VITAMINE

HIDROSOLUBILE
 - termenul de “vitamina C” cuprinde acidul ascorbic si
derivatii sai cu aceleasi efecte biologice.

- Intervine in reactiile de oxido-reducere

 Sintetizat din glucoza si galactoza de catre plante si

majoritatea animalelor.

- Vitamina C este esentiala la om- DEOARECE acestora

le lipseste ultima enzima a caii de L-gulonolacton
oxidaza- nu sintetizeaza vitamina C

Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
 ABSORBTIE- incepe in cavitatea bucala (mucoasa) dar majoritatea
se absoarbe la nivelul intestinului subtire proximal

 Rata de absorbtie la doze fiziologice este 80% - in cazul

megadozelor- poate sa se reduca la 15%

 prezenta unor cantitati crescute de glucoza in intestin sau sange-

poate amana absorbtia vitaminei

 In plasma 3/4 se gaseste ca acid ascorbic liber, iar ¼ este legat de

proteine

 organismul uman nu stocheza vitamina C

 Simptome in caz de deficite apar la valori de 0.2 mg/l.

 EXCRETIE- rinichi/ DAR in cazul megadozelor (>3g) excretie prin
scaun
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
  Transport in plasma- sub forma redusa (acid ascorbic)

 Captata de catre celule cu ajutorul unui transportor pentru

glucoza

 Sistemul de transpor cu glucoza este stimulat de insulina si

inhibat de glucoza

 !!! pacientii cu diabet zaharat-cu valori crescute ale glicemiei- au

valori plasmatice crescute si scazute la nivel celular de acid
dehidroascorbic

 vitamina este concentrata sub forma de acid dehidroascorbic in

o serie de organe- suprarenala, creier, ochi.

 Valorile scazute ale vitaminei C la nivel celular induse de

hiperglicemie duc la aparitia stresului oxidativ intracelular →
CRESTE RISCUL ATEROSCLEROTIC

Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
 acidul ascorbic pierde usor electroni-este convertit
reversibil in acid dehidroascorbic→este un sistem redox
biochimic implicat in reactii cu transport de electroni-
inclusiv cele implicate in sinteza de colagen si carnitina

 ROL ANTIOXIDANT
 Concentratia vitaminei C scade in perioade de stres-

 Rol in cresterea rezistentei la infectii-

 Rol- in sinteza bilei din colesterol

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Hormonii - gastrina, bombesina, CRH, si TRH sunt activati de catre
acidul ascorbic

 Sinteza la nivel hepatic a citocromului P 450 (necesar reactiilor de

detoxifiere) este stimulata de acidul ascorbic

 Stimuleaza absorbtia fierului

 Inhiba formarea nitrozaminei din nitriti si amine in stomac

 Inhibitie competitiva supra glicozilarii proteice – Important la

pacientii cu diabet zaharat

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 SURSE- ubiquitar in natura
 Cele mai importante surse- fructe, legume si cartofi

 PIERDERI
 Prin Depozitare- are loc oxidarea acidului ascorbic →inactivare – proces
amplificat de temperaturile crescute
 In mediu acid- ex fructe- vitamina C este relativ stabila.
 In frigider- mazare verde pierde ~ 4 % din vitamina C/zi, iar la
temperatura camerei 12 %.
 Prin sterilizare, conservare, inghetare pierderile pot fi enorme

 Pana la 50 % - se pierde prin alte procese- de exemplu prin gatit-

 Valori scazute ale vitaminei C se asociaza cu cresterea presiunii

diastolice

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Controverse- dozele recomandate de vitamina C

 Necesar-100–200 mg/zi pentru a mentine concentratiile maxime in plasma si tesuturi

 Simptomele deficitului de vitamina C- sunt folosite pentru a stabili dozele recomandate- pot fi
prevenite cu 100 mg/zi

 Nou nascutii-necesar crescut 6 mg/kg

 Necesarul vitaminic creste in- sarcina, alaptare, tratamente cu antibiotice, hemodializa,
 Fumatorii- au valori scazute ale nivelelor plasmatice de vitamina C

 Aportul de vitamina C este adecvat la copii si adolescenti datorita aportului de sucuri naturale

 Aport insificient- la varstnici

 Hipervitaminoza este rara- apare doar in caz de megadoze

Simptome-diaree, litiaza renala
Deficit- scorbut –
- faza incipienta- sangerari ale mucoaselor si dureri musculare
 - dupa cateva luni- pielea devine palida cu hipercheratoza foliculara
- Sangerari intramusculare- la nivelul muschilor folositi mai des
- Gingivite
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
 Prima vitamina hidrosolubila identificata ca nutrient
esential

 Termenul vitamina B1- cuprinde o serie de compusi cu

efecte tiamin-like

 In forma naturala- tiamin fosfatii.

