FIZICĂ

COCOS DENISA-FLORENTINA
SIM
Cubul de gheata. Stare de agregare

Un cub de gheata este in stare solida.

La contactul cu o temperatura calda, cubul de gheata in ce stare se va
transforma?
Detaliati acest process.
 Activitate de învățare

Descrieti cu cuvintele voastre imaginea prezentata.

IV.2.2.Transformări de
stare de agregare

PAGINA 80 IN MANUAL
Starea de agregare

Reţine: Există trei stări de agregare: solidă, lichidă şi gazoasă. Fiecare

stare de agregare este caracterizată de proprietăţi chimice şi fizice
distincte, caracteristice substanţei respective.
 Forţele de interacţiune dintre particulele constituente ale corpurilor solide sunt
suficient de puternice încât să menţină fixe atât forma, cât şi volumul corpului
respectiv. În cazul corpurilor solide, particulele constituente au un aranjament spaţial
ordonat.
 Particulele constituente ale lichidelor au o mai mare libertate de mişcare decât
particulele constituente ale solidelor. Forţele de interacţiune dintre particulele
constituente ale lichidelor sunt suficient de puternice încât să menţină volumul propriu,
dar nu şi forma.
 Lichidele nu au formă proprie, ele iau forma vaselor în care sunt puse. La fel ca
solidele, lichidele sunt practic incompresibile.
 Gazele nu au nici formă proprie, nici volum propriu. Teoretic, se consideră că nu există
forţe de interacţiune între particulele constituente. În realitate, aceste forţe sunt atât
de mici, încât nu pot menţine nici forma, nici volumul constante. Gazele iau forma
vasului în care sunt puse şi pot fi comprimate.
Activitate experimentală realizabila
acasa sub supravegherea unui parinte.
 Cu ajutorul unui parinte puteti pregatii :
1. Un vas cu apa calda iar cu ajutorul unui termometru notati temperature apei.
2. Un vas cu cuburi de gheata iar cu ajutorul unui termometru notati
temperature ghetii.
Apoi puneti cuburile de gheata in apa calda. Veti observa ca gheata va incepe sa
se topeasca la contactul cu apa calda. Măsoară temperatura amestecului din
momentul începerii topirii până când gheaţa se topeşte complet. Se observă că
pe toată durata schimbării stării de agregare (adică în timpul topirii gheţii),
temperatura rămâne constantă.
 Substanţa care îşi modifică starea de agregare schimbă căldură cu mediul
exterior. Această căldură, notată cu Q și numită căldură latentă de schimbare
de stare de agregare, este folosită de substanţa respectivă pentru a-şi
modifica structura internă.

Q = CALDURA LATENTA DE SCHIMBARE

DE STARE DE AGREGARE
Reţine: Schimbarea stării de agregare se face cu absorbţie sau cu cedare de
căldură, dar temperatura substanţei nu se modifică în timpul procesului.
 Activitati de invatare !
1) Explică de ce în radiatoarele maşinilor, în zilele geroase de iarnă, se pune nu apă, ci
antigel (temperatura de îngheţ a antigelului este de aproximativ –35°C).

2) Explică de ce nu este indicat să bem băuturi foarte fierbinţi sau să consumăm

alimente foarte reci. În răspunsul tău fă referire la smalţul dinţilor şi la fenomenul
de dilatare/contractare.

3) Identifică, în fotografia de mai jos, stările de agregare în care se găseşte apa.

Există mai multe procese care fac posibil
circuitul apei în natură.
 ADECVATIA este procesul de mişcare a apei prin atmosferă, datorită curenţilor de
aer, în plan orizontal. Fără advecţie, apa evaporată de la suprafaţa oceanelor nu s-
ar putea deplasa pentru a ajunge deasupra uscatului, unde să producă precipitaţii.
 Infiltraţia este procesul de pătrundere a apei de la suprafaţa solului în interiorul
acestuia, prin umplerea golurilor dintre particule.
 Scurgerea este procesul prin care apa se mişcă la/sub suprafaţa solului.
 Capilaritatea este procesul care asigură mişcarea verticală a apei subterane.
 Intercepţia prin foliaj este partea din precipitaţii interceptată de frunzişul
plantelor.
FISA DE LUCRU !