Importanta anestezicelor

generale in practica
chirurgicala
Макет заголовка
Подзаголовок
A
Anestezia generala
Sunt un grup complex de substante
medicamentoase, cu efecte deprimante asupra
sistemului nervos central care generează starea
de narcoză.
Prin definiție, narcoza reprezintă o suspendare
completă şi reversibilă a funcți ilor sistemului
nervos central. Ea se exprimă prin somn narcotic
din care bolnavul nu poate fi temporar trezit,
analgezie, dispariția reflectivităţii şi relaxarea
musculaturii striate.
 Tipuri de anestezie generală

• Anestezia volatilă pură – utilizează doar un agent inhalator

• Anestezia combinată pe pivot volatil – fiecare dintre cele 4 componente ale anesteziei
generale utilizează un anumit agent anestezic
• Anestezia totală intra-venoasă (TIVA) – nu se utilizează un agent inhalator
Clasificarea anestezicelor generale:
-Inhalatorii
-Intravenos

1. Anestezice generale inhalatorii :

1.1 . Lichide volatile: halotan (Ftorotan), enfluran (Etran),
--- izofluran (Foran"), metoxifluran, eter
pentru narcoză (eter
dietilic);
1.2 . Substanţe gazoase: protoxid de azot.
• Hidrocarburi nesaturate: etilenă, acetilenă.
• Hidrocarburi ciclice: ciclopropan.
2. Anestezice generale intravenoase:
2.1. Barbituricele: tiopental de sodiu, hexobarbital de
sodiu, metohexital
2.2. Derivaţii eugenolului: propanidid;
2.3. Derivații fenciclidinei: ketamină;
2.4. Substanțe sterolitice: hidroxidionă succinat;
2.5. Benzodiazepinele: diazepam, lorazepam,
midazolam;
2.6. Opioidele: morfină clorhidrat, fentanil,
sufentanil, talamonal, alfentanil;
2.7. Agoniştii GABA: oxibutirat de sodiu;
2.8. Derivații de imidazol: etomidat;
2.9. Derivat de diizopropilfenil: propofol.
Cerintele fata de anestezicele generale
Faţă de preparatele anestezice sunt înaintate
următoarele cerințe:
 inducerea rapidă a narcozei în lipsa stadiului de
excitare, profunzime suficientă,
 dirijabilitate satisfăcătoare,
 lipsa efectelor indezirabile,
 preț accesibil.

Caracteristica calitativă a inofensivității preparatelor anestezice este diapazonul

anestezic - diapazonul între concentrația minimală, în care preparatul provoac ă anes
tezie, şi concentrația lui toxică minimă, în care survine deprimarea centrelor de impor
tanţă vitală. Nivelul majorat al acestui indice relevă inofensivitatea preparatului.
 Succesiunea de fenomene care apar după administrarea anestezicelor generale (eterul etilic) se împarte în mai multe perioade
sau stadii. Acestea sunt importante pentru a cunoaște profunzimea narcozei, pentru a stabili momentul optim pentru de clanşarea
actului chirurgical şi, de asemenea, pentru a preveni apariția unor incidente nedorite în cursul actului anestezic.

Narcoza se desfăşoară pe parcursul următoarelor perioade şi faze:

• perioada de inducție se caracterizează prin analgezie, amnezie, respirații neregulate, fenomene
excitatorii, generate de suprimarea unor mecanisme inhibitoare (deprimarca celulelor Golgi şi a
altor neuroni cu funcții inhibitoare).
Perioada de inductie poate fi subîmpărțită în două faze:
 faza de analgezie inițială (de beție): se manifestă prin diminuarea pro gresivă a stării de
conştiință, bolnavul rămânând prezent în mediu, scăderea sensibilității dureroase, amnezie.
Perceptia senzorială este păstrată. Pe parcursul acestei faze pot apare halucinații, euforie, vise;
 faza de excitație: începe odată cu pierderea cunoştinţei. Pe parcursul acestei faze apar
fenomene de excitație psihomotorie, tonus muscular crescut. respirație rapidă și neregulată,
tahicardie, creşterea neînsemnată a tensiunii arteriale, midriază moderată.
• perioada de anestezie generală se distinge prin somn narcotic (din care bolnavul nu poate fi temporar trezit),
analgezie, abolirea percepțiilor senzoriale şi, în grade diferite, relaxarea musculaturii striate. Această perioadă
prezintă, la rândul său, trei faze:
 faza de somn narcotic superficial: se înregistrează analgezie, tonus muscular crescut, dispariția reflexului de clipire,
diminuarea reflexului faringian, laringian și peritoneal, midriază discretă;
 faza de somn narcotic profund: se constată dispariţia treptată a reflexelor, relaxarea musculaturii striate, scăderea
frecvenţei şi creşterea amplitudinii mişcărilor respiratorii, scăderea moderată a tensiunii arteriale, normaliza rea
diametrului pupilar;
 faza de alarmă: se exprimă prin deprimarea marcată a respirației, ca urmare a paraliziei musculaturii respiratorii,
scăderea periculoasă a tensiunii arteriale şi disparitia reflexului pupilar fotomotor.
• perioada toxică - apare abolirea respirației spontane, colaps, stop cardiac, midriază fixă şi exitus.

Această împărțire a narcozei în perioade şi faze Somn narcotic

este caracteristică eterului etilic şi poate fi cu greu
aplicată substantelor narcotice moderne, care sunt
mult mai active şi la care perioadele şi fazele
narcozei se desfăşoară mult mai rapid, suprapu
nându - se unele cu celelalte.
Anesteziile combinate.
Tehnicile anestezice sunt de multe ori combinate din
diverse motive: îmbunătățirea tratamentului durerii,
micșorarea dozelor, creșterea siguranței pacientului sau
reducerea unor riscuri.

De exemplu, un cateter epidural poate fi montat înainte de

anestezia generală pentru un control mai bun al durerii
postoperatorii; sedarea poate însoți tehnicile regionale
pentru un confort mai bun al pacientului și pentru
reducerea anxietății.

Tipul de anestezie este ales în funcție de tipul de intervenție chirurgicală, starea de sănătate a
pacientului, durata operației și de preferință medicului anestezist sau a chirurgului. Cu excepția
anesteziei locale care poate fi efectuată de medici chirurgi, oftalmologi sau dermatologi, anesteziile
regionale și generale sunt efectuate de medicul anestezist, un medic specializat și pregătit special în
acest sens.
Tehnici de anestezie combinate

În multe cazuri, sedarea se combină cu tehnici de anestezie

regional, pentru a crește gradul de confort și siguranță a
pacientului.
A face anestezie regională pentru o intervenție chirurgicală nu
înseamnă că trebuie să fii complet treaz. Mulți pacienți preferă
să primească sedare, astfel încât să se poată relaxa complet în
timpul procedurii.
Uneori, anestezia regională este utilizată în combinație cu
anestezia generală pentru intervenții chirurgicale majore la
nivelul toracelui sau abdomenului. Această tehnică are avantajul
că pacienții nu au nevoie de atâtea analgezice opioide după
operație.
Majoritatea efectelor secundare ale anesteziei sunt
temporare și dispar în 24 de ore, adesea mai devreme. În
funcție de tipul de anestezie și de modul în care furnizorii
o administrează, efectele secundare pot include:
• Dureri de spate sau dureri musculare.
• Frisoane cauzate de temperatura scăzută a corpului
(hipotermie).
• Dificultate la urinare.
• Oboseală.
• Durere de cap.
• Mâncărime.
• Greață și vărsături.
• Durere, sensibilitate, înroșire sau vânătăi la locul
injectării.
• Durere în gât (faringită).