 Ca produse farmaceutice- derivatii de tiamina- tiamin

hidroclorid/nitrat ca si tiamina lipofilica sau analogi
precum benfotiamina sau fursultiamina

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 ABSORBTIA- predominant in jejun
absorbtia la doze fiziologice este aproximativ
100% -scade la 25% la doze farmacologice
analogii lippofilici ai tiaminei- strabat membranele mai
usor

Intregul corp contine ~30 mg tiamina, 40 % in muschi

 Depozitatea este limitata, timp de injumatatire scurt→

este necesar aport exogen zilnic
 →depletie in cateva spatamani

 EXCRETIA- renala

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 FUNCTII- Coenzima in diferite cai biochimice→vitala pentru
buna functionare a tesuturilor si organelor- coenzima (TDP
tiamin difosfat)

 Tiamin trifosfat – actiuni la nivelul SNC prin modelarea

permeabilitatii memebranare pentru Na+

 Transketolaza eritrocitara enzima dependenta de tiamina-

utilizata si pentru evaluarea statusului tiaminic

 piruvat dehidrogenaza este tiamin-dependenta

 cetoglutarat dehidrogenaza depinde de tiamina

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 - joaca un rol important in metabolismul glucozei

- persoane vulnerabile la carenta de tiamina- cei

ce consuma in cantitati crescute carbohidrati
rafinati si consumatorii cronici de etanol

Lonsdale D. A review of the biochemistry, metabolism and clinical benefits of thiamin(e) and its derivatives. Evid Based Complement Alternat
Med. 2006;3(1):49–59.
  Surse- cantitati limitate in produse de origine animala si vegetala
 abundent in drojdia de bere, cereale integrale, carne de vită, carne
de porc, macră, şi leguminoase (fasole şi mazăre)
 Tiamina-se gaseste in coaja- indepartata prin procesul de rafinare.

 absent in grasimi, uleiuri, carbohidrati rafinati

 - tiamina este rapid distrusa in procesele de preparare a alimentelor

si atunci cand sunt consumate impreuna cu etanol

 Ceaiurile si cafeaua contin tiaminaza care distruge vitamina B1 pe

perioda depozitarii alimentelor, precum si in timpul prepararii
alimentelor sau pasajul la nivelul tractului gastrointestinal

Lonsdale D. A review of the biochemistry, metabolism and clinical benefits of thiamin(e) and its derivatives. Evid Based Complement Alternat
Med. 2006;3(1):49–59.
 Necesarul de tiamina variaza in functie de consumul de energie

 necesar ~0.5 mg/ 1000 kcal → Femei 1.1 mg/zi iar barbati 1.2 mg/zi
 Sarcina si lactatie- suplimentare cu 0.3 mg/zi

 Aceste valori sunt recomandate la cei cu aport caloric mediu

 In cazul cresterii consumului energetic- efort fizic intens- cresterea

necesarului

 Alcoolismul- reduce absorbtia si metabolismul → Bauturile alcoolice contin

timina

 30 % se pierde prin preparare alimentara

 Dieta normala mixta- tiamina proivine in cea mai mare parte din produse de
origine animala- DACA se schimba dieta cu un consum crescut de alimente
vegetale- aportul de tiamina poate deveni o problema- daca nu se creste
aportul de produse cerealiere

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
  Necesar crescut
- activitate fizica
- interventii chirurgicale majore
- traumatisme majore
- febra
- sarcina, lactatie
- perioada de crestere la adolescenti

- Diferite boli si tratamente medicamentoase- diuretice

cresc necesarul de tiamina/induc pierderi prin urina

Lonsdale D. A review of the biochemistry, metabolism and clinical benefits of thiamin(e) and its derivatives. Evid Based Complement Alternat
Med. 2006;3(1):49–59.
  Forma clasica de Deficit- boala beri beri
 Forma “uda”- edem generalizat
 Forma “uscata”- leziuni ale nervilor

