contabilitate se face articolul contabil de mai sus pentru
a arăta că bunurile date în administrare, concesionate sau închiriate rămân evidenţiate ca fiind
în proprietatea titularului acestui drept, însă se află înregistrate şi în patrimoniul ong-urilor sau
agenţilor economici care le primesc în administrare, concesiune sau chiriaşului.
- Evidenţierea concesiunii, chiriei de încasat, datorată bugetului de stat, în baza
facturii emise:
411 = 4481 1000 lei
“ Clienţi” “ Alte datorii şi creanţe cu bugetul”

- Pe baza documentelor care atestă plata sumei către buget, transmise de concesionar
sau chiriaş, se scade datoria fată de buget:
4481 = 411 1000 lei
“ Alte datorii faţă de buget” “ Clienţi”

- Înregistrarea preluării de către proprietar, pe baza procesului verbal de predare-

preluare a investiţiei terminate:
212 = 2812
“ Construcţii” “ Amortizarea construcţiilor”
În cazul în care investiţia nu se amortizează integral, pe baza procesului verbal de
predare - primire şi a facturii, proprietarul se inregistrează atat cu valoarea amortizării inclusă

10
pe costuri de către concesionar sau chiriaş cât şi cu valoarea rămasă de amortizat. În exemplu
se consideră că valoarea amortizării inclusă pe costuri de către chiriaş, iar diferenţa a fost
facturată proprietarului.

212 = %
“ Construcţii”
404
“Furnizori de active fixe”
2812
“ Amortizarea construcţiilor”

Un alt exemplu: O instituţie publică închiriază un teren aflat în adiministrarea sa, cu

aprobarea consiliului judeţean. Valoarea de înregistrare a terenului este de 2. 000 lei iar
valoarea anulală a chiriei este de 20 lei. Prin hotărâre a consiliului judeţean, s-a prevăzut că o
cotă de 40% din valoarea chiriei să fie încasată de către instituţia publică, diferenţa de 60%
constituindu-se ca venit la bugetul local.
- Pe baza contractului de închiriere, potrivit legii, se înregistrează terenul
închiriat:
211.03.02 = 211.03.01
“ Terenuri care alcătuiesc domeniul “ Terenuri care alcătuiesc
public al unităţilor administrativ- domeniul public al unităţilor
teritoriale, date în concesiune, administrativ- teritoriale,
închiriere sau folosintă gratuită” aflate în administrare”
- Evidenţierea chiriei datorată de chiriaş, şi încasarea acesteia, potrivit contactului:
a) Cota de 60% ce constituie venit al bugetului local:
411 = 4481
“ Clienţi” “ Alte datorii fată de buget”

- Pe baza documentelor care atestă plata sumei către buget, transmise de chiriaş,
se scade datoria fată de buget:
4481 = 411
“ Alte datorii faţă de buget” “ Clienţi”

b) Cota de 40% ce constituie venit al instituţiei:

11
 411 = 706
“ Clienţi” “ Venituri din chirii”
560 = 411
“ Disponibil al instituţiilor “ Clienţi”
publice finanţate din venituri
proprii”

1.1.3.3.5 ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A ACTIVELOR FIXE

NECORPORALE

O instituţie publică a achiziţionat licenţa pentru utilizarea unui program informatic de

contabilitate. Ordonatorul de credite stabileşte ca licenţa să se amortizeze pe o perioadă de 3
ani.
Înregistrarea licenţei achiziţionate facturată de furnizor:
205 = 404
“Brevete, certificate de înregistrare, “Furnizori de active fixe”
mărci, alte titluri de protecţie a drepturilor
de proprietate intelectuală, licenţe
şi alte valori similare”

Plata facturii către furnizorul licenţei:

404 = 770
“Furnizori de active fixe” “Finanţarea de la buget”

Calcularea amortizării lunare aferente licenţei achiziţionate:

681 = 280
“Cheltuieli operaţionale privind “Amortizări privind activele
amortizările şi provizioanele” fixe necorporale”

Scăderea din evidenţă a licenţei amortizate integral:

280 = 205
“Amortizări privind activele “Brevete, certificate de înregistrare,
fixe necorporale” mărci, alte titluri de protecţie a
drepturilor de proprietate

12
 intelectuală, licenţe şi alte valori
similare”
“în cazul nerecuperării integrale, pe calea amortizării, a valorii contabile a activelor fixe
necorporale care nu mai sunt utilizate, valoarea rămasă neamortizată se include în cheltuielile
instituţiilor publice, integral, la momentul scăderii din evidența contabilă.
ordonatorul de credite decide scăderea din evidenţă a licenţei după 2 ani:
% = 205
“Brevete, certificate de înregistrare,
mărci, alte titluri de protecţie drepturilor de
proprietate intelectuală, licenţe şi alte
valori similare”
691
“Cheltuieli extraordinare din - cu valoarea neamortizată
operațiuni cu active fixe

280
“Amortizări privind activele - cu valoarea amortizată
fixe necorporale”

Potrivit Planului de conturi pentru instituţiile publice se înregistrează în contabilitate

înregistrările unor evenimente cultural-sportive
Înregistrarea în contabilitatea instituţiilor publice din sectorul cultural a unor lucrări
muzicale.
- Intrarea în patrimoniu a colecţiei muzicale.
206 = 100
“Înregistrări ale evenimentelor “Fondul activelor fixe necorporale”
cultural-sportive”

- Aceste lucrări urmează să fie transferate ulterior către o altă bibliotecă.

100 = 206
“Fondul activelor fixe necorporale” “Înregistrări ale evenimentelor cultural-
sportive”

13
1.1.3.3.6 ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A ALTOR BUNURI
CORPORALE

Exemplu: O instituţie publică achiziţionează în luna mai anul 2007, o centrală termică la
prețul de 10.000 lei, T.V.A 2.400 lei, cheltuieli de montaj 200 lei şi cheltuieli de transport 100
lei. Durata normala de funcţionare stabilită de comisie este de 10 ani. Valoarea de înregistrare
este dată de costul de achiziţie, format din preţul unitar, T.V.A. ul aferent, cheltuieli de
montaj şi cheltuieli de transport.
- Înregistrarea în contabilitate a intrării în patrimoniul instituţiei a instalaţiei, în baza facturii
furnizorului şi a Procesului - verbal de recepţie:
2141 = 404 12.700 lei
“Mobilier, aparatură birotică, “ Furnizori de active fixe”
echipamente de protecţie a
valorilor umane si materiale şi
alte active fixe corporale”
- Achitarea facturii furnizorului, în baza Ordonanţării de plată :
404 = 7701/71.01.03 12.700 lei
“ Furnizori de active fixe” “ Finanţare de la bugetul
de stat”
- Înregistrarea amortizării lunare, în baza “ Situaţiei privind calculul amortizării pe luna…
anul…”:

6811/71.01.03
“Cheltuieli operaţionale privind
amortizarea activelor fixe”
= 2814
“Amortizarea mobilierului,
aparaturii birotice, echipamentelor
de protecţie a valorilor umane
şi materiale şi altor active corporale”

Înregistrarea cheltuielilor ulterioare punerii în funcţiune

Cheltuielile efectuate la activele fixe corporale în scopul asigurării utilizării continue a
acestora, prin înlocuirea componentelor uzate, trebuie recunoscute ca şi cheltuieli de
reparaţii, în perioada în care s-au efectuat.

14
 În situaţia în care cheltuielile efectuate la activele fixe corporale au drept rezultat
îmbunătăţirea parametrilor tehnici iniţiali şi creşterea performanţelor sau a duratei de
funcţionare a acestora, acestea se recunosc ca şi cheltuieli de modernizare.
Pentru clădiri şi construcţii, lucrările de modernizare trebuie să asigure protecţia
valorilor umane şi materiale şi îmbunătăţirea gradului de confort şi ambient sau reabilitarea şi
modernizarea termică a acestora.
Exemple:
1) După trei ani de la punerea în funcţiune, a centralei termice achiziţionată anterior, se
efectuează o revizie, ocazie cu care se constată necesitatea înlocuirii unor piese defecte.
Această intervenţie se va efectua de către o firmă avizată de autorităţile competente,
cheltuielile stabilite prin contract fiind de 1.000 lei.
- Înregistrarea în contabilitate a lucrărilor efectuate de către furnizor, în baza facturii emise
de către acesta şi a Procesului – verbal de recepţie al lucrărilor:
611/20.02 = 401 1000 lei
“Cheltuieli cu întreţinerea “ Furnizori “
şi reparaţiile”

După cinci ani de la punerea în funcţiune, respectiv luna mai 2012, parametrii tehnici
ai centralei termice nu mai corespund condiţiilor actuale, fiind necesară mărirea capacitătii
acesteia. Lucrarea este contractată pentru a fi efectuată de către o firmă specializată, valoarea
lucrărilor fiind de 5.000 lei, cu termen de realizare la 30 septembrie 2012. Conform
prevederilor contractuale, furnizorul este obligat să constituie o garanţie de bună execuţie în
procent de 10% din valoarea contractului prin depunerea sumei într-un cont deschis la o bancă
comercială, pe numele său, iar beneficiarul acordă un avans de 5% din valoarea contractului.
- Înregistrarea în contabilitate a garanţiei de bună execuţie, în baza extrasului de cont
privind constituirea garanţiei de bună execuţie, prezentat de către furnizor, prin care se
atestă constituirea garanţiei:

8050 500 lei

“ Disponibil din garanţii constituite
pentru buna executie”

- Acordarea avansului, potrivit prevederilor contractului si a Hotărârii Guvernului nr.

264/2003, cu modificările şi completările ulterioare, republicată, privind stabilirea acţiunilor

15
şi categoriilor de cheltuieli, procedurilor şi limitelor pentru efectuarea de plăti în avans din
fonduri publice:
409 = 7701/71.01.03 250 lei
“ Furnizori – debitori pentru “Finanţare de la bugetul
prestări de servicii si executări de de stat”
lucrări”

- La finalizarea lucrărilor, recepţionarea acestora în baza Procesului – verbal de recepţie şi a

facturii emisă de furnizor, înregistrarea obligaţiei de plată a furnizorului, şi majorarea valorii
centralei termice cu contravaloarea îmbunătăţirilor efectuate:
2141 = 404 5.000 lei
“ Mobilier,aparatură birotică, “Furnizori de active
echipamente de protecţie a fixe”
valorilor umane şi materiale şi
alte active fixe corporale”
- Decontarea avansului acordat furnizorului, în baza Procesului – verbal de recepţie şi a
facturii emisă de furnizor:

404 = 4092 250 lei

“ Furnizori de active “ Furnizori – debitori pentru
fixe” prestări de servicii şi executări de
lucrări”

- Achitarea facturii furnizorului, în baza Ordonanţării la plată:

404 = 7701/71.01.03 4.750 lei
“ Furnizori de active fixe” “Finanţare de la bugetul
de stat”

- Restituirea garanţiei după lichidarea tuturor obligaţiilor prevăzute în contract, urmare a

dispoziţiei transmise de instituţie:

8050 500 lei

“ Disponibil din garanţii constituite
pentru buna executie”

