Manastirea Cozia,ctitoria lui Mircea cel Batran

Elev:Stan Daria Ionela

Clasa a VI a A
Introducere:
 Construită între anii 1386 – 1388 și restaurată de mai
multe ori de-a lungul timpului, Mânăstirea Cozia este
un monument istoric de arhitectură de importanță
națională. Complexul arhitectural înscris pe Lista
Monumentelor Istorice cuprinde Biserica “Sf. Treime”,
Paraclisul “Adormirea Maicii Domnului”, Paraclisul
“Duminica Tuturor Sfinților”, Trapeza, Bolnița “Sf.
Apostoli” și corpul de clădiri ale incintei – laturile de
nord, est și sud.
 Mănăstirea Cozia este una dintre cele mai
autentice nestemate ale arhitecturii bisericeşti
autohtone, o moştenire spirituală şi artistică
nepreţuită în istoria poporului român, în cei peste
600 de ani de la întemeiere, mii de călugări
vieţuind aici, iar dintre aceştia s-au detaşat ierarhi
ajunşi în funcţii importante, dar şi oameni de
cultură remarcabili.
Scurt istoric al Mănăstirii Cozia

 Interesant este că biserica din actul anului 1388 este

menționată cu numele românesc de ”Nucet”, de la nucii
care înconjurau ctitoria lui Radu I, fără a omite totuși
denumirea de Cozia, care vine din termenul turanic
”koz” care înseamnă nuc. Cu toate nenumăratele danii
pe care le-a primit, atunci când Mircea cel Bătrân a
trecut în neființă, Cozia era a doua mănăstire ca bogății
după, Tismana.
 Mircea cel Bătrân a avut mereu grijă de înzestrarea și
înfrumusețarea mănăstirii. Astfel, el a întărit drepturilor
de proprietate ale mănăstirii asupra mai multor sate și
moșii. De asemeni i-a dat dreptul de exploatare a sării din
salinele de la Ocnele Mari. Mănăstirea avea robi țigani
care erau folosiți atât la exploatarea sării, cât și la
spălarea nisipurilor aurifere de pe râurile Olt și Lotru. 
Arhitectonica Mănăstirii Cozia

 Ansamblul arhitectonic al mănăstirii se remarcă prin

conceptul unitar. El este constituit din trei lăcașe de cult,
construite în etape diferite și având ctitori diferiți:
 Biserica principală a mănăstirii Cozia („Biserica mare”),
aflată în centrul incintei mănăstirii. Are hramul Sfânta
Treime, fiind o ctitorie a marelui voievod al Țării
Românești Mircea cel Bătrân (în anul 1388).
 Paraclisul din zid, cu hramul Adormirea Maicii
Domnului, situat în colțul de sud-est al mănăstirii
Cozia, datând din anul 1583.
 „Paraclisul brâncovenesc”, cu hramul Duminica
Tuturor Sfinților, situat în colțul de nord-est al
mănăstirii Cozia. Este construit din cărămidă, având
ca anexe două case boltite și un foișor. Datează din
anii 1710-1711.