 La copiii hraniti cu lapte de mama- se asociaza cu intoleranta la

carbohidrati – boala beri beri infantila
 boala beri beri apare doar in tarile in curs de dezvoltare

 deficitele →tulburari metabolice→ manifestari cardiovasculare

si neurologice

 Fenomenele apar si la alcoolici 40 %- dintre cei ce au nevoie de

tratament- prezinta polineuropatie iar 3-10% dezvolta Sindrom
Wernicke-Korsakoff

Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
 Riboflavina/ vitamina B2 a fost izolata din drojdie in 1932
 CONTINUT IN ALIMENTE- riboflavina libera/ flavin
mononucleotid legat de proteine (FMN)/ flavin adenindinucleotid
(FAD) =VITAMINA B2.
 coenzime flavin adenin dinucleotid (FAD) si flavin adenin
mononucleotid (FAM)

 Esential in metabolismul HC, aminoacizi, lipide si are rol antioxidant

 Rol fundamental in metabolism- deficientele sunt prima data

evidente in tesuturile cu un turnover rapid- piele

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
ABSORBTIE- riboflavina libera- activa-in portiunea initiala a intestinului
subtire
la concentratii crescute-difuziune pasiva

IN SANGE- se leaga de albumine/ proteine de legare a riboflavinei

DEPOZITARE depinde de cantitatea disponibila de apoproteine

rezerva maxima acopera necesarul pentru 2–6 saptamani-scade
in cazul hipoproteinemiei

EXCRETIA- activa ca riboflavina sau metabolitii 7-α- hidroxi riboflavina.

B2 status: <40 μg riboflavin/g creatinina → deficit de riboflavina

FUNCTIILE biochimice ale riboflavinei se bazeaza pe efectele oxido-

reducatoare ale FMN si FAD ca si coenzime

- datorita culorii galbene a coenzimelor- ele se numesc flavoproteine sau

enzime flavinice

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
  Riboflavina- este convertita in prezenta ATP in forma
sa de coenzima FMN
 FMN este convertit in FAD
 Ambele conversii sunt reglate de hormonii tiroidieni,
ACTH si aldosteron

 FUNCTIILE biochimice ale riboflavinei se bazeaza pe

efectele oxido-reducatoare ale FMN si FAD ca si
coenzime

- datorita culorii galbene a coenzimelor- ele se

numesc flavoproteine sau enzime flavinice

Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
 vitamina B2 –ubiquitara in alimente
 Abundent in drojdie
 Laptele contine ~0.2 mg vit B2/100 g.
branza continut crescut in vit B2
 Ficat
 Fructe si legume- continut redus
germeni si tarate continut crescut de vit B2 ~2/3 se
pierd prin rafinare
 Vitamina B2- sensibila la lumina
 Laptele expus la lumina- cateva ore- pierderile de vit
B2 sunt de pana la 80 %.
 Pierderile prin depozitare si preparare- pana la 20%

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 - Aportul recomandat de vit B2- important- excretia urinara crescuta
este folosita ca parametru ce indica saturatia tisulara

- necesar 1.1 mg/zi la femeie si 1.3 mg vitamina B2/zi la barbati

- sarcina si lactatie- necesarul creste cu 0.3 si respectiv 0.5 mg/zi

 Necesarul creste in caz de- Traumatisme, malabsorbtie, alcoolism,

folosirea de medicamente (antidepresive, unele contraceptive orale).

 Varstnici- apotul este scazut

 Aportul de vit B2-2/3 din produse animale- 1/3 provine din lapte si alte
produse lactate

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
LABORATOR-Deficitul de vit B2- determinare prin
evaluarea activitatii glutation reductazei in eritrocite dupa
stimulare cu FAD
CLINIC- simptome f rar intalnite in tarile industrializate
- nespecifice
- afecteaza mai ales mucoasele (stomatite,
inflamatii ale mucoasei bucale)
- deficitul de vit B2 afecteaza si metabolismul
fierului→anemie hipocroma
- uneori- dermatite
- Deficitul izolat de B2 este rar
- Deficitul de vit B2 apare frecvent in combinatie cu alte
deficite vitaminice
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
 vitamina PP- PREVENTIE PELAGRA
 TERMENUL “niacina” se foloseste pentru a denumi acidul
nicotinic (NA) si nicotinamida (NE)

