Curs 4

Raportul Juridic

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 1

 Noţiunea de raport juridic civil

Raportul juridic civil este o relaţie

socială, fie patrimonială, fie
nepatrimonială reglementată de norma
dreptului civil şi care ea naştere între
persoanele fizice şi/sau juridice.

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 2

 Caracteristicile raporturilor juridice

• Raporturile juridice sunt raporturi sociale cuprinse în sfera unei

reglementări de drept;
• 2. raporturile juridice se desfăşoară numai între subiecţii umani;
• 3. raporturile juridice sunt raporturi cu un conţinut dublu voliţional:
– a) pe de o parte, reflectă voinţa legiuitorului cuprinsă în acea normă care
reglementează acel raport social;
– b) pe de altă parte, reflectă voinţa părţilor, a subiecţilor de a intra sau stabili
acel raport sau relaţie juridică.
• Cele două categorii de voinţe cuprinse într-un raport juridic pot fi:
• a) concordante sau simetrice când voinţa părţilor respectă voinţa
legiuitorului exprimată în acea normă;
• b) discordante sau asimetrice când voinţa părţilor nu respectă sau
încalcă voinţa legiuitorului cuprinsă în normă.

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 3

 Caracteristicile raporturilor juridice (2)

• 4. raporturile juridice sunt istoriceşte determinate –

poartă amprenta epocii în care se formează;
• 5. raporturile juridice sunt raporturi sociale cu structură
tripartită – întotdeauna au trei elemente esenţiale:
• a) subiectele sau părţile raportului juridic (cel puțin
două persoane);
• b) conţinutul (drepturile şi obligaţiile corelative ale
părţilor);
• c) obiectul (elementul în legătură cu care se stabileşte
raportul juridic respectiv).

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 4

 Condiţiile nașterii unui raport juridic

• A. Norma juridică prin care să fie reglementat raportul respectiv

(condiţie general-abstractă).

• B. Faptul juridic (condiţie concretă) – acea împrejurare care,

potrivit normei juridice, produce efecte juridice,
– adică: determină apariţia, modificarea sau stingerea unui raport juridic.
Împrejurările de fapt sunt cele care concretizează subiectele, conţinutul şi
obiectul raportului juridic.

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 5

 Condiţiile nașterii unui raport juridic (2)

• Faptele juridice sunt fie

• a) evenimente, fie acţiuni omeneşti, în funcţie de criteriul prezenţei
sau absenţei voinţei omului în realizarea faptului juridic:a)
evenimentele – ca fapte juridice – sunt acele împrejurări care se
produc independent sau relativ independent de voinţa omului,
dar ale căror rezultate produc efecte juridice (naşterea,
modificarea sau stingerea unui raport juridic) atunci când legea
prevede în mod expres. (exemple de asemenea evenimente:
calamităţile naturale, naşterea, decesul,
accidentele,împlinirea unui termen etc.).
• b) acţiunile omeneşti – sunt manifestări de voinţă ale oamenilor
care produc efecte juridice (daunaştere,modifică sau sting
raporturi juridice) ca urmare a reglementării lor prin normele de
drept.

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 6

 Condiţiile nașterii unui raport juridic (2)

• Actul juridic - în accepţiunea de „fapt juridic” licit [acţiune

săvârşită în conformitate cu normele de drept prin care se
urmăreşte producerea de efecte juridice (naşterea, modificarea
sau stingerea unui raport juridic)], - poate avea douăsensuri:
– a) înscris probator, care poate dovedi un fapt juridic
(exemplu: un contract scris de vânzare-cumpărare; o
diplomăde bacalaureat; un bilet de tren etc.);
– b) manifestare de voinţă, exprimată în orice formă, cu
intenţia de a da naştere, a modifica sau a stinge un
raport
– juridic (exemplu: o înțelegere între persoane fizice
privind vânzarea/cumpărarea unei cărți – contract civil
consensual).

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 7

Actele juridice pot fi clasificate după mai multe criterii

1. după numărul de voinţe cuprinse în acel act juridic, sunt:

– a) unilaterale,
– b) bilaterale,
– c) multilaterale;
2. după scopul sau interesul patrimonial urmărit, pot fi:
– a) acte juridice oneroase - în care ambele părți vizează un câștig
material, care poate fi exprimat în bani (exemplu: un contract de
vânzare/cumpărare);
– b) acte juridice gratuite (exemplu: donația) ;
3. după calitatea subiectelor care îşi manifestă voinţa sunt:
a) acte juridice oficiale (întocmite de de persoane care sunt competente
în acest sens și cu respectarea unor
proceduri, condiții de formă și de fond etc.)
b) acte juridice neoficiale (exemplu: un testament olograf

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 8

Actele juridice pot fi clasificate după mai multe criterii (2)

4. după forma cerută de lege pentru încheierea lor, actele juridice pot fi:
•a) consensuale – prin înțelegerea părților, fără a mai fi nevoie de
consemnare;
•b) formale – cele pentru care legea prevede să fie încheiate respectând o
anumită formă, un anumit conținut);
•c) solemne – cele pentru care legiuitorul prevede, pe lângă respectarea unui
anumit conținut și forme, și anumite
•formalități la exprimarea voinței(exemplu: oficierea căsătoriei civile de către
ofițerul de stare civilă);
5. după criteriul efectelor produse, actele juridice pot fi:
•a) constitutive de drepturi - creează o situaţie juridică nouă (exemplu: un
contract de vânzare/cumpărare);
•b) declarative - constată existenţa unei situaţii (exemplu: un extras de carte
funciară).