16
 Întrucât lucrările efectuate au avut ca efect îmbunătăţirea parametrilor tehnici ai
centralei termice, cu valoarea acestora s-a majorat valoarea instalaţiei. Valoarea acestor
lucrări se va amortiza pe durata rămasă de amortizat a instalaţiei, respectiv 60 de luni.
Valoarea rămasă de amortizat se majorează cu valoarea lucrărilor efectuate.
(60 luni x amortizare lunară + valoarea lucrărilor efectuate) şi se obţine amortizarea
lunară recalculată
- Înregistrarea amortizării lunare în baza “ Situaţiei privind calculul amortizării pe
luna… anul…”:
6811/71.01.03 = 2814
“Cheltuieli operaţionale privind “Amortizarea mobilierului, amortizarea activelor
fixe” aparaturii birotice, echipamentelor
de protecţie a valorilor umane
şi materiale şi altor active corporale”
Ca urmare a unor defecţiuni majore constatate de către o comisie de specialitate la
centrala termică, aceasta este propusă la casare cu 2 ani luni înaintea expirării duratei normale
de funcţionare. Casarea este aprobată de catre ordonatorul principal de credite.
Înregistrarea în contabilitate a casării, şi scăderii din evidenţa contabilă a instalaţiei
incomplet amortizate, în baza Procesului-verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe /
de declasare a unor bunuri materiale:
% = 2141
“ Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi
alte active fixe corporale
2814
“Amortizarea mobilierului,
aparaturii birotice, echipamentelor
de protecţie a valorilor umane
şi materiale şi altor active corporale”
691
“ Cheltuieli extraordinare din operaţiuni - cu valoarea amortizării nerecuperate
cu active fixe”

17
1.1.3.3.7 TRANSFERUL FĂRĂ PLATĂ AL UNOR BUNURI MOBILE
AFLATE ÎN STARE DE FUNCŢIONARE DE LA O
INSTITUŢIE PUBLICĂ LA ALTA

Legislaţia financiar-contabilă aplicabilă instituţiilor publice permite transferul de

bunuri mobile de la o instituţie publică la alta, fără plata, excepţie făcând clădirile şi terenurile
cărora nu li se aplică acest act normativ.
Cum este posibil acest lucru ?
Conform legislaţiei în vigoare, instituţiile publice de exemplu au dreptul la un număr
limitat de autoturisme pe care să le deţină în parcul auto propriu al unei instituţii publice.
Datorită reorganizării activităţii şi reducerii numărului de personal angajat într-o instituţie
publică, prin actul normativ de reorganizare se prevede şi numărul de autoturisme pe care
instituţia publică respectivă îl poate deţine în parcul auto. Astfel, se ajunge în situaţia în care,
după reorganizare, instituţia publică să deţină în parcul auto propriu un număr mai mare de
autoturisme decât cel stabilit prin actul normativ care prevedea reorganizarea instituţiei
publice. Întrucât respectiva instituţie publică nu are dreptul să deţină în parcul propriu decât
un anumit număr de autoturisme, potrivit legislaţiei în vigoare este obligată să disponibilizeze
autoturismele deţinute peste numărul maxim admis, prin procedura transmiterii acestora, fără
plată, către alte instituţii publice. Pentru a putea fi transferate, fără plată, de la o instituţie
publică la alta, bunurile care fac obiectul transferului trebuie să fie în stare de funcţionare,
indiferent dacă au depăşit sau nu durata normală de utlizare, potrivit Catalogului privind
clasificarea şi duratele normale de utilizare a activelor fixe şi deciziei Comisiei constituită la
nivelul fiecărei instituţii publice. Din punct de vedere al procedurii ce trebuie parcurse trebuie
menţionat faptul că instituţia publică care doreşte să disponibilizeze un bun va transmite
oferte de preluare a bunului respectiv către mai multe instituţii publice din diferite sectoare de
activitate, care ar putea fi interesate de respectivul bun. Instituţiile publice interesate transmit
o solicitare de a prelua, fără plată, bunul respectiv, după ce în prealabil s-au asigurat că există
avizul ordonatorului principal de credite pe lângă aprobarea ordonatorului de credite al
instituţiei care doreşte să preia, fără plată, bunul respectiv. De regulă, instituţiile publice
interesate de preluarea unor bunuri, fără plată, de la alte instituţii publice care le
disponibilizează sunt acele instituţii publice care nu au resursele financiare necesare
achiziţionării unor bunuri similare noi sau o situaţie care se manifestă în ultimii ani este aceea
că achiziţia de autoturisme de către instituţiile publice finanţate din fonduri publice este
interzisă prin act normativ. O altă situaţie în care instituţiile publice doresc să disponibilizeze
anumite bunuri este aceea în care doresc înlocuirea unor bunuri vechi cu alte noi, cu

18
parametrii tehnico-economici superiori, în condiţiile în care legislaţia permite achiziţionarea
de asemenea bunuri şi există fonduri disponibile în buget la subdiviziunea clasificaţiei
bugetare de unde urmează să se facă plata.
Exemplu:
O instituţie publică primeşte prin transfer, fără plată, de la o altă instituţie publică un
autoturism, a cărui durata normală de funcţionare este de 5 ani, durata consumată de 3 ani.
Ieşirea din contabilitate a autoturismului de la instituţia publică care la disponibilizat, pe
baza Procesului-verbal de predare-preluare
% 2133
2813 „Mijloace de transport”
„Amortizarea mijloacelor tehnice,
Mijloacelor de transport, animalelor
şi plantaţiilor”
691
“ Cheltuieli extraordinare din operaţiuni - cu valoarea amortizării
cu active fixe” nerecuperate

- Înregistrarea în contabilitate a intrării în patrimoniul instituţiei a aparatului de

multiplicat, la valoarea justă, în baza Procesului-verbal de predare-preluare
2141 = 779 2.000
“ Mobilier, aparatura birotică, “Venituri din bunuri şi servicii
echipamente de protecţie a primite cu titlu gratuit”
valorilor umane şi materiale şi
alte active fixe corporale”

- Înregistrarea amortizării lunare, în baza “ Situaţiei privind calculul amortizării pe luna…

anul…”; se utilizează metoda amortizării liniare:
( amortizarea lunară = 200 lei / 24 luni)
6811/71.01.03 = 2814
“Cheltuieli operaţionale privind “Amortizarea mobilierului,
amortizarea activelor fixe” aparaturii birotice, echipamentelor de
protecţie a valorilor umane şi materiale
şi altor active corporale”

19
 - La expirarea duratei normale de funcţionare, scoaterea din funcţiune a xeroxului, în
baza Procesului – verbal de scoatere din funcţiune a mijloacelor fixe.
2814 = 2141 200
“Amortizarea mobilierului, “ Mobilier, aparatura birotică,
aparaturii birotice, echipamentelor echipamente de protectie a
de protecţie a valorilor umane valorilor umane si materiale si
şi materiale şi altor active corporale” alte active fixe corporale”

1.1.3.3.8 ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A UNEI DONAŢII DE

CĂTRE O INSTITUŢIE PUBLICĂ
Primirea prin donaţie a unui autoturism se înregistrează astfel: în baza raportului întocmit de o
comisie constituită la nivelul instituţiei publice se stabileşte valoarea de piaţă a autoturismului
primit prin donaţie Comisia stabileşte şi durata normală de utilizare, conform legislaţiei în
vigoare.
- Înregistrarea în contabilitate a autoturismului primit, în baza contractului de donaţie şi
Procesului-verbal de receptie:
2133 = 779/ art. 71.01.02
“ Mijloace de transport” “Venituri din bunuri şi servicii
primite cu titlu gratuit”
- Înregistrarea amortizării lunare, pe durata normală de utilizare rămasă
6811/71.01.02 = 2813
“Cheltuieli operaţionale privind “ Amortizarea instalaţiilor
amortizarea activelor fixe” tehnice, mijloacelor de
transport, animalelor si plantaţiilor”
Notă: Potrivit legislaţiei în vigoare, instituţiile publice pot transmite, fără plată, anumite
bunuri, cu excepţia clădirilor şi terenurilor, de la o instituţie publică la altă instituţie publică
cu respectarea următoarelor condiţii:
- bunurile să se afle în stare de funcţionare, indiferent de durata de folosinţă;
- acestea nu mai sunt necesare instituţiei publice care le are în administrare;
- pot fi folosite în continuare de altă instituţie publică.
De asemenea, legislaţia în vigoare permite schimbarea unor bunuri vechi aflate în
patrimoniul acestora cu altele noi, de acelaşi fel, cu plata diferenţei de preţ către furnizor.

20
 1.1.TRECEREA DE LA PRINCIPIUL CONTABILITĂŢII PE
„CASH” LA CONTABILITATEA „ACCRUAL” DE OBLIGAŢII

Contabilitatea pe principiul “cash” recunoaşte tranzacţiile şi evenimentele când

numerarul este încasat sau plătit. Rezultatul execuţiei bugetare, pe bază de numerar, se
determină la finele exerciţiului, ca diferenţă între numerarul încasat şi plătit.
Contabilitatea “accrual” de angajamente recunoaşte tranzacţiile şi evenimentele în
momentul când o valoare economică, o creanţă sau o obligaţie este creată, transformată,
transferată sau anulată. Efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atunci
când tranzacţiile şi evenimentele se produc (nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul
său este încasat sau plătit), iar rezultatul patrimonial (economic) se determină ca diferenţă
între veniturile şi cheltuielile aferente perioadei, indiferent dacă veniturile au fost încasate
sau cheltuielile plătite. Scopul contabilităţii de angajamente îl reprezintă înregistrarea
valorii unei operaţiuni la momentul constatării aceteia. Momentul constatării poate fi:
 pentru active, datorii, capitaluri atunci când iau naştere drepturi şi obligaţii cu valoare
economică;
 pentru venituri atunci când au fost realizate;
 pentru cheltuieli atunci când au fost efectuate (resursele au fost utilizate, consumate).
Operaţiunile de regularizare au loc atunci când activităţile îşi extind efectele pe mai
mulţi ani, iar veniturile şi cheltuielile trebuie sa fie atribuite anului în care au fost realizate,
în vederea respectării principiului independenţei exerciţiului bugetar:
 Cheltuielile în avans (anticipate) se referă la efectuarea de plăţi înainte de a fi
efectuate cheltuielile, evidenţa acestora se ţine cu ajutorul contului 471;
 Venituri în avans (anticipate) privesc veniturile realizate în perioada curentă, dar care
privesc exercițiile bugetare viitoare, cum ar fi veniturile din chirii, care se înregistrează
în contabilitate cu ajutorul contului 472 “Venituri în avans”.
În contabilitatea instituțiilor publice a fost introdus un cont contabil distinct 473
“Decontări din operații în curs de clarificare” în care sunt înregistrate operațiunile pentru
care sunt necesare clarificări ulterioare, aceste operațiuni sunt înregistrate provizoriu în

21
acest cont până la clarificarea necesară înregistrării lor în conturile corespunzătoare de
cheltuieli, după natura operațiunii.
De asemenea, instituțiile publice țin evidența deprecierilor reversibile de valoare și
constituie provizioane pentru depreciere, care să reflecte situația reală a activelor fixe
necorporale, corporale și în curs de execuție, la un moment dat. Această ajustare de valoare
se înregistrează în contabilitate în conturile contabile: 290 “Ajustări pentru deprecierea
activelor fixe necorporale”, 291 “Ajustări pentru deprecierea activelor fixe corporale și 293
“Ajustări pentru deprecierea activelor în curs de execuție”. Deprecierea reversibilă pentru
pierderea de valoare a activelor financiare se înregistrează în contul contabil 296 “Ajustări
pentru pierderea de valoare a activelor financiare”. Pentru deprecierea stocurilor și a
producției în curs de execuție se fac ajustări pentru aducerea acestora la valoarea de piață,
operațiune înregistrată în contabilitate cu ajutorul conturilor contabile: 391 “Ajustări pentru
deprecierea materiilor prime”, 392 “Ajustări pentru deprecierea materialelor”, 393
“Ajustări pentru deprecierea producției în curs de execuție”, 394 “Ajustări pentru
deprecierea produselor”, 395 “Ajustări pentru deprecierea stocurilor aflate la terți”, 396
“Ajustări pentru deprecierea animalelor”, 397 “Ajustări pentru deprecierea mărfurilor” și
398 “Ajustări pentru deprecierea ambalajelor”.
Situaţiile financiare elaborate în concordanță cu cerințele Standardelor
Internaționale de Contabilitate pentru Sectorul Public nr. 1 și 2 oferă informaţii
utilizatorilor despre tranzacţiile trecute, care au implicat plăţi şi încasări (contabilitatea
cash), dar şi despre obligaţiile de plată din viitor şi despre resursele privind încasările
viitoare (contabilitatea de obligații).
Reforma contabilităţii instituţiilor publice a constat în suplimentarea contabilităţii
de fluxuri de lichidităţi cu contabilitatea de angajamente (obligaţii).
Înregistrarea operaţiunilor economico - financiare se efectuează în conturi din cele 5
grupe: active, capitaluri, datorii, venituri şi cheltuieli. La instituțiile publice, rezultatul
exercițiului bugetar se stabilește prin închiderea conturilor de cheltuieli și de surse din care
au fost efectuate (finanțări). Acesta se stabilește ca diferență între veniturile și cheltuielile
exercițiului bugetar, indiferent de data încasării sau plății lor.
Veniturile şi cheltuielile se închid la sfârşitul perioadei prin contul de rezultat
patrimonial, astfel că:

22
 TOTAL - TOTAL = CAPITALURI
ACTIVE DATORII PROPRII (ACTIVE NETE)
Activele aduc beneficii economice viitoare probabile, indiferent de modul cum au intrat
în patrimoniul unei instituţii publice; datoriile rezultă din obligaţiile unor instituţii publice
pentru operaţiuni realizate în trecut; capitalurile cuprind drepturile reziduale ale
proprietarilor (statul, unităţile administrativ-teritoriale) asupra activelor, rămase după
deducerea datoriilor acestora.