 In alimente exista- Acidul nicotinic si nicotinamida precum si

coenzimele metabolic active- nicotinamid adenin dinucleotid
(NAD) si nicotinamid adenin dinucleotid fosfat (NADP)

 Niacina poate fi sintetizata din triptofan-aminoacid esential-

desi procesul nu este eficient- aportul de triptofan este
important pentru statusul niacinic din organism

 In alimente de origine animala-niacina se gaseste mai ales sub

forma de coenzima NAD si NADPH-care vor fi transformate in
forma de absorbtie- nicotinamida si acidul nicotinic

 In plante- niacina este legata de peptide mici si HC

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Sinteza niacinei din triptofan
Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
 ABSORBTIE- nicotinamida este convertita la acid nicotinic de
catre bacteriile din intestinul subtire

- absorbtia de catre celulele mucoase se face activ pentru acidul

nicotinic si partial activ pentru nicotinamida
- la concentratii crescute- difuziune pasiva
- la doze mici- aproape toata cantitatea de niacina este
covertita la NAD in ficat
 Se bazeaza pe rolul sau de coenzima pentru diferite
dehidrogenaze

- forma activa este NAD si/sau NADP

 Dehidrogenazele NAD dependente se gasesc mai ales

in mitocondrii, iar NADP este implicat in caile de
sinteza din citosol (ex sinteza de acizi grasi)

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 In produse de origine animala- NE, NAD, NADP.
 Carne de vaca, porc, curcan, pui
 Ficat- stocheaza NAD

 Cereale integrale- se pierde prin rafinare

 Boabele de cafea- contin acid metilnicotinic din care
se obtine NA in timpul prajirii- o ceasca de cafea
contine 1–2 mg niacina.

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 NECESARUL- 14 mg/zi la femeie si 16 mg/zi la barbat.
 Sarcina si lactatie- 3–4 mg/zi supliment
 60 mg triptofan echivalent cu 1 mg niacina
 In porumb-triptofan-reprezinta ~0.6 %, iar in
cereale/legume ~1 %
 La un aport de 2000 kcal- 60 g proteine- 10 mg niacin.

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 La debut- simptome nespecifice- insomnie, diminuarea
apetitului, reducere ponderala
 Forme avansate- PELAGRA
- zonele expuse la soare- pigmentate,
arse, diaree, varsatura, fenomene neurologice
3 D: diaree, dermatita, dementa

PELAGRA CLASICA- apare numai cand deficitul de

niacina este combinat cu cel de triptofan
Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
 ACID PANTOTENIC- VITAMINA B5-descoperit prima data ca factor
esential de crestere pentru celulele de drojdie

 Intra in structura coA care este esential pentru formarea de energie

din macronutrienti si in structura proteinei transportoare de acil (acyl
carrier protein ACP) care este utilizata in reactiile de sinteza

 In stomac si intestin- clivate la formele intermediare- panteteina si acid

pantotenic – ambele absorbite pasiv in toate segmentele intestinului
subtire

 Conversia finala la acid pantotenic- la nivelul mucoasei intestinale

 In sange se leaga de proteine- transportat direct la celulele target

 Nu exista organe specifice de stocare

 Excretat ca atare prin urina

 In tesuturi este utilizat pentru sinteza de coenzima A (CoA) care este

utilizata in metabolism sau convertita ulterior in acid gras sintetaza

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 EFECTE BIOLOGICE- ubicuitare deoarece CoA
participa la o serie de reactii

 Metabolism energetic, lipidic- CoA este implicat in

eliberarea si transferul acizilor grasi spre β-oxidare
mitocondriala precum si in sinteza de trigliceride si
fosfolipide

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
  acidul pantotenic- ubicuitar in alimente

 In tesuturi de origine vegetala si animala-50–95 %

este prezent sub forma de coA si panteteina

 Seminte de floarea-soarelui, ficat, ouă, cereale

integrale

Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
 Necesarul de vitamina B5 nu a putut fi stabilit cu
precizie

 In sange valori normale la adult- 1–4 mg/l

 aport necesar 4-6 mg/zi

 Chiar si la un aport de 1 mg/zi- nu apar fenomene

legate de deficit

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
  Deficitul izolat- nu este cunoscut

 Deficitul de acid pantotenic- duce la tulburari in sinteza lipidelor si a

productiei de energie

 Deficitele apar mai ales la adolescenti care consuma preponderent

“fast food”

 La cei cu malnutritie severa- parestezii, senzatii de arsura la nivelul

membrelor inferioare, cefalee, oboseala, atrofia nervului optic,
pierderea vederii

 dexpanthenol- alcoolul acidului pantotenic a fost folosit in creme si

lotiuni utilizate pentru tratamentul arsurilor, conjunctivite, fisuri
anale.

