Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Lantul Respirator-51867
Lantul Respirator-51867
Fierul nu se găsește în
componența hemului ci sub
formă de asocieri
cu atomul de sulf din
cisteină sau sulf anorganic.
TIPURILE DE PROTEINE Fe-S
Fe - S
(un Fe – la 4 grupări 2Fe-2S sau Fe2S2- [4Fe-4S]sau
SH ale Cys)
Fe4S4-
2 atomi de Fe la 4 grupări SH ale 4 atomi de Fe la 4
Cys
grupări SH ale Cys
Și 2S anorganic)
Și 4S anorganic)
Componentele LR
4. Coenzima Q
Citocomii au ca grupare
prostetică hemul.
Diferă între ei prin:
• structură,
•proprietăți și
•potențialul redox.
• Citocromoxidaza (аа3) conține
cupru
Cu2+ + 1e ↔ Cu+ – 1e
STRUCTURA CITOCROMILOR
(DEOSEBIRI)
N
H3 C CH3
N Fe N
protein
OOC CH2 CH2 CH S CH2
N
CH3
CH2 CH3
CH2
COO Heme c
Schema LR
Potenţialul oxidoreducător
(redox)
1. Fiecare verigă a LR poate exista în 2 forme – redusă
şi oxidată, deci,
Formează o pereche oxidoreducătoare
1. Fiecare sistem redox (O/R) este alcătuit dintr-un
donor şi acceptor
2. Caracteristica lor principală este potenţialul
oxidoreducător (redox), care se măsoară în volţi.
4 H+ + 4 ē + O2 → 2 H2O + ΔG0
ΔG0 = ― 52,6 kcal
Cantitatea energiei eliberate depinde de
potenţialul redox
Energia liberă standard
Ştiind potenţialul redox al fiecărei perechi se pot
calcula modificarea energiei libere standard.
ΔG = -nFΔE0
n-numărul de ē
F-constanta lui Faraday (23062 cal/V∙mol)
ΔE0-diferenţa de potenţial
ΔG = -2∙23062 [+0,82-(-0,32)] = -52,6 kcal
7,3 x 3 = 21,9
Randamentul utilizării energiei libere – 42%
Energia liberă standard
Torentul de ē e orientat în direcţia
micşorării energiei libere a sistemului
Cu cât e mai mare diferenţa potenţialului
dintre 2 redox perechi → cu atât mai mare
e diminuarea energiei libere la transferul ē.
FOSFORILAREA OXIDATIVĂ
reprezintă sinteza ATP din ADP şi
Pi (cuplată cu LR), pe seama
energiei eliberate la transferul
echivalenţilor reducători în LR de la
coenzimele reduse la O2.
FOSFORILAREA OXIDATIVĂ
Deoarece transferul de ē are loc treptat,
energia se eliberează „în pachete” – în
trepte .
Pentru a se forma ATP diferenţa de
potenţial trebuie să fie nu mai mică de
0,22V.
Funcţionarea cuplată a LR şi FO este
asigurată de 5 complexe
Complexele LR
Nr.de Grupările
Complex denumirea Proteine prostetice
FAD II
Fe-S
succinat
Complexul V – ATP-
sintetază
F0 → canal de protoni - străbate membrana
internă a MC, constă din 4 tipuri de proteină ce
formează un sistem de pori transmembranari prin care
trec protonii
F1- partea catalitică - se află în intregime în
matrixul MC (formă de sferă).
a. e alcătuită din cinci tipuri de proteine ααα (α3), βββ
(β3), γ, δ, ε.
b. la acest nivel are loc reacţia de condensare a
ADP + Pi →ATP+H2O
Inhibată: oligomicină (F0), atractilatul (glicozidă)
ATP sintetaza (complexul V,
F1F0-ATP-aza)
ATP
ADP
+ ATP
Pi
H+
Interior
Membrana internã
mitocondrialã
Exterior
Puncte de fosforilare
Locusurile unde are loc sinteza ATP
se numesc puncte de fosforilare.
În LR deosebim 3 puncte de
fosforilare:
1. NADH+H----CoQ
2. Cit b----citc
3. cita--cita3
Bilanţul general în procesele LR-
FO.
Premiul Nobel
în chimie, 1978
Δp = Δψ – 2,303(RT/F)· ΔpH,
2е Matrixul MC
+ -
+ -
2Н+ 2Н+
+ -
2Н+ 2Н+
+ -
2Н+ 2Н+ АDP
+ -
+ - Н3РО4
АТP
АТP-sintaza
Mal OAA Suc Fum 3H+
MDH H+ ATP
2H+ 2H+
2H+
matrix NAD
+
NADH 2H+ O2 H2O
FAD
FADH2
CI C II C III C IV
SDH
membrana NADHDH Cyt bc1 Cyt c ox ATPase
internă
2e- QH2
spaţiul 2H
+ 3H+
intermembranar 2H+ 2H+
10H+ims/4H+m = 2.5H+ per ATP
Datele experimentale ce
confirmă:
S-a confirmat generarea gradientului de
protoni în cele 3 puncte ale LR. Anume –
gradientul de protoni se utilizează la sinteza
ATP.