1.2. INTRODUCEREA REEVALURĂRII ŞI AMORTIZĂRII ÎN

CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE DIN
SECTORUL CULTURAL

Instituţiile publice au obligaţia să evidenţieze în contabilitate diferenţele rezultate

din reevaluare şi amortizarea activelor fixe corporale şi necorporale.
Reevaluarea
Reevaluarea activelor fixe corporale se efectuează în scopul determinării valorii
juste a acestora, luând în considerare inflaţia, utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul
pieţei, atunci când valoarea contabilă diferă semnificativ de valoarea justă. Pentru bunurile
care au valoare de piaţă, valoarea justă este identică cu valoarea de piaţă. Argumentul în
favoarea introducerea reevaluării la instituţiile publice a fost acela al alinierii legislaţiei
financiar-contabile a contabilităţii instituţiilor publice la Sistemul European de Conturi
ESA”95, întrucât situaţiile financiare ale instituţiilor publice nu reflectau valoarea reală a
bunurilor care se află în patrimoniul acestora. Instituţiile publice, indiferent de modul de
finanţare, au obligaţia să procedeze la reevaluarea bunurilor aflate în patrimoniu, cel puţin
o dată la 3 ani.
Potrivit legii, se supun reevaluării următoarele active fixe corporale:
 aflate în patrimoniu: terenuri şi amenajări la terenuri, construcţii, instalaţii tehnice,
mijloace de transport, animale şi plantaţii, mobilier, birotică, echipamente de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi alte active fixe corporale;
 date în concesiune, cu chirie, în folosinţă gratuită persoanelor juridice fără scop
patrimonial, precum şi cele date în administrarea regiilor autonome;

23
 capacităţile puse în funcţiune parţial, de natura activelor fixe corporale pentru care încă
nu s-au întocmit formele de înregistrare ca active fixe corporale;
 cele la care s-au efectuat lucrări de investiţii: modernizări, reparaţii capitale,
consolidări, etc. care au majorat valoarea de înregistrare în contabilitate a acestora.
Reevaluarea se efectuează separat pentru valoarea de înregistrare de la data intrarii în
patrimoniu şi pentru determinarea valoarii modernizării, prin aplicarea indicilor de preţ
corespunzători perioadelor când acestea au intrat în patrimoniu sau au fost efectuate
modernizările. Valoarea actualizată a activelor fixe corporale modernizate se determină
prin însumarea valorilor actualizate ale valorii de înregistrare în contabilitate cu
valoarea actualizată a modernizării;
 achiziţionate în cadrul contractelor de leasing financiar.
Bunurile din patrimoniul cultural naţional, cu excepţia acelora care nu pot fi reevaluate
potrivit standardelor internaționale de evaluare, vor fi reevaluate de către evaluatori
autorizaţi, potrivit reglementarilor legale în vigoare.
Bunurile definite de legea privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil sunt:
a) bunuri cu o valoare excepţională, istorică, arheologică, documentară, etnografică,
artistică, ştiinţifică şi tehnică, literară, cinematografică, numismatică, heraldică,
bibliofilă, cartografică şi epigrafică;
b) bunuri culturale care fac parte din colecţiile publice care figurează în inventarele
muzeelor, arhivelor;
c) bunuri culturale care fac parte din inventarele cultelor religioase şi ale instituţiilor
ecleziastice.
Documentele aflate în fondurile bibliotecilor, care au statut de bunuri culturale
comune sau care au fost clasate în categoria bunurilor culturale care fac parte din
patrimoniul cultural naţional mobil, nu sunt active fixe şi nu se reevaluează. Aceste bunuri
sunt înregistrate în contabilitate în categoria obiectelor de inventar aflate in depozit sau în
folosinţă, după caz.
Investiţiile efectuate la activele fixe corporale închiriate de instituţiile publice se
reevaluează de agenţii economici/instituţiile publice care le-au efectuat.
Sunt exceptate de la reevaluare activele fixe corporale:

24
 intrate în patrimoniul instituţiilor publice în cursul anului în care se efectuează
reevaluarea;
 cele care la data reevaluării au durata normală de utilizare expirată;
 aflate în conservare şi rezervele de mobilizare;
 cele pentru care au fost întocmite documentele, dar nu s-au obţinut aprobările de
scoatere din funcţiune şi care nu au fost demontate, demolate sau dezmembrate;
 activele fixe corporale în curs de execuţie.
Din prezentarea cadrului legislativ românesc privind reevaluarea rezultă că activele
necorporale nu fac obiectul operaţiunii de reevaluare.
Au făcut obiectul reevaluării următoarele categorii de bunuri:
 toate activele fixe corporale aflate în proprietatea publică şi privată a statului sau a
unităţilor administrative-teritoriale, care erau înregistrate numai în evidenţa tehnic-
operativă, fără valoare;
 bunurile aparţinând domeniului public al statului înregistrate la valoarea simbolică de 1
leu;
 se supun reevaluării activele fixe corporale aparţinând domeniului public al statului sau
al unitatilor administrativ-teritoriale, date in administrare regiilor autonome care nu au
fost reevaluate, în baza unor acte normative.
Pentru efectuarea reevaluării activelor fixe corporale aflate în patrimonial instituţiilor
publice s-a procedat la aplicarea indicilor statistici, calculaţi de Institutul Naţional de
Statistică asupra valorii contabile a activelor fixe corporale, pe baza documentelor
justificative care atestau data intrării în patrimonial instituţiei publice. Acolo unde nu au
mai existat documente justificative pentru anumite active fixe corporale aflate în
patrimoniu, stabilirea datei probabile de construcţie a imobilelor sau de achiziţie a unor
bunuri s-a efectuat pe baza aproximării efectuate de către aceiaşi comisie de evaluare,
încheindu-se un proces-verbal în acest sens.
În urma acţiunii de reevaluare a activelor fixe corporale pe baza indicilor statistici au
rezultat situaţii de supraevaluare sau subevaluare a activelor fixe corporale. Pentru
corectarea acestei anomalii, comisia a propus eliminarea acestora, cu aprobarea
ordonatorului de credite.

25
 Diferenţa calculată dintre valoarea rezultată în urma reevaluării şi valoarea de
înregistrare în contabilitate trebuie prezentată ca o rezervă din reevaluare.
Evidenţa rezervelor din reevaluare se ţine cu ajutorul contului 105 “Rezerve din
reevaluare”, detaliat în următoarele analitice:
1051 “Rezerve din reevaluarea terenurilor şi amenajărilor la terenuri”;
1052 “Rezerve din reevaluarea construcţiilor”;
1053 “Rezerve din reevaluarea instalaţiilor tehnice, mijloacelor de transport,
animalelor şi plantaţiilor”;
1054 “Rezerve din reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de
protecţie a valorilor umane şi materiale şi a altor active fixe corporale”;
1055 “Rezerve din reevaluarea altor active ale statului”.
Din punct de vedere al tratamentului contabil al rezultatului reevaluării se disting
următoarele situaţii:
 În cazul activelor fixe corporale neamortizabile
a) Rezultatul reevaluarii activelor fixe corporale neamortizabile este o creştere a valorii
contabile, aceasta se tratează ca o creştere a rezervei din reevaluare care se transferă în
creditul conturilor de fonduri (conturile 101, 102, 103, 104, dupa caz).
%, după caz = 105
211 “Terenuri” “Rezerve din reevaluare”
212 “Construcţii”
213 “Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii”
214 “Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi
materiale şi alte active corporale”
şi
105 = %, după caz
“Rezerve din reevaluare” 101 “Fondul bunurilor care
alcătuiesc domeniul public al statului”
102 “Fondul bunurilor care
alcătuiesc domeniul privat al statului”
103 “Fondul bunurilor care
alcătuiesc domeniul public al

26
 unităţilor administrativ-teritoriale”
104 “Fondul bunurilor care
alcătuiesc domeniul privat al
unităţilor administrativ-teritoriale”
b) Rezultatul reevaluării activelor fixe corporale neamortizabile este o descreştere a
valorii contabile, aceasta se tratează ca o diminuare a rezervei din reevaluare care se
transferă în debitul conturilor de fonduri (conturile 101, 102, 103, 104, după caz).
105 = %
“Rezerve din reevaluare” 211 “Terenuri”
212 “Construcţii”
213 “Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii”
214 “Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi
materiale şi alte active corporale”
şi

%, după caz, = 105

101 “Fondul bunurilor care “Rezerve din reevaluare”
alcătuiesc domeniul public al statului”
102 “Fondul bunurilor care
alcătuiesc domeniul privat al statului”
103 “Fondul bunurilor care
alcătuiesc domeniul public al
unităţilor administrative-teritoriale”
104 “Fondul bunurilor care
alcătuiesc domeniul privat al
unităţilor administrative-teritoriale”

27
  În cazul activelor fixe corporale amortizabile
a) Dacă rezultatul reevaluarii activelor fixe corporale amortizabile este o creştere a valorii
contabile nete (valoarea contabilă mai puţin amortizarea şi ajustările pentru depreciere
cumulate), aceasta se tratează astfel:
- ca o creştere a rezervei din reevaluare, prezentată în cadrul capitalurilor proprii, dacă nu a
existat o descreştere anterioară, recunoscută ca o cheltuială aferentă acelui activ
% = 105
211 “Terenuri” “Rezerve din reevaluare”
212 “Construcţii”
213 “Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale şi plantaţii”
214 “Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecţie a valorilor umane şi
materiale şi alte active corporale”
- ca un venit care să compenseze cheltuiala cu descreşterea recunoscută anterior la acel
activ (contul 7813).
105 = 7813
“Rezerve din reevaluare” “Venituri din ajustări privind
deprecierea activelor fixe”
b) Daca rezultatul reevaluarii activelor fixe corporale amortizabile este o descreştere a
valorii contabile nete (valoarea contabilă mai puţin amortizarea şi ajustările pentru depreci-
ere cumulate), aceasta se tratează astfel:
- ca o scădere a rezervei din reevaluare, prezentată în cadrul capitalurilor proprii, cu
valoarea minimă dintre valoarea acelei rezerve şi valoarea descreşterii; eventuala diferenţă
rămasă neacoperită din rezervele din reevaluare existente se înregistrează ca o cheltuială;
105 = %, după caz
“Rezerve din reevaluare” 211 “Terenuri”
212 “Construcţii”
213 “Instalaţii tehnice,
mijloace de transport, animale şi
plantaţii”