 !!! Important la cei cu nutritie parenterala sau dializa – suplimentare

 Nu exista risc de Hipervitaminoza

Monahan K, Escott-Stump S. The Nutrients and their metabolism in Krause’s Food and Nutrition therapy, Elsevier 2007
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Forma libera si legata de proteine in special in alimentele de origine
animala

 Biotina libera este absorbita activ in intestinul subtire proximal

 La concentratii mari- difuzie pasiva

 In sange biotina are concentratii variabile

 Forma libera ~10 % se gaseste in eritrocite

 Excretie- prin urina

 exista secretie microbiana intestinala- nu este semnificativa

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Efecte biochimice- se bazeaza pe functia sa de
coenzima pentru carboxilaze
 La om 4 carboxilaze sunt importante-

 1. piruvat carboxilaza- enzima cheie in gluconeogeneza.

- rol important in tesutul gras- lipogeneza
 2. Propionil coA carboxilaza-
 3. 3-methyl crotonil-CoA-carboxilaza
 4. acetil- CoA-carboxilaza-catalizeaza primul pas in
sinteza de acizi grasi

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Majoritatea alimentelor- in concentratii reduse
 Ficatul- bogat in biotina
 sursele cele mai importante- lapte si produs lactate,
oua, cereale integrale si legume
 Conopida si mazare
 Necesarul-dificil de stabilit
 50 and 100 μg/zi
 Suplimentare cu 5 μg/zi in timpul alaptarii la san
 Deficite- modificari tegumentare-dermatite si
pierderea parului
- In timp- fenomene neurologice, depresie,
dureri musculare, parestezii
 simptomele hipervitaminozei- nu au fost demonstrate la
om
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Vitamina B6 termen colectiv pentru:
 3-hydroxy-2-methyl-piridina cu efecte vitaminice
 forma alcool piridoxol= piridoxina(PN)
 aldehida- piridoxal (PL)
 amina piridoxamina (PM).

 Fosforilarea in pozitia 5= PNP, PLP, si PMP

 Forma metabolic activa a vitaminei B6 este PLP

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 ABSORBTIE – difuziune pasiva la nivelul intestin
subtire

 PN, PL si PM sunt transportate spre ficat si tesuturi

periferice unde sunt fosforilate

 PNP este convertit in forma activa PLP.

 PLP circula in sange legata de albumine

 Rezerva intracelulara de vitamina B6- PLP si PNP legat

de proteine este foarte redusa
 Excretia- sub forma de acid piridoxic acid

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 PLP este coenzima pentru o serie de enzime-
metabolismul aminoacizilor

 PMP- coenzima pentru transaminaze

 Glicogen fosforilaza- metabolism glicogen muscular-

contine PLP

 concentratiile crescute de PL in eritrocite cresc

afinitatea hemoglobinei pentru O2.

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Larg raspandita in alimente

 Mare parte a Vitaminei B6 din alimente este legata covalent de

proteine sau glicozilata

 Carne, peste, legume, cereale integrale, nuci

 Alimentele de origine vegetala-contin predominant piridoxina

 Produsele de origine animala- contin predominannt formele

fosfatate- sensibile la caldura si lumina

 Laptele din sticla- pierde 50 % din B6 in urma expunerii la lumina

cateva ore

 20 % se pierde prin pregatire

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 Necesarul depinde de aportul proteic- 20 μg/g de
proteina.
 Recomandarile pentru adulti- pana la 50 ani- 1.3 mg/zi
peste 50 ani 1.5mg/zi la
barbati respectiv 1.7 mg/zi la femei

 Crestere aport cu 0.6 mg/zi la gravide

 Supliment de 0.7 mg/zi in perioada de alaptare la san

 In general la femei- toate varstele- aportul este
insuficient

Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
 DEFICITE- FAZA INCICPENTA- asemanator deficitului de niacina si riboflavina

 stomatite, dermatite ~pelagra

 Copii-convulsii/ modificari ale EEG

 FAZA AVANSATA - neuropatie periferica si demielinizare

- anemie hipocroma- (datorita faptului ca este implicata in

sinteza hemului)- nu raspunde la suplimentare
cu fier
 Deficite izolate- fff rare