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 9

 Elementele raportului juridic

• Raporturile juridice au o structură tripartită:

• a) subiectele – ca părţi ale raportului juridic
(cel puțin două);
• b) conţinutul – drepturile şi obligaţiile
corelative ale subiectelor care le leagă în acel
raport;
• c) obiectul – elementul în legătură cu care
subiectele îşi stabilesc acele drepturi şi
obligaţii

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 10

• Subiectele raportului juridic pot fi doar
ființele umane, fie ca persoane fizice,
fie ca subiecte colective de drept
(colectivităţi de indivizi, persoane
juridice).
• Într-un raport juridic pot participa cel
puţin două subiecte de drept

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 11

• După natura lor, persoanele ce pot avea calitatea de subiect al raportului juridic
sunt:
• A. Persoana fizică – individul uman cu calitatea generică de subiect de drept –
“fiinţa umană privită prin prisma calităţii ei de virtual participant la raporturi
juridice şi de virtual titular de drepturi şi obligaţii”.
• B. subiectele colective - colectivităţile de persoane fizice pot deveni părţi sau
subiecţi ai unui raport juridic, deexemplu, prin asociere simplă, contract colectiv
de muncă, răspundere solidară etc. a două sau mai multe persoane fizice
(exemplu: societatea civilă profesională de avocaţi).
• C. persoana juridică - dobândeşte calitatea de subiect într-un raport juridic
numai în temeiul şi limitele stabilitede lege. În sistemul nostru juridic actual Noul
Cod Civil stabileşte ca principale elemente constitutive ale persoaneijuridice
următoarele:
– a) să aibă organizare de sine stătătoare;
– b) să dispună de un patrimoniu propriu, distinct de cel al persoanelor care o compun, afectat
realizării unui
– c) anumit scop licit şi moral.

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 12

 Conţinutul raportului juridic

Conţinutul raportului juridic este format din ansamblul drepturilor şi

obligaţiilor ce revin subiectelor din relaţia dată, drepturi şi obligaţii
prevăzute de norma juridică.
•În funcţie de titularii de drepturi şi titularii de obligaţii, există:
•a) raporturi juridice simple — când una din părţile raportului este
numai titular de drepturi, iar cealaltă parte numai titular de obligaţii
(obligatia parintelui de buna crester si educatie a copilului minor);
•b) raporturi juridice complexe, când fiecare din părţile participante
la raport sunt atât titulari de drepturi, cât şi de obligaţii. (Casatorira
sau statultul de student)

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 13

 Obligaţia juridică

Obligaţia juridică, ca terminologie, are o semnificaţie

multiplă, dreptul civil distingând un sens larg, care
semnifică raportul juridic de obligaţie; un sens restrâns,
pentru a desemna obligaţia subiectului pasiv faţă de subiectul
activ
DEF: îndatorire a subiectului pasiv al unui raport juridic,
pretinsă de subiectul activ, de a da, a face sau a nu face ceva,
conduită care poate fi impusă, în caz de necesitate, prin forţa
coercitivă a statului..

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 14

Obligaţia juridică se reţine că:
•- constă într-o îndatorire în antiteză cu caracteristica dreptului subiectiv al
subiectului activ;
•- îndatorirea subiectului pasiv rezidă într-o conduită pretinsă de subiectul activ
•- conduita subiectului pasiv se concretizează printr-o prestaţie pozitivă (dare,
facere) sau o abstenţiune (nonfacere)
•- dacă subiectul pasiv nu-şi îndeplineşte de buna voie obligaţia, subiectul activ
poate recurge la forţa coercitivă a statului.

\Drepturile şi obligaţiile nu sunt rupte unele de altele, ele se presupun şi se

coordonează reciproc; mai mult, ceea ce poate pretinde subiectul activ este
exact ceea ce constituie îndatorirea subiectului pasiv. Rezultă că drepturile şi
obligaţiile în cadrul raportului juridic sunt corelative.

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 15

 Faptele juridice
Fapte juridice = acele împrejurări care potrivit normelor
juridice atrag după sine apariţia, modificarea sau
stingerea de raporturi juridice şi provoacă prin aceasta
anumite consecinţe juridice (încheierea unei căsătorii,
naşterea unui copil).

•În literatura juridică, având în vedere criteriul voliţional,

faptele juridice se clasifică în:
– evenimente
– acţiuni.

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 16

 Fapte juridice

• Evenimentele sunt fapte juridice care se petrec independent de voinţa

oamenilor (un cutremur poate produce anumite pagube materiale sau
chiar pierderi de vieţi omeneşti, deci anumite consecinţe juridice fiind
prin aceasta un fapt juridic).

• Acţiunile umane ca fapte juridice sunt manifestări de voinţă ale

oamenilor care nasc, modifică sau sting raporturi juridice. Ele pot fi;
– licite când respectă normele juridice sau
– ilicite când le încalcă (contravenţiile, infracţiunile).

• Principalele acţiuni licite sunt actele juridice ce reprezintă manifestări

de voinţă având drept scop modificarea unor situaţii juridice.

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 17

 Întrebari pentru autoevaluare si control

• Care este semnificatia raportului juridic sub aspectul sferei relationale a

dreptului, dar si al scopului reglementarilor juridice?
• Desfasurarea raporturilor juridice concrete epuizeaza modalitatile de
realizare a functiei sociale a dreptului?
• Identificati acele trasaturi care particularizeaza raporturile juridice în
cadrul raporturilor sociale.
• Ce deosebire exista între capacitatea juridica si statutul juridic al
persoanei?
• Ce relatie exista între notiunile de subiect colectiv de drept si persoana
juridica?
• Examinati deosebirea dintre continutul si obiectul raportului juridic.
• Enuntati criteriile de diferentiere a faptelor juridice.
• Care sunt sensurile notiunii de act juridic?

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 18