28
 214 “Mobilier, aparatură birotică,
echipamente de protecţie a valorilor umane şi
materiale şi alte active corporale”
- ca o cheltuială cu întreaga valoare a descreşterii, dacă în rezerva din
reevaluare nu este înregistrată o sumă aferentă acelui activ.
6813 = 105
“Cheltuieli operaţionale privind ajustările “Rezerve din reevaluare”
pentru deprecierea activelor fixe”
În ceea ce priveşte diferenţele din reevaluare evidenţiate în contul 105 “Rezerve din
reevaluare” urmează ca acestea să fie trecute asupra contului 117.15 “Rezultatul reportat
reprezentând surplusul realizat din reevaluare”, în situaţia în care activele fixe sunt
amortizate integral, scoase din funcţiune, transferate cu titlu gratuit, vândute, etc.
105 = 117.15
“Rezerve din reevaluare” “Rezultatul reportat reprezentând
surplusul realizat din reevaluare”
Activele fixe corporale aparţinând domeniului public al statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale, date în administrare regiilor autonome, se reevaluează de către
acestea, iar rezultatele se transmit instituţiei publice care are sub autoritate respectiva regie
autonomă pentru a fi înregistrate în contabilitate.
Potrivit legislaţiei în vigoare, activele fixe corporale de natura construcţiilor şi
terenurilor, aflate în patrimoniul instituţiilor publice vor fi reevaluate cel puţin o dată la 3
ani, de o comisie numită de ordonatorul de credite sau de evaluatori autorizaţi, rezultatele
reevaluării urmând a fi înregistrate în contabilitate acestora până la finele anului cand s-a
efectuat reevaluarea. Se recomandă instituţiilor publice ca operaţiunea de reevaluare a
activelor fixe corporale aflate în patrimoniul instituţiilor publice să se facă pe cât posibil
apelând la specialişti din cadrul intituţiei publice, fără să fie angajate din buget cheltuieli
pentru plata serviciilor prestate de către evaluatori autorizaţi.

Amortizarea
Instituţiile publice utilizează în mod obligatoriu metoda de amortizare lineară. În
cazul acestora amortizarea are numai contabilă nu şi fiscală, întrucât instituţiile publice nu

29
 introduc pe costuri valoarea amortizării activităţii desfăşurate ca autoritate publică. O
particularitate o reprezintă instituţiile publice care sunt finanţate integral din venituri
proprii (nu din credite bugetare alocate prin buget, care la finele anului au dreptul să îşi
reporteze veniturile realizate) care pot să prevadă în Planul anual de investiţii pentru anul
următor, cheltuieli până la nivelul amortizării calculate asupra patrimoniului în anul curent.
Potrivit reglemtărilor în vigoare aplicabile instituţiilor publice următoarele active
fixe necorporabile se amortizează astfel:
 cheltuielile de dezvoltare se amortizează într-o perioadă de cel mult 5 ani, cu aprobarea
ordonatorului de credite;
 brevetele, certificatele de înregistrare, mărcile, alte titluri de protecţie a drepturilor de
proprietate intelectuală, licenţele şi alte valori similare se amortizează pe durata
prevazută pentru utilizarea lor de către instituţiile publice care le deţin”;
 programele informatice se amortizează în functie de durata probabilă de utilizare, care
nu poate depăşi o perioada de 5 ani, cu aprobarea ordonatorului de credite”;
Pentru evidenţierea în contabilitate a amortizării unui activ fix necorporal se
utilizeză articolul contabil:
680 = 280
“Cheltuieli operaţionale privind “Amortizări privind activele
amortizările şi provizioanele” fixe necorporale”

Amortizarea activelor fixe necorporale se evidenţiază în contabilitate prin articolul

contabil:
280 = după caz, 203 “Cheltuieli de dezvoltare”
“Amortizări privind activele 205 “Concesiuni, brevete, fixe necorporale”
licenţe, mărci comerciale, alte drepturi şi active similare”
208 “Alte active fixe necorporale”

În cazul nerecuperării integrale, pe calea amortizării, a valorii contabile a activelor

fixe necorporale, valoarea rămasă neamortizată se include integral pe cheltuieli, fiind
tratată ca o cheltuială extraordinară, la momentul scăderii din evidenţa contabilă a activului
fix necorporal.

30
Exemplu:
În situaţia în care ordonatorul de credite decide scăderea din evidenţă a unui activ
fix necorporal, după numai 2 ani în loc de 3 ani, cât a fost stabilită durata normală de
amortizare, se procedează astfel:
% = după caz
691 203“Cheltuieli de dezvoltare”
“Cheltuieli extraordinare din 205 “Concesiuni, brevete, licenţe,
mărci operaţiuni cu active fixe “ comerciale, drepturi şi active”
similare” 208 “Alte active fixe necorporale”
- cu valoarea neamortizată, de un an, care se include integral pe cheltuieli la data
scoaterii din evidenţă
280 - cu valoarea amortizată, în perioada de 2 ani
“Amortizări privind activele fixe necorporale”
Excepţia de la regula amortizării activelor fixe necorporale o reprezintă
înregistrările de reprezentatii teatrale, programe radio sau televiziune, lucrări muzicale,
evenimente sportive, lucrări literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzi
magnetice sau alte suporturi.
Activele fixe corporale aflate in patrimoniul institutiilor publice, care nu se supun
amortizării, sunt următoarele:
a) bunurile care aparţin domeniului public al statului şi al unităţilor administrativ-
teritoriale. Este firesc ca aceste bunuri să fie numai reevaluate pentru a cunoaşte valoarea
lor reală la care trebuie înregistrate în patrimoniul unei instituţii publice, însă nu este corect
să fie supuse amortizării, întrucât nu se aplică regula casării acestora la expirarea duratei
normale de utilizare.
Pentru a putea fi casate, bunurile din domeniul public al statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale trebuie trecute mai întâi în domeniul privat al statului sau al
unităţilor administrativ-teritoriale, după caz, urmând apoi să se calculeze amortizarea de la
data construcţiei;
b) activele fixe corporale din patrimoniul serviciilor publice de interes local care
desfăşoară activităţi de natură economică, a căror uzură fizică şi morală se recuperează prin

31
tarif sau preţ, potrivit legii, întrucât acestea sunt înregistrate la organul fiscal teritorial ca
plătitori de TVA numai pentru activităţile economice desfăşurate;
c) activele fixe corporale aflate în conservare, precum şi rezervele de mobilizare
care sunt evidenţiate în contabilitate ca active fixe corporale, acestea urmând a fi amortizate
când sunt scoase din conservare sau din rezerva de mobilizare, constituită potrivit legii ;
d) lacurile, bălţile, iazurile, care nu sunt rezultatul unei investiţii întrucât nu au fost
angajate fonduri publice pentru amenajarea acestora;
e) terenurile, întrucât nu sunt rezultatul unor investiţii efectuate din fonduri
publice;
f) bunurile din patrimoniul cultural national;
g) bunurile utilizate în baza unui contract de închiriere.
În cazul activelor fixe corporale achiziţionate, cu durata normală de utilizare
expirată, se stabileşte o nouă durată normală de utilizare de către o comisie tehnică, cu
aprobarea ordonatorului de credite, dar nu mai mult de 20% din durata normală de utilizare
iniţială.
Investiţiile efectuate la activele fixe corporale, cum ar fi: modernizări, reparaţii
capitale, reabilitări, consolidări, etc. care majorează valoarea de intrare a acestora se
amortizează fie pe durata normală de utilizare rămasă, fie prin majorarea duratei normale
de utilizare cu maxim 20%. Cheltuielile privind reparaţiile curente, care se fac la activele
fixe, au ca scop restabilirea stării tehnice iniţiale a activului fix corporal, prin înlocuirea
componentelor uzate se efectuează de la titlul 20 “Bunuri şi servicii”, art. 20.02 “Reparaţii
curente” din clasificaţia economică a cheltuielilor. Cheltuielile de modernizare vor majora
costul activului fix corporal atunci când au ca efect îmbunătăţirea performanţelor
construcţiilor, faţă de parametrii funcţionali stabiliti iniţial. În cazul construcţiilor,
investiţiile efectuate trebuie să asigure protecţia valorilor umane şi materiale, îmbunătăţirea
gradului de confort şi ambient sau reabilitarea termică a acestora. Reparaţiile capitale
măresc durata normală de viaţă utilă a unui activ fix corporal şi conduc la obţinerea de
beneficii economice viitoare. Cheltuielile privind reparaţiile capitale se efectuează de la
titlul VII “Cheltuieli de capital”, articolul 71.03 “Reparaţii capitale aferente activelor fixe”.
Dacă investiţiile au fost efectuate după expirarea duratei normale de utilizare, se
stabileşte o nouă durată normală de utilizare de către o comisie tehnică internă, cu

32
aprobarea ordonatorului de credite, dar nu mai mult de 20% din durata normală de utilizare
iniţială.
Investiţiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălţilor, iazurilor, terenurilor şi
pentru alte lucrări similare, se recuperează pe calea amortizării, prin includerea în
cheltuielile instituţiei publice într-o perioada de maximum 10 ani, cu aprobarea
ordonatorului de credite. Pentru evidenţierea în contabilitate a amortizării activelor fixe
corporale se utilizează articolul contabil:
681 = 281
“Cheltuieli operaţionale privind “Amortizări privind activele amortizările şi
provizioanele” fixe corporale”
Evidenţierea valorii rămase de amortizat, se face prin articolul contabil
281 = după caz 211 “Terenuri”
“Amortizări privind activele 212 “Construcţii”
fixe corporale” 213 “Instalaţii tehnice,
mijloace de transport, animale şi plantaţii”
214 “Mobilier, aparatură
birotică, echipamente de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi alte active
fixe corporale”
În cazul nerecuperării integrale, pe calea amortizării, a valorii contabile a activelor
fixe corporale, valoarea rămasă neamortizată se include integral pe cheltuieli, fiind tratată
ca o cheltuială extraordinară, la momentul scoaterii din funcţiune a respectivului activ fix
corporal
691 = după caz, 211 “Terenuri”
“Cheltuieli extraordinare din 212 “Construcţii”
operaţiuni cu active fixe” 213 “Instalaţii tehnice, mijloace
de transport, animale şi plantaţii”
214 “Mobilier, aparatură
birotică, echipamente de protecţie a
valorilor umane şi materiale şi alte active
fixe corporale”

33
 Scoaterea din funcţiune a activelor fixe corporale se face cu aprobarea ordonatorului
de credite şi avizul ordonatorului superior de credite, în funcţie de modul de subordonare al
instituţiei publice.
Ca o concluzie, se poate constatata că instituţiile publice au obligaţia să evidenţieze
în contabilitate diferenţele din reevaluare, amortizarea activelor fixe corporale şi
necorporale şi să evidenţieze în contabilitate sumele rezultate din valorificarea activelor
fixe corporale.