 Piridoxina folosita ca tratament in homocisteinurie si anemie sideroblastica

 Indicatii pseudostiintifice de suplimente cu megadoze-bodybuilding →aport

necontrolat duce la risc crescut de toxicitate cronica

 Aport peste 150 mg/zi pe perioada a luni de zile duce la neuropatie periferia-cu
probleme de mers, pierderea reflexelor, perderea sensibilitatii
Biesalski HK, Grimm P, The Nutrients in Pocket Atlas of Nutrition, 2006 Thieme
Descoperita in 1948
STRUCTURA- compusi ce contin cobalt
Ciano- si hidroxi cobalamina- folosite ca suplimente
preparate farmaceutice
Forma naturala activa- 5-adenosil si metilcobalamina.
 ALIMENTE- vit B12 apare forma legata de proteine si libera

 INGERATA forma libera B12 se leaga de glicoproteinele salivare

 Forma legata de proteine- este eliberata de pepsina in stomac -se leaga

din nou in intestinul subtire proximal
 Tripsina pancreatica elibereaza B12 din nou, si in final se leaga de
factorul intrinsec al lui Castle sintetizat in stomac

 ABSORBTIE- difuziune pasiva

 In mucoasa intestinala- B12 se leaga de transcobalamina II- transport
in sange

 Captare celulara- endocitoza

 Ficatul- transforma in formele active de coenzime- adenosil- si

metilcobalamina.

 Depozit in ficat- 60 % B12 (2–5 mg). O parte este excretat continuu via
bila dar este recirculat prin circulatia enterohepa ti
 Ca si coenzima vitamina B12 este implicata in trei cai
metabolice
 in mitocondrie- adenosil cobalamina este forma activa
 in citosol- metil cobalamina- forma activa- implicata in
sinteza de metionina din homocisteina- sinteza de acid
metil tetrahidrofolic- vitamina B12 este implicata in
metabolismul acidului folic

 Rol important in sinteza ADN

 Rol important in ceea ce priveste functiile neurologice
 Vitamina B12- sintetizata de microorganisme- dar vitamina
produsa de microflora din colon nu este absorbita

 vitamina B12- alimente de origine animala- ficat, rinichi,

lapte, oua, peste, branza, muschi
 Alimentele de origine vegetala contin vit B12 numai in cazul
contaminarii/sinteza bacteriana

 Vegetarieni- dupa 5-6 ani prezinta valori scazute ale vit B12
daca nu se utilizeaza suplimente
 - copii proveniti de la mame care au fost vegetariene pentru
o perioada lunga de timp → depozitele de B12 sunt atat de
reduse incat laptele de mama aduce un aport insuficient
 Ovolactovegetarienii- nu au deficit de vit B12
 aproximativ 70% din activitatea vitaminei este
pastrata prin preparerea alimentelor deoarece ea se
gaseste in alimente legata de proteine

 Totusi cantitati semnificative se pierd daca laptele

este pasteurizat

 NECESAR ~1–2 μg/zi.

 La varstnici- ~50 % pierdere datorita malabsorbtiei-
NECESAR 2.4 μg/zi

 sarcina si alaptare- supliment de 0.2 and 0.4 μg/zi

 Deficitul de Vit B12 nu reprezinta o problema la
subiectii sanatosi
Exista in organism depozite importante de vit B12

Deficitele→ afectiuni hematologice si neuro-psihice

deficitul combinat de B12 si acid

folic→hiperhomocisteinemie →factor de risc
independent pentru boala aterosclerotica

prevalenta deficitului de vitamina B12 in populatia

generala este necunoscuta

incidenta se pare ca creste cu varsta

Consecintele unui aport necorespunzator de vitamina B12 apar dupa multi ani
 Cel mai frecvent deficit de vitamina B12 este cauzat de malabsorbtie-
datorita productiei inadecvate de factor intrinsec al lui Castle- ANEMIE
PERINICIOASA- apare in cazul atrofiei celulelor parietale gastrice,
deficite ereditare ale factorului intrinsec al lui Castle, sau boli autoimune
cu distrugerea celulelor parietale→ GASTRITA CRONICA ATROFICA

Gastrectomia- simptomele apar la un interval de 2–10 ani in cazul in care

nu se suplimenteaza deficitul

GASTRECTOMIE PARTIALA- 18 % dintre pacienti dezvolta

anemie megaloblastica in timp

 DEBUT- simptome nespecifice –oboseala si palpitatii

piele si mucoase palide- uneori icter
anemie macrocitara hipercroma- megalocite.
 Acidul folic/folat – vitamina hidrosolubila membra a grupului de
vitamine B

 vitamina B9.