S-a demonstrat ca pH matrixului mitocondrial
creşte, iar cel al mediului extern al membranei
MC – scade (acid).
S-a argumentat că transferul H+ din MC în
timpul transportului de ē şi revenirii lor prin
ATP-sintetaza sunt comparabile cu viteza lor
din cadrul FO în MC intacte.
CÂT de fosforilare
Raportul între numărul de moli de ATP produşi şi
O2 consumat este numit „cât de fosforilare”
P/O.
De la NADH+H pînă la O2 - P/O = 3/1 –
ramura lungă,
De la FADH2 pînă la O2 - P/O = 2/1 – ramura
medie.
P/O reflectă cuplarea transportului H+ şi ē
(respiraţia) şi fosforilarea (sinteza ATP).
Coeficient indică ce cantitate de P anorganic
(H3PO4) se transformă în P organic (ATP) la
transportul unei perechi de H+ şi ē în LR.
Inhibitorii ai fosforilării
acţionează asupra ATP-sintetazei.
Oligomicina blochează
pătrunderea H+ prin FO (închide
canalul) cu încetul slăbeşte
respiraţia → întrerupere.
Inhibitorii
Fosorilării de
ADP X
Oligomycin
Atractyloside
X
Transportul mitocondrial al ATP
şi ADP
ATP/ADP-
translocazei- asigură
transferul ADP din ADP + Pi ATP matrix
lower [H+]
citozol în MC în ATP4
__
schimbul ATP din
MC- citozol. ++
3 H+ ATP4 ADP3 H2PO4 H+
Fosfattranslocaza – energy
transferă Pi în MC, requiring
reactions
higher [H+]
ADP + Pi cytosol
însoţit de deplasarea
ionilor de H2.
Controlul respirator
1. a.g. liberi
2. 2,4 dinitrofenol
3. salicilaţii (antiinflamatoare)
4. dicumarol (anticoagulant)
5. T3 şi T4 (h.gl.tiroide)
sunt acizi slabi, lipofili, care acţionează
ca transportori de protoni prin
membrana internă.
Decuplanţii
H+
2,4-Dinitrophenol
OH
NO2 NO2 H+
X
O
-
H+
+ H+
NO2 NO2
Agenții decuplanți
măresc termogeneza
AD naturali:
Termogenina (UCP-1)
- o proteină decuplantă prezentă în mitocondriile din
ţesutul adipos brun.
are rolul de a împiedica revenirea protonilor în matrix
prin canalul protonic (FO), ei fiind utilizaţi pentru a
produce căldură în loc de ATP.
Acest proces are loc în mod fiziologic pentru menţinerea
temperaturii corporale la animalele care hibernează; la noi
născuți
ţesutul adipos brun este specializat în producerea căldurii:
conține în cantități mari MC; enzime ale LR și termogenina
OXIDAREA MICROSOMIALĂ
localizată în reticolul endoplasmatic al celulelor
hepatice şi suprarenale.
Include hidroxilarea anumitor substanțe
sunt lanţuri scurte de transport al H+ şi ē a căror
sursă sunt NADPH+H
OXIDAREA MICROSOMIALĂ
reducerea O2 şi incorporarea lui în anumiţi
compuşi chimici (substratul include un atom de O,
celălalt O este redus la H2O).
reacția sumară:
O2
S-H S-OH
NADPH+H+ NADP+
H 2O
OXIDAREA MICROSOMIALĂ
Rolul OM
Rolul: plastic (sinteza steroizilor și CA) şi dezintoxicare
(detoxifierea substanțelor toxice exogene și inactivarea
celor endogene).
În ficat – hidroxilarea medicamentelor, neutralizarea
toxinelor, hormonilor (sunt eliminaţi).
În medulosuprarenale – sinteza noradrenalinei şi
adrenalinei.
În corticosuprarenale – sinteza colesterolului, hormonilor
gluco- şi mineralocorticoizi.
Noţiune de radicali liberi
1. Cancerogeneză
2. Infarct miocardic
3. Ateroscleroză
4. Hipertensiune arterială
5. Diabet zaharat
6. Artrită reumatismală
7. et.c.
Sistemul de protecţie
antioxidantă
Enzimatic Neenzimatic
1. Catalază 1. α-tocoferolul (vit.E)
2. SOD – superoxid dis-
mutaza 2. GSH (glutationul)
3. Glutation peroxidaza 3. Ac. Ascorbic (vit. C)
4. Glutation-S-transfe-raza 4. Polifenolii
5. Glutation reductaza 5. Carnozina
6. Etc.
6. Etc.
AO enzimatici
SOD transformarea О2- în Н2О2
О2- + О2- + 2Н+ → Н2О2 + О2
Catalaza
2Н2О2 → 2Н2О + О2
Glutation reductaza
Glutation peroxidaza
AO enzimatici
Glutation peroxidaza
H2O2 2H2O
2G-SH G-S-S-G
NADP+ NADPH+H+
Glutation reductaza