1.3. ANGAJAREA, LICHIDAREA, ORDONANŢAREA ŞI PLATA

CHELTUIELILOR LA INSTITUŢIILE PUBLICE

Specific instituţiilor publice este faptul că o cheltuială pentru a putea să fie efectuată
trebuie să parcurgă cele patru faze ale execuţiei bugetare, respectiv: angajarea, lichidarea,
ordonanţarea şi plata. Fazele angajării, lichidării și ordonanțării sunt în competența
ordonatorului de credite, iar plata în sarcina contabilului, asigurându-se astfel separația
atribuțiilor persoanelor care angajează o cheltuiala de plata. Se respectă astfel principiul
“celor patru ochi” potrivit căruia orice activitate trebuie să fie efectuată de cel puțin două
persoane, fiind un mijloc de a exercita un control asupra activităților desfășurate și a
preveni producerea de fraude.
Scopul adoptării acestui act normativ a fost să întărească disciplina financiară în
instituţtiile publice şi să crească responsabilitatea ordonatorilor de credite bugetare în
utilizarea cu eficienţă a fondurilor publice.
Actul normativ a fost structurat astfel încât să descrie procedurile privind angajarea,
lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare;
 să prezinte conturile contabile în care sunt evidenţiate angajamentele bugetare şi legale;
 să stabilească modul de raportare a angajamentelor bugetare şi legale.
Angajarea presupune parcurgerea a două etape: angajarea bugetară şi legală. Actul
normativ prevede că angajamentul bugetar precede angajamentul legal. Acest lucru
înseamnă că o cheltuială pentru a fi efectuată trebuie să existe credite bugetare disponibile
la subdiviziunea clasificaţiei bugetare de unde urmează să se facă plata. Angajarea bugetară
presupune ca din creditele bugetare disponibile la o anumită subdiviziune a clasificaţiei

34
bugetare să fie puse în rezervă, blocate sumele necesare efectuării unei cheltuieli. Evidenţa
angajamentelor bugetare presupune angajarea de cheltuieli numai dacă există credite
bugetare disponibile la subdiviziunea clasificaţiei bugetare de unde urmează să se facă
plata. Cheltuielile se pot angaja în limita creditelor bugetare disponibile la fiecare
subdiviziune a clasificaţiei bugetare, conform bugetului aprobat. Angajarea legală a
cheltuielii presupune încheierea de contracte, comenzi etc, după ce în prealabil s-a verificat
dacă există actul normativ care permite efectuarea acelei cheltuieli. Verificarea actului
normativ presupune pe de o parte identificarea posibilităţii de a efectua o cheltuială şi pe de
altă parte stabilirea cuantumului acelei cheltuieli, cum ar fi la cele de deplasare sau
protocol.
Faza angajării unei cheltuieli presupune:
 Proiect de angajament legal provizoriu (buget provizoriu);
 Propunerea de angajare a unei cheltuieli (Anexa nr. 1);
 Angajamentul bugetar individual/global (Anexa nr. 2);
 Anexa 1 şi anexa 2 se supun vizei de controlul financiar preventiv.
 Angajamentele legale şi bugetare se înregistrează în conturi în afara bilanţului
(Angajamente bugetare 8066 şi Angajamente legale 8067).
Bugetul provizoriu se întocmeşte pentru cheltuieli efectuate cu regularitate, cum ar fi:
cheltuielile de personal şi cu utilităţile (energie electrică şi termică, gaze naturale, telefonie
etc). La începutul anului se elaborează un buget anual estimativ, care să conţină cheltuielile
lunare pentru fiecare tip de utilitate, stabilite pe baza consumurilor medii lunare şi tarifele
percepute de furnizorii acestor servicii.
Lichidarea este operaţiunea prin care se constată realitatea faptelor:
 angajamentul bugetar şi legal crează raporturi juridice de drepturi şi obligaţii cu terţii;
 obligaţia de plată nu devine o datorie certă, iar dreptul nu devine titlu de creanţă decât
dacă se constată că lucrările au fost executate, bunurile au fost livrate sau serviciile au
fost prestate.
În această fază se verifică:
 existenţa angajamentelor;
 realitatea sumei datorate;
 dacă suma este scadentă la plată.

35
 Documentele de lichidare a unei cheltuieli angajează răspunderea persoanelor care
le-au întocmit, vizat şi aprobat precum şi a celor care le înregistrează în contabilitate.
Acestea pot fi: nota de intrare-recepţie şi procesul-verbal de recepţie parţială/finală sau de
punere în funcţiune, după caz. O comisie internă, desemnată de ordonatorul de credite are
sarcina să facă recepţia cantitativă şi calitativă a bunurilor intrate în patrimoniul instituţiei
publice. Documentele justificative se vizează pentru „Bun de plată”, prin care se confirmă
dacă şi se înregistrează în contabilitatea financiară:
 bunurile au fost recepţionate, cu specificarea datei şi a locului primirii;
 lucrările au fost executate sau serviciile prestate.
 bunurile recepţionate au fost înregistrate în gestiune.
Lichidarea unei operaţiuni presupune două faze:
 constatarea realităţii faptelor;
 determinarea sumei datorate beneficiarului şi stabilirea scadenţei de plată.
Ordonanţarea este documentul intern prin care ordonatorul de credite dă dispoziţie
conducătorului compartimentului financiar-contabil să întocmească instrumentele de plată a
cheltuielilor. Această fază a execuţiei cheltuielilor nu are reflectare în contabilitate,
reprezentând strict un act managerial.
În această fază se confirmă că:
 livrările de bunuri au fost efectuate sau
 alte creanţe au fost verificate şi
 plata poate fi realizată.
Persoana desemnată de ordonatorul de credite să constate realitatea operaţiunii
confirmă că există o obligaţie certă şi o sumă datorată, exigibilă la o anumită dată şi, în
acest caz, ordonatorul de credite bugetare poate emite „Ordonanţarea de plată” pentru
efectuarea plăţii. Ordonanţarea de plată va fi însoţită de documentele justificative în
original şi va purta viza persoanelor autorizate din compartimentele de specialitate, care să
confirme:
 corectitudinea sumelor de plată;
 livrarea şi recepţionarea bunurilor,
 executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor;

36
 existenţa unui alt titlu care să justifice plata;
 înregistrarea bunurilor în gestiunea instituţiei şi în contabilitatea acesteia.
Ordonanţarea de plată se vizează de către persoana desemnată să acorde viza de control
financiar preventiv.
Plata reprezintă stingerea unui raport juridic dintre ordonatorul de credite şi un terţ.
Este datorată atunci când operaţiunea a parcurs cele 3 faze ale execuţiei cheltuielilor
bugetare, respectiv angajarea, lichidarea şi ordonanţarea. Aceasta nu se poate efectua dacă
suma de plată nu a devenit exigibilă şi dacă nu există disponibil neangajat la subdiviziunea
clasificaţiei bugetare de la care urmează să se facă plata. Plata poate fi făcută numai dacă
au fost efectuate deschideri de credite în limita plafonului lunar aprobat. Se verifică:
 existenţa angajamentului bugetar;
 dacă ordinul de plată a fost emis în baza unui angajament juridic;
 dacă s-a constatat realitatea faptelor;
 dacă suma de plată a fost determinată corect;
 dacă există credite disponibile;
 dacă plata se încadrează în plafonul de credite deschise la subdiviziunea clasificaţiei
bugetare de la care urmează să se facă plata.

Organizarea şi conducerea evidenţei angajamentelor bugetare şi legale

Evidenţa angajamentelor bugetare oferă informaţii cu privire la creditele bugetare puse
în rezervă prin angajare şi, prin comparaţie, se determină creditele bugetare neangajate care
mai pot fi angajate în viitor şi despre sumele angajate în baza unor contracte sau prin
aplicarea unor acte normative. Această evidenţă a angajamentelor bugetare şi legale se
organizează în compartimentul financiar-contabil din cadrul fiecărei instituţii publice.
Evidenţa angajamentelor bugetare şi legale se conduce utilizând metoda „partidă simplă”
de către persoanele desemnate în acest scop.
Persoanele desemnate să conducă evidenţa angajamentelor bugetare şi legale au
următoarele atribuţii:
 evidenţa creditelor bugetare aprobate în exerciţiul bugetar curent, precum şi a
modificărilor intervenite pe parcursul exerciţiului bugetar curent cu ajutorul contului
8060 „Credite bugetare aprobate”;

37
 evidenţa angajamentelor bugetare (contul 8066 „Angajamente bugetare”);
 compararea datelelor din conturile 8060 „Credite bugetare aprobate” şi 8066
„Angajamente bugetare” şi determinarea creditelor bugetare care mai pot fi angajate;
 reevaluarea angajamentelor legale exprimate în devize şi majorarea/diminuarea valorii
înscrise în conturile 8066 „Angajamente bugetare” şi 8067 „Angajamente legale”;
 la finele anului, înregistrarea în creditul contului 8067 „Angajamente legale” a totalului
plăţilor efectuate în cursul anului, în contul angajamentelor legale încheiate. Datele se
preiau din conturile de disponibil, finanţare de la bugetul de stat sau local, în funcţie de
modul de finanţare;
 modificarea angajamentelor bugetare în cazul modificării angajamentelor legale care le-
au generat (de exemplu, majorarea valorii unui contract prin act adiţional atrage
modificarea angajamentului bugetar, în mod corespunzător).
Evidenţa angajamentelor trebuie să respecte principiul fundamental al contabilităţii de
angajamente, prin care un credit angajat nu mai poate fi modificat decât dacă se modifică
angajamentul juridic care la generat. Din enunţarea acetui principiu se pot distinge două
situaţii:
 un angajament juridic poate fi majorat (majorarea obligației de plată care rezultă din
actul juridic) numai dacă există credit bugetar neangajat;
 o diminuare a angajamentului juridic (diminuarea obligației de plată care rezultă din
actul juridic) trebuie urmată de o diminuare a angajamentului bugetar.

Raportarea angajamentelor bugetare și legale

Instituţiile publice, indiferent de subordonare şi de modul de finanţare a cheltuielilor,
au obligaţia să organizeze evidenţa angajamentelor bugetare şi legale.
Evidenţa angajamentelor bugetare şi legale este ţinută de compartimentul de
contabilitate, iar persoana împuternicită să exercite controlul financiar preventiv va
supraveghea organizarea şi ţinerea evidenţei, actualizarea şi raportarea angajamentelor
bugetare şi legale.
Scopul organizării evidenţei angajamentelor bugetare este de a furniza informaţii în
orice moment şi pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat pentru exerciţiul bugetar

38
curent cu privire la creditele bugetare consumate prin angajare şi, prin comparaţie, să se
determine creditele bugetare disponibile care pot fi angajate în viitor.
În acest scop, printr-un act de decizie administrativă se vor desemna persoana
(persoanele) şi înlocuitorii acesteia care vor avea atribuţii privind organizărea şi conducerea
evidenţei angajamentelor bugetare şi legale.
Procedura de înregistrare în contabilitate a cheltuielilor bugetare trebuie să dea
posibilitatea de a asigura pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat în exerciţiul
bugetar curent informaţii cu privire la:
a) creditele bugetare disponibile;
b) angajamentele legale;
c) plăţile efectuate în baza angajamentelor legale la un moment dat;
d) soldul angajamentelor legale care mai trebuie plătite la finele anului;
e) datele necesare întocmirii “Situaţiei privind execuţia cheltuielilor bugetare angajate la
finele trimestrului”.
Situaţia privind execuţia cheltuielilor angajate la finele trimestrului va fi însoţită de un
raport explicativ privind toate informaţiile utile cu privire la angajamentele efectuate în
cursul exerciţiului bugetar.”
Având în vedere că valorile la care se referă creditele bugetare, angajamentele bugetare
şi legale nu constituie elemente patrimoniale, acestea se evidenţiază în contabilitate în
conturi în afara bilanţului, în conturile de ordine şi evidenţă: 8060 "Credite bugetare
aprobate", 8066 "Angajamente bugetare" şi 8067 "Angajamente legale" au următoarea
funcţiune:
Exemplu:
Cheltuielile administrative curente care se angajează în baza unui buget previzional.
Bugetul previzional se elaborează pe o perioadă de un an, separat în funcție de natura unei
cheltuieli. Acest buget previzional care se întocmește pentru cheltuielile de personal și
cheltuielile cu utilitățile. De exemplu, la alineatul 20.01.03 se vor elabora bugete
previzionale anuale distincte pentru fiecare cheltuială, conform contractelor încheiate cu
furnizorii (contractul sau acordul poate fi și fără valoare, în acest caz instituția publică va
plăti în fiecare lună consumul facturat și acceptat la plată de aceasta) pentru cheltuiala cu
iluminatul și altul pentru încălzirea termică. Prin însumare, bugetele previzionale elaborate

39
se vor înregistra în contul în partidă simplă 8066 “Angajamente bugetare” în vederea
punerii în rezervă sau blocării sumei necesare pentru plata acestor utilități în timpul anului,
pe parcursul procesului execuției bugetare (plata cheltuielilor și încasarea veniturilor).
Bugetele previzionale anuale elaborate vor fi ajustate la fiecare rectificare a bugetului de
venituri și cheltuieli al instituției pentru a se încadra în limita maximă a cheltuielilor care
pot fi angajate la nivelul unui alineat bugetar. Acest lucru se întâmplă și dacă au loc virări
de credite între alineatele unui articol sau între articolele din cadrul titlului II “Cheltuieli
materiale și servicii”, efectuate începând cu trimestrul al III-lea, în condițiile legii.
Cheltuielile înscrise în buget la acest titlu se obțin prin agregarea fiecărui articol de
cheltuială.