 Aportul scazut de acid folic creste riscul cardiovascular si

aparitia cancerului- colon, san, manifestari familiale de anemie si
defecte de tub neural la nastere
 Acidul Folic - poate apare in forma redusa/oxidata ca tetrahidrofolat
(THFA)
 In ser 80 % din folat apare ca metiltetrahidrofolat
 Transportat legat de proteine
 Proteina specifica de legare a folatului- transporta folatul oxidat spre
ficat- il transforma in tetrahidrofolat.
 Circuitul enterohepatic- rol important in reglarea pe termen scurt a
homeostaziei folatului
 Concentratia folatului in bila este de 10X mai mare vs cea din ser

 DEPOZITE- ficat tesut periferic

 EXCRETIA- renala

 FORMELE ACTIVE- tetrahidrofolat (THFA) si derivatii sai

 Ca si coenzima THFA transfera gruparile hidroximetil si formil- Gruparile

transferate spre THFA sunt necesare pentru sinteza de purine si ADN

 !!! Rol important- citostaticele- metotrexat inhiba dihidrofolat reductaza

care transforma folatul dihidrat in THFA → sinteza acidului nucleic este
intrerupta→inhiba cresterea celulara si reproductia

 Deficitul de B12 are consecinte asupra metabolismului folatului- daca forma

activa (THFA) lipseste , nu exista posibilitatea de depozitare-
- mazare, spanac, rosii- bogate in acid folic
 Surse- fasolea uscata, seminte de floarea soarelui, ficat, şi alte fructe
şi legume

 NECESAR- 400 μg/zi

 1 μg folat din alimente este echivalent cu 0.5 μg supliment de folat pe
stomacul gol
 Numai suplimentele contin folat liber- absorbit 100%

 !!! Important in sarcina- 600 μg/zi sarcina

 500 μg/zi in lactatie

 RECOMANDARE- 400 μg/zi pentru toate femeile aflate la varsta

corespunzatoare sarcinii

 FARA suplimentare- femeile cu depozile scazute de acid folic- dezvolta

rapid deficite- femei cu sarcini multiple, succsiunea rapida a sarcinilor,
sarcini la adolescente-
 Aportul scazut de acid folic creste riscul cardiovascular si aparitia cancerului-
colon, san, manifestari familiale de anemie si defecte de tub neural la nastere

 DEFICITUL in sarcina- asociat cu complicatii- pierdere de sarcina, defecte

congenitale, defecte de dezvoltare, defecte de tub neural
DEFECTE DE TUB NEURAL- suplimentarea cu acid folic reduce semnificativ incidenta

 Deficitul de folat- malabsorptie, aport insuficient → anemie megaloblastica

 Simptome clinice- identice- nr de eritrocite- fac diferenta intre cele doua deficite
 Simptomele neurologice indica deficitul de B12

 Tratamentul cu Acid folic imbunatateste statusul sangvin in ambele situatii-

mascheaza deficitele existente de B12

 Recent- terapia combinata acid folic- vitamina B6 si B12 – important in preventia

arteriosclerozei- vitaminele au rol in scindarea homocisteinei cu rol in dezvoltarea
arteriosclerotica a vaselor
vitaminele hidrosolubile- B 12, B6, acid folic-
implicate in metabolismul homocisteinei-

Abesenta lor/ absenta doar a uneia→ valori

crescute ale homocisteinei

HOMOCISTEINA- MARKER pentru statusul

acidului folic, vit B12, vit B6

Valorile crescute- pot fi corectate prin

supliment vitaminic
 Homocisteina- una din cauzele aparitiei aterosclerozei
.
 Homocisteinuria- defect metabolic ereditar- duce la
valori foarte crescute ale homocisteinemiei sangvine-
pacientii prezinta modificari aterosclerotice→ deces
inainte de 30 ani

 Homocisteina- determina formarea de ROS- prin

gruparea sa terminala tiol

 ROS→ stimuleaza secretia factorilor de

crestere→proliferarea celulara in musculatura neteda
vasculara