TITLUL II: Bunuri si servicii:

Art.20.01: Bunuri si servicii, din care:

Art.20.01.03:Incalzit, iluminat si forta motrica: 2.250 lei

Art.20.01.04:Apa, canal si salubritate: .........
Art.20.01.08:Posta, telecomunicatii, radio, tv., internet: ........

Articol/alineat Luna/anul 2012 Suma previzionată

20.01.03: Ianuarie 250

Încălzirea termică
Februarie 250
Martie 250
Aprilie 175
Mai 150
Iunie 125
Iulie 125
August 125
Septembrie 125
Octombrie 175
Noiembrie 250
Decembrie 250
TOTAL 2.250

40
 Bugetul previzional este un angajament bugetar global, prin care suma respectivă se
înregistrează în debitul contului 8066 “Angajamente bugetare”. Prin exercitarea vizei de
control financiar preventiv propriu acesta devine și un angajament legal, fiind stabilite
raporturi de drepturi și obligații cu prestatorul de serviicii. Pe măsura derulării contractului
de încălzire termică, facturile emise de prestatorul de servicii se înregistrează în debitul
contului 8067 “Angajamente legale” și reprezintă angajamente bugetare individuale. Plata
facturilor se înregistrează în creditul contului 8067 “Angajamente legale”, astfel că la
sfârșitul anului soldul debitor al contului 8067 “Angajamente legale” reprezintă
angajamente legale care nu au fost plătite. Soldul debitor contului 8067 “Angajamente
legale” de la sfârșitul anului se preia ca sold debitor al contului 8066 “Angajamente
bugetare” și reflectă angajamentele legale care trebuie plătite în anul următor. Conturile
8060 “Credite bugetare ” și 8066 “Angajamente bugetare” nu prezintă sold la finele anului,
întrucât prin legea finanțelor publice se precizează “creditele bugetare aprobate și
neutilizate în timpul exercițiului bugetar sunt anulate de drept”.

ANGAJAREA

1. Se intocmesc : - Bugetul previzional – tine loc de angajament provizoriu;

- Anexa 1 “Propunere de angajare a unei cheltuieli”;
- Anexa 2 “Angajament bugetar global”;
INSTITUȚIA Anexa nr.1

PROPUNERE DE ANGAJARE A UNEI CHELTUIELI

Data emiterii...........................
Compartimentul Administrativ
Scopul: Cheltuieli cu utilitățile
Beneficiar :
Calculul disponibilului de credite bugetare
Subdiviziunea
clasificatiei Credite Credite bugetare Disponibil de Suma angajata Disponibil de
bugetului apro- bugetare credite credite

41
 bat lei
Cap.67 sub- aprobate angajate ce mai poate valuta curs lei ramas de
cap.01
Titlu II (cont 8060) (ct.950) fi angajat felul suma valutar angajat

0 1 2 3=col.1-2 4 5 6 7 8=col.3-7
20.01.03 8.000 - 8.000 ...... ........ ......... 2.250 5.750

Compartimentul de
de specialitate
Data........................
TOTAL.......................
Compartimentul Control financiar preventiv
de contabilitate*)
CFPP CFPD
Data .................... Data................... Data .........................

Semnatura................ Semnatura............... Viza Viza

Semnatura............... Semnatura ................

Ordonator de credite,
Data:
Semnatura:
*) = raspunde de datele inscrise in col.1, 2 si 3
CFPP = control financiar preventiv propriu
CFPD = control financiar preventiv delegat
INSTITUTIA Anexa nr.2
Data emiterii .........................
Compartimentul

ANGAJAMENT BUGETAR GLOBAL

Beneficiar:
- lei -

Inregistrarea bugetara Suma

Cap.XX subcap.YY titlul II art.20.01”Bunuri si servicii”:

42
 Alin.20.01.03: 2.250 mii lei

Suma totala: 2.250 lei

Tipul angajamentului: global

Spatiu rezervat CFPP Data:

- Viza Semnatura:
- Refuz de viza
- Inregistrare individuala Nr.................... Data .................
Spatiu rezervat CFPD Data:
- Viza
- Intentia de refuz de viza Semnatura:
- Refuz de viza
- Inregistrare individuala Nr................... Data ...............

Ordonator de credite,
Data:
Semnatura:

2. Toate cele trei documente, se supun vizei CFPP sau CFPD, dupa caz, apoi se aprobă
de către ordonatorul de credite;
3. Se înregistrează în contabilitate în contul “Angajamente bugetare”. Bugetul
previzional nu reprezintă angajament legal şi nu se înregistrează în contul “Angajamente
legale”. În acest caz, angajamentul legal este factura.

LICHIDAREA
1. Se primeşte factura reprezentând contravaloarea consumului de energie electrică
pentru luna ianuarie, în luna februarie;
2. La compartimentul Contabilitate, contabilul responsabil cu evidenţa contului 401
“Furnizori”, înscrie pe factură: nota contabilă, numărul şi data, semnatura. Totodată,
factura este înregistrată în contul “”Angajamente legale”;

43
 3. Compartimentul de specialitate (administrativ) vizează documentul pentru “Bun de
plată“, după ce verifică daca serviciul a fost efectuat;

ORDONANȚAREA
Compartimentul de specialitate (administrativ) întocmește Anexa 3 “Ordonanțarea de
plată” pe fiecare subdiviziune a clasificației bugetare;

INSTITUȚIA Anexa nr.3

Data emiterii:
Compartimentul
ORDONANȚARE DE PLATĂ

Natura cheltuielii : încălzire luna ianuarie 2012

Lista documentelor justificative : factura fiscala
Nr/data angajamentului legal...............
Modul de plata (virament/numerar)................
Lei/Valuta
Suma datorata beneficiarului: 250 lei
Avansuri acordate si retinute beneficiarului...-
Suma de plata (lei): 250
Suma de plata (valuta)
- felul valutei................................
- suma in valuta................................
- cursul valutar..................................
- suma in lei......................................

Calculul disponibilului din contul de angajamente bugetare

- lei -
Subdiviziunea clasificatiei bugetare Disponibil inaintea Suma de Disponibil
Cap............ subcap........... efectuarii platii plata dupa efectuarea platii
titlu............art.......alin.......
0 1 2 3 = col.1-2
Încălzire 8.000 250 7.500

44
Numele si adresa
beneficiarului
................................
................................
Compartimentul de
specialitate
Data .........................
natura .............
Numarul de
cont......................
Trezoreria
(Banca).................
Cod.......................
Compartimentul de Control financiar preventiv
*)
contabilitate
Data.......................... Sem- CFPP CFPD
Semnatura ...............
Data ................. Data................
Viza Viza
Semnatura ............ Semnatura...........

*) = raspunde de datele inscrise in col.1

Ordonator de credite,
Data:
Semnatura:

Compartimentul contabilitate completează coloana 1: “Disponibil de angajamente

bugetare înaintea efectuării plății”: angajamente bugetare–plăți efectuate–plăți nedecontate
încă.

PLATA
1. Se verifică dacă sunt îndeplinite condițiile pentru efectuarea plății: disponibil în
cont, credite bugetare (deschise + repartizate), beneficiar corect, suma corectă, viza
pentru “Bun de plată “, CFPP pe ordonanțare;
2. Se întocmeste ordinul de plată de către compartimentul Financiar, cu urmatoarele
semnături:
- semnătura I: șef Compartiment Financiar (Financiar-Contabil)
- semnătura a-2-a: persoana cu atribuții în efectuarea plății.

45
 Operațiunile se repetă în fiecare lună pentru fiecare cheltuială, clasificată după
natură. La sfârșitul exercițiului bugetar pentru realizarea cerinței prevăzute în funcțiunea
contului 8067 „Angajamente legale”, respectiv ca la finele anului soldul contului să
reprezinte totalul angajamentelor rămase neachitate, angajamente efectuate în limita
bugetului aprobat, se va efectua analiza și regularizarea sumelor reprezentând
angajamente legale individuale, astfel încât soldul contului să reflecte obligații rămase
neachitate ce decurg din:
 angajamente legale individuale neonorate de furnizori până la finele anului;
 angajamente legale individuale onorate de furnizori, materializate în bunuri livrate,
lucrări executate și servicii prestate care nu au fost achitate pana la finele anului,
evidențiate în contabilitate în conturile: 401 ”Furnizori’ și 404 ”Furnizori de active
fixe”.

1.4. EXERCITAREA CONTROLULUI FINANCIAR PREVENTIV

ASUPRA CELOR PATRU FAZE ALE EXECUŢIEI BUGETARE

Controlul financiar preventiv va urmări respectarea principiului unei bune gestiuni a

fondurilor publice, având ca scop să nu se creeze stocuri exagerat de mari comparativ cu
nevoile instituţiei publice sau efectuarea de cheltuieli inoportune pentru achiziţionarea de
lucrări, bunuri sau servicii, care nu corespund cerinţelor din punct de vedere cantitativ şi
calitativ.
Acesta este organizat cu scopul obţinerii de către ordonatorii de credite, indiferent de
nivelul său (terţiar, secundar sau principal) a unei asigurări rezonabile privind respectarea
legalităţii în instituţiile publice pe care le conduc.
Controlul legalităţii proiectelor de operaţiuni iniţiate de compartimentele de
specialitate ale unei instituţii publice cuprinde un control al conformităţii şi un control al
regularităţii. Conformitatea presupune controlul încadrării în credite şi stabilirea corectă a
destinaţiei creditelor bugetare alocate, iar regularitatea presupune o verificare a proiectelor
de operaţiuni din punct de vedere juridic şi financiar.

46
 Ordonatorii de credite au obligaţia să împuternicească una sau mai multe persoane care
să exercite prin viză controlul financiar preventiv propriu, aceste persoane trebuie să fie
avizate şi de către ordonatorul superior de credite.
Persoanele desemnate să exercite viza de control financiar preventiv propriu nu trebuie
să fie implicate prin atribuţiile de serviciu în întocmirea, înregistrarea sau avizarea
documentelor justificative privind operaţiunile pe cale le vizează.
Separarea atribuţiilor persoanelor care acordă viza de control financiar preventiv
propriu de cele care le întocmesc, înregistrează sau avizează respectă principiul „celor patru
ochi”, conform căruia orice document justificativ trebuie întocmit şi aprobat de persoane
diferite. Controlul financiar preventiv constă în verificarea sistematică a proiectelor de
operaţiuni din punct de vedere al:
- legalităţii şi regularităţii;
- încadrării în limitele creditelor bugetare aprobate sau creditelor de angajament, după
caz.
Cheltuiala la o instituţie publică presupune o succesiune de acte juridice a căror
efectuare este condiţionată de reguli procedurale şi metodologice, de formă şi conţinut,
precum şi de exercitarea, în condiţiile legii, a unor competenţe.
Pentru acest motiv, conţinutul controlului financiar preventiv se referă la dubla
angajare a cheltuielilor (bugetară şi legală), conform căreia orice cheltuială, pentru a putea
fi efectuată, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să existe o bază legală;
- să existe credit aprobat prin buget;
- să se respecte destinaţia creditelor bugetare ce urmează a fi cheltuite, potrivit clasificaţiei
bugetare şi alocării pe programe a resurselor.
Compartimentele funcţionale din cadrul instituţiilor publice care iniţiază proiecte de
operaţiuni răspund pentru oportunitatea, realitatea şi legalitatea cheltuielii pe care o propun
efectuând astfel un control financiar preventiv.
Obţinerea vizei de control financiar preventiv pe proiecte de operaţiuni care nu
respectă condiţiile de legalitate nu exonerează de răspundere pe şefii compartimentelor care
au iniţiat proiectele de operaţiuni.

47
 Persoanele împuternicite să exercite viza de control financiar preventiv au
responsabilitatea lor asupra operaţiunilor pe care le vizează, însă acest fapt nu înseamnă că
după obţinerea vizei, controlul preia asupra sa întreaga răspundere asupra legalităţii
operaţiuni. Răspunderea este solidară şi revine fiecărei persoane implicată în realizarea unei
operaţiuni în raport cu atribuţiile ce-i revin, potrivit competenţelor. 1
Deşi organizarea controlului financiar preventiv este o obligaţie legală a fiecărui
ordonator de credite, viza îmbracă forma unui aviz consultativ sau de conformitate.
Avizul este consultativ, în cazul în care refuzul de viză se datorează modului de
interpretare a unui act normativ. În acest caz, ordonatorul de credite poate decide
continuarea proiectului de operaţiune respins la viză pe propria răspundere. În cazul
refuzului de viză persoană împuternicită este exonerată de răspundere dacă informează
despre acest fapt ordonatorul superior de credite.
Avizul de conformitate este obligatoriu pentru ordonatorul de credite, care are obligaţia
să se conformeze acestuia, în următoarele situaţii:
- absenţa bazei legale;
- inexistenţei creditelor bugetare neangajate la subdiviziunea clasificaţiei bugetare de la
care urmează să se facă plata;
- depăşirea plafonului maxim de cheltuieli ce pot fi angajate potrivit bugetului aprobat
sau lipsa temporare a disponibilităţilor din cont necesare efectuării plăţii.

1.5.SITUAŢIILE FINANCIARE ÎNTOCMITE DE INSTITUŢIILE

PUBLICE DIN SECTORUL CULTURAL

Situaţiile financiare ale instituţiilor publice din sectorul cultural au fost elaborate în
conformitate cu prevederile Standardelor Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul
Public nr. 1 şi 2 şi Regulamentul Financiar al Uniunii Europene nr. 1605/2002. Situaţiile
financiare vor urmări să asigure comparabilitatea cu cele întocmite în anii trecuţi şi cu cele
ale altor entităţi publice. Scopul acestora este să prezinte în principal situaţia financiară
privind mijloacele economice şi sursele acestora la un moment dat.
Acestea se compun din:

1
Manualul de control financiar preventiv. Ministerul Finanțelor Publice : Direcția generală de control financiar
preventiv. [București], [f. e.], [an 2005], p. 21

48
 Bilanţ;
 Contul de rezultat patrimonial (economic);
 Situaţia fluxurilor de trezorerie;
 Situaţia modificarilor în structura activelor/capitalurilor;
 Anexe la situatiile financiare: principii, politici contabile si note explicative;
 Contul de execuţie bugetară.

Bilanţul este documentul contabil de sinteză, prin care se prezintă elementele de activ,
datorii şi capital propriu ale instituţiei publice la sfârşitul perioadei de raportare (trimestru,
an).
Structura cuprinde:
A. ACTIVE
Active necurente
- Active fixe necorporale;
- Instalaţii tehnice, mijloace de transport, animale, plantatii, mobilier, aparatură
birotică şi altele;
- Terenuri şi clădiri;
- Alte active nefinanciare;
- Active financiare;
- Creanţe peste 1 an.

Active curente
- Stocuri
- Creanţe sub 1 an
- Investiţii pe termen scurt
- Conturi la trezorerie şi bănci
- Cheltuieli în avans
B. DATORII
Datorii necurente
- Datorii peste 1 an
- Împrumuturi pe termen lung

49
 - Provizioane
Datorii curente
- Datorii sub 1 an
- Împrumuturi pe termen scurt
- Împrumuturi pe termen lung ce trebuie plătite în exerciţiul curent
- Venituri în avans
- Provizioane
ACTIVE NETE/CAPITALURI = TOTAL ACTIVE – TOTAL DATORII
C. CAPITALURI
- Rezerve, fonduri
- Rezultatul reportat
- Rezultatul exerciţiului
Contul de rezultat economic (patrimonial) exprimă performanţa financiară. Prezintă
veniturile şi finanţările după sursa lor, indiferent dacă au fost încasate sau nu şi cheltuielile
după natură şi destinaţie, indiferent dacă au fost plătite/nu au fost plătite. Se determină
rezultatul: excedent/deficit patrimonial. Acesta prezintă următoarea structură:
Venituri operationale
- venituri din impozite şi taxe, contribuţii şi alte venituri
- venituri din activităţi economice
- finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu destinaţie specială
- alte venituri operaţionale
Total venituri operaţionale
Cheltuieli operaţionale
- cheltuieli cu salariile şi contribuţiile sociale aferente
- subvenţii, transferuri
- cheltuieli cu stocuri, consumabile, lucrări şi servicii
- cheltuieli cu amortizarea, provizioanele şi ajustări pentru depreciere sau pierderile de
valoare
- alte cheltuieli operaţionale
Total cheltuieli operaţionale
Excedent/deficit din activitatea operaţională

50
Venituri financiare
Cheltuieli financiare
Excedent/deficit din activitatea financiară
Excedent/deficit din activitatea curentă
(excedent/deficit din activitatea operatională +/-
excedent/deficit din activitatea financiară )

Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
Excedent/deficit din activitatea extraordinară
Rezultatul patrimonial (economic) al exercitiului
(excedent/deficit din activitatea curentă +/-
excedent/deficit din activitatea extraordinară)

Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă mişcările de numerar divizate în:

- Fluxuri de trezorerie din activitatea operatională, prezintă mişcările din trezorerie
rezultate din activităţile curente;
- Fluxuri de trezorerie din activitatea de investiţii, prezintă mişcările din trezorerie rezultate
din achiziţiile ori vânzările de active fixe;
- Fluxuri de trezorerie din activitatea de finanţare, prezintă mişcările din trezorerie rezultate
din împrumuturi acordate şi rambursate sau alte surse financiare.

Situaţia modificarilor în structura activelor/capitalurilor oferă informații referitoare

la structura capitalurilor proprii, influențele rezultate din schimbarea politiclor contabile și
influențele rezultate în urma reevaluării activelor, calculului și înregistrării amortizării sau
din corectarea erorilor contabile.

Anexe la situațiile financiare

Principii

51
 Principiile contabile care stau la baza întocmirii situațiilor financiare la instituțiile publice
sunt:
 continuitatea activității;
 permananța metodelor, prin aplicarea acelorași norme și reguli privind evaluarea,
înregistrarea în contabilitate și prezentarea elementelor de activ și pasiv și a
rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informațiilor contabile;
 prudenței, potrivit căruia nu sunt admise supraevaluarea/subevaluarea elementelor de
activ și pasiv;
 independenței exercițiului;
 evaluarea separată a elementelor de activ și pasiv;
 intangibilității;
 necompensării;
 prelevanței economicului asupra juridicului (a realității asupra aparenței), în sensul că
informațiile prezentate în situațiile financiare trebuie să reflecte realitatea economică a
evenimentelor și tranzacțiilor, nu numai forma lor juridică;
 pragului de semnificație;
 contabilității pe baze “accrual” în care tranzacțiile și evenimentele sunt înregistrate în
conturi atunci când se produc și nu când sumele sunt încasate sau plătite și trebuie
înregistrate la anul financiar la care se referă.

Politici contabile
Sunt elaborate astfel încât să asigure furnizarea prin situațiile financiare a
următoarelor informații:
- relevante pentru nevoile utilizatorilor în luarea deciziilor;
- reprezintă fidel rezultatul patrimonial și poziția financiară a instituției publice, sunt
neutre și prudente și complete sub toate aspectele semnificative.
Nu sunt considerate modificări ale politicilor contabile:
 adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacții care diferă ca fond de
evenimentele sau tranzacțiile produse anterior;

52
 adoptarea unei politici contabile pentru evenimente sau tranzacții care nu au avut loc
anterior sau care au fost nesemnificative.

Note explicative la situațiile financiare

Conținutul și structura notelor explicative sunt menționate în precizările anuale privind
întocmirea situațiilor financiare.

Contul de execuție bugetară

Contul de executie bugetara va cuprinde toate operațiunile financiare cu privire la
veniturile încasate și plățile efectuate, în structura în care a fost aprobat bugetul de venituri
și cheltuieli al unei instituții publice. Acesta conține informații privind:
a) informații privind veniturile:
- prevederi bugetare inițiale, prevederi bugetare definitive;
- drepturi constatate;
- încasări realizate;
- drepturi constatate de încasat.
b) informații privind cheltuielile:
- credite bugetare inițiale, credite bugetare definitive;
- angajamente bugetare;
- angajamente legale;
- plăți efectuate;
- angajamente legale de plătit;
- cheltuieli efective.
c) informații privind rezultatul execuției bugetare (încasări realizate minus plăți
efectuate) - rezultat în baza “cash”.
Contul de execuție bugetară se întocmește pe baza datelor preluate din rulajele
debitoare și creditoare ale conturilor de disponibil, care trebuie să corespundă cu cele din
conturile deschise în trezorerie sau la bănci, după caz. Acesta se întocmește separat pentru
veniturile bugetului instituției publice și pentru cheltuielile bugetului instituției publice.
Contul de venituri prezintă următoarea structură:

53
 Denumirea Cod Prevederi Prevederi Drepturi constatate Încasări Stingeri pe Drepturi
indicatorilor indicator bugetare bugetare realizate alte căi decât constatate
trimestriale încasări de încasat
Venituri Total din din anii Din
nefiscale care: precedenți anul
curent

Contul de execuție bugetară al instituției publice de cheltuieli prezintă următoarea

structură:
Denumirea Cod Credite Credite Angajamente Angajamente Plăți Angajamente Cheltuieli
indicatorilor capitol/ bugetare bugetare bugetare legale efectuate legale de plătit efective
paragraf trimestriale
Cheltuieli

1.6.CONTABILITATEA RESURSELOR ŞI UTILIZĂRILOR ÎN

INSTITUŢIILE PUBLICE DIN SECTORUL CULTURAL

1.6.1. CONTABILITATEA RESURSELOR

Resursele financiare ale instituţiilor publice din sectorul cultural sunt asigurate în
principal de către bugetul de stat şi de către bugetele locale ale unităţilor administrative-
teritoriale, fiindu-le interzis să contracteze direct împrumuturi de la bănci comerciale.
În completarea acestora, instituţiile publice pot beneficia şi de veniturile proprii,
încasate conform legii, de fonduri externe nerambursabile primite de la Uniunea Europeană
sau fonduri externe rambursabile acordate de unele instituţii financiare, precum şi de
donaţii şi sponsorizări.
Sumele alocate de la bugetul de stat sau bugetele locale se acordă sub forma
finanţărilor, sumele acordate îmbracă forma creditelor bugetare şi au caracter
nerambursabil.
Bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiilor publice este structurat potrivit
clasificaţiei bugetare, care reprezintă în fapt o grupare a cheltuielilor după destinaţie
(clasificaţia funcţională) şi după natura lor (clasificaţia economică). Un specific al
instituţiilor publice îl reprezintă faptul că veniturile instituţiilor publice provin din finanţări
de la bugetul de stat sau bugetele locale, după caz. Toate sursele se finanțare ale instituțiilor
publice, care pot să aibă ca proveniență fonduri externe nerambursabile, donații și
sponsorizări se înscriu obligatoriu în bugetul de venituri şi cheltuieli şi se vor utiliza
conform destinaţiei primite.

54
 Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli nu permite instituţiilor publice efectuarea
de plăţi prin trezorerie, în urma angajării bugetare şi legale a cheltuielilor.
Pentru acest motiv, toate instituţiile publice îşi derulează încasările şi plăţile numai
prin trezorerie, deschiderea conturilor la băncile comerciale se poate face numai pentru
operaţiuni cu valută.
Utilizarea creditelor bugetare aprobate prin buget se poate face numai după
deschiderea lunară a creditelor bugetare de către trezorerie. Aceste finanţări se alocă în
fiecare lună prin trezorerie, în baza solicitărilor de deschideri de credite pe care le
întocmesc lunar instituțiile publice până la data de 25 a lunii curente pentru luna următoare.
Solicitările de deschideri de credite şi repartizarea sumelor pe subdiviziunile clasificaţiei
bugetare, se înaintează de ordonatorul de credite către ordonatorul superior de credite care
le centralizează și le transmite trezoreriei teritoriale unde are deschise conturile de
cheltuieli și venituri.
În funcţie de modul de finanţare al instituţiilor publice acestea înregistrează în
contabilitate sumele primite în următoarele conturi contabile debit 8060 „Credite bugetare
aprobate”, 560 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii” sau
561 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii”, după caz.
Instituţiile publice pot să desfăşoare activităţi de natură economică, dacă în hotărârea
de organizare şi funcţionare a unei instituţii publice se prevede acest lucru.
Pentru activitatea economică desfăşurată în condiţiile legii, instituţiile publice sunt
tratate din punct de vedere fiscal ca un agent economic pentru a nu crea o concurenţă
neloială.
Pentru activitatea desfăşurată ca autorităţi ale statului în sectorul cultural, instituţiile
publice nu sunt plătitoare de TVA şi nu calculează o amortizare fiscală a bunurilor aflate în
patrimoniul acestora.
O caracteristică a activităţii instituţiilor publice este faptul că activitatea nu este
orientată către profit ci urmăreşte asigurarea unor servicii de interes general sau local, după
caz. Orice venit nu poate fi încasat de către instituţiile publice din sectorul cultural decât
dacă există cadrul legal pentru a încasa venituri proprii şi utiliza conform destinaţiilor
stabilite. Respectarea principiului anualităţii bugetare şi acţiunile multianuale au impus
diferenţierea surselor de finanţare în: credite bugetare şi de angajament.

55
 Instituţiile utilizează două tipuri de credite: creditele bugetare şi cele de angajament.
Creditele bugetare sunt deschise pe capitole, subcapitole, titluri de cheltuieli, potrivit
bugetului aprobat. Acestea reprezintă veniturile aprobate anual prin buget pentru acţiuni
curente, cu caracter repetativ și se deschid în fiecare lună pentru cheltuieli efectuate cu
regularitate de fiecare instituţie publică. Acestea se pot angaja global la începutul anului cu
întreaga sumă prevăzută în buget sau se pot angaja individual în timpul anului pentru
cheltuieli curente cu caracter de regularitate.
Creditele de angajament se înscriu distinct în buget şi se utilizează pentru acţiuni ce se
vor derula pe mai mulţi ani, cum ar fi realizarea unor obiective de investiţii finanţate
integral de la buget sau cu cofinanţare de la buget în cadrul proiectelor finanţate de
Uniunea Europeană.
Existenţa acestui tip de finanţare are în vedere organizarea şi conducerea unei
contabilităţi a angajamentelor, care presupune evidenţierea momentului la care cheltuielile
devin scadente, avându-se în vedere faptul că pot exista trei situaţii în gestionarea
fondurilor alocate instituţiilor publice, respectiv:
- cheltuielile au fost angajate în exerciţiul bugetar curent şi sunt plătite în acelaşi
exerciţiu;
- cheltuielile au fost angajate în exerciţiile bugetare trecute şi devin scadente în
exerciţiul curent sau în exerciţiile bugetare viitoare;
- cheltuielile au fost angajate în exerciţiul bugetar curent şi devin scadente în
exerciţiile bugetare viitoare.
Conform principiului contabilităţii de angajamente orice modificare a angajamentelor
efectuate de către o instituţie publică se poate face numai dacă există credite disponibile
neangajate la subdiviziunea clasificaţiei bugetare de la care urmează să se facă plata, iar în
cazul în care acestea nu există, însă există posibilitatea suplimentării acestora, întâi se va
aştepta suplimentarea creditelor la subdiviziunea clasificaţiei bugetare respective urmând
ca apoi să poată fi majorate angajamentele legale.
Plata cheltuielilor la instituţiile publice se poate face în limita creditelor deschise pe
fiecare subdiviziune a clasificaţiei bugetare şi se înregistrează în contabilitate în
următoarele conturi contabile, în funcţie de modul de finanţare al instituţiilor publice.
Instituţiile publice finanţate de la bugetul de stat sau bugetele locale evidenţiază plăţile cu

56
ajutorul contului 770 „Finanţarea de la buget”, cele finanţate integral din venituri proprii
înregistrează plăţile în contul 560 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate integral din
venituri proprii”, iar instituţiile publice finanţate din venituri proprii şi subvenţii
înregistrează plăţile în contul 561 „Disponibil al instituţiilor publice finanţate din venituri
proprii şi subvenţii”.
Pentru asigurarea unei execuţii bugetare prudente, în primele şase luni ale anului
instituţiilor publice li se deschid credite la un nivel inferior celui aprobat prin buget,
diminuat cu 10%.
Aceste credite blocate de către ordonatorii principali de credite pot fi utilizate de către
instituţiile publice în semestrul al II-lea.
Cheltuielile înscrise în bugetul de venituri și cheltuieli au utilizări precise și reprezintă
limite maxime, care nu pot fi depășite. În fapt legea finanțelor publice consideră infracțiuni
angajarea de cheltuieli instituției publice peste nivelul creitelor bugetare aprobate la o
subdiviziune a clasificației bugetare și schimbarea destinației fondurilor alocate.
În cazul instituțiilor publice finanțate integral din bugetul de stat sau
bugetele locale, structura bugetului este cea a unui buget de cheltuieli,
veniturile fiind asigurate prin credite bugetare cu caracter nerambursabil,
denumite finanțări.
COD DENUMIRE INDICATOR AN 2014 TRIM TRIM II TRIM TRIM
I III IV
CULTURĂ, RECREERE ŞI RELI-
67 01 GIE 75294 24794 30470 13164 6866
01 CHELTUIELI CURENTE 55714 24794 12950 11104 6866
TITLUL I CHELTUIELI DE
10 PERSONAL 31236 7968 8350 8670 6248
10 01 Cheltuieli cu salariile 24350 6114 6692 6978 4566
10 01 01 Salarii de baza 14972 3300 4360 4600 2712
10 01 02 Salarii de merit 456 120 112 110 114
10 01 03 Indemnizatie de conducere 460 190 112 114 44
10 01 04 Spor de vechime 1996 464 584 588 360
10 01 05 Sporuri pentru conditii de munca 40 20 10 8 2
10 01 06 Alte sporuri 274 48 64 66 96
10 01 07 Ore suplimentare 200 100 50 50 0
10 01 08 Fond de premii 2200 900 414 398 488
10 01 09 Prima de vacanta 1348 160 478 532 178

57
 Fond pentru posturi ocupate prin cu-
10 01 10 mul 0 0 0 0 0
10 01 11 Fond aferent platii cu ora 0 0 0 0 0
Indemnizatii platite unor persoane
10 01 12 din afara unitatii 100 28 26 26 20
10 01 13 Indemnizatii de delegare 400 140 86 90 84
10 01 14 Indemnizatii de detasare 112 64 16 16 16
10 01 16 Alocatii pentru locuinte 0 0 0 0 0
11 01 30 Alte drepturi salariale in bani 1792 580 380 380 452
10 03 Contributii 6886 1854 1658 1692 1682
10 03 01 Contributii de asigurari sociale de stat 4592 1226 1104 1130 1132
10 03 02 Contributii de asigurari de somaj 604 162 146 148 148
Contributii de asigurari sociale de
10 03 03 sanatate 1450 388 350 356 356
Contributii de asigurari pentru
accidente de munca si boli
10 03 04 profesionale 60 30 14 14 2
Contributii pentru concedii si
10 03 06 indemnizatii 180 48 44 44 44

20 TITLUL II BUNURI SI SERVICII 9392 1740 4600 2434 618

20 01 Bunuri si servicii 2826 610 1272 724 220
20 01 01 Furnituri de birou 180 72 50 26 32
20 01 02 Materiale pentru curatenie 44 8 16 12 8
20 01 03 Incalzit, iluminat si forta motrica 244 158 62 0 24
20 01 04 Apa, canal si salubritate 10 10 0 0 0
20 01 05 Carburanti si lubrifianti 444 6 226 172 40
20 01 06 Piese de schimb 90 26 36 8 20
20 01 07 Transport 0 0 0 0 0
Posta, telecomunicatii, radio, TV,
20 01 08 Internet 1070 244 638 188 0
Materiale si prestari de servicii cu
20 01 09 caracter functional 46 2 44 0 0
Alte bunuri si servicii pentru
20 01 30 intretinere si functionare 698 84 200 318 96
20 02 Reparatii curente 316 42 214 60 0
20 03 Hrana 0 0 0 0 0
Bunuri de natura obiectelor de
20 05 inventar 126 32 80 14 0
20 05 30 Alte obiecte de inventar 126 32 80 14 0
20 06 Deplasari, detasari, transferuri 270 252 18 0 0
Deplasari interne, detasari, transfer-
20 06 01 ari 164 146 18 0 0
20 06 02 Deplasari in strainatate 106 106 0 0 0

58
 Carti, publicatii si materiale
20 11 documentare 240 72 70 40 58
20 13 Pregatire profesionala 102 12 82 8 0
20 14 Protectia muncii 8 6 2 0 0
20 30 Alte cheltuieli 5504 714 2862 1588 340
20 30 01 Reclama si publicitate 0 0 0 0 0
20 30 02 Protocol si reprezentare 140 140 0 0 0
20 30 04 Chirii 24 8 4 6 6
Prestări servicii pentru transmiterea
20 30 06 drepturilor 0 0 0 0 0
20 30 30 Alte cheltuieli cu bunuri si servicii 5340 566 2858 1582 334

55 ALTE TRANSFERURI 15086 15086 0 0 0

55 01 Transferuri interne 15086 15086 0 0 0
55 01 03 Programe cu finantare rambursabila 15086 15086 0 0 0

71 ACTIVE NEFINANCIARE 19580 0 17520 2060 0

71 01 Active fixe (inclusiv reparatii capitale) 19580 0 17520 2060 0
71 01 01 Constructii 13800 0 11740 2060 0
Masini, echipamente si mijloace de
71 01 02 transport 780 0 780 0 0
Mobilier, aparatura birotica si alte
71 01 03 active corporale 0 0 0 0 0
Alte active fixe (inclusiv reparatii
71 01 30 capitale) 5000 0 5000 0 0

Bugetele de cheltuieli ale instituţiilor publice, indiferent de sectorul în care îşi

desfăşoară activitatea, se fundamentează utilizând metoda automată.

59