Curs 1

Notiuni generale despre stat si drept

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 1

 Definiţie

Dreptul poate fi definit ca totalitatea regulilor

instituite si garantate de catre stat în
scopul organizarii si disciplinarii
comportamentului uman în cadrul
principalelor relatii din societate.

adjectivul latin „directus” ce avea sensul de

drept, direct. Aceeasi etimologie o au si
termenii din italiana (diritto) sau si franceza
(droit).

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 2

 Acceptiuni:

Dreptul obiectiv sau norma agendi (în limba engleza

law) – totalitatea normelor de conduita impuse
indivizilor si colectivitatilor în cadrul vietii sociale, a
caror respectare e asigurata, ultima ratio, prin
coercitia etatica

Dreptul subiectiv sau facultas agendi (în limba engleza

right) – prerogativa, facultatea, posibilitatea,
aptitudinea conferita unui subiect de drept de a avea
sau a pretinde celorlalti o anumita conduita în scopul
apararii sau valorificarii unui interes legitim într-un
raport juridic concret

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 3

 Aparitia dreptului

Indisolubil legata de aparitia statului, în zorii societatii

umane dupa unele opinii, acum circa 6000 de ani în
Egipt, Babilon, China

• cea mai veche culegere de legi o reprezinta Codul

legilor lui Hammurabi, din Babilon, datând din secolele
XVIII-XVII î.e.n.;
• în Egipt, primul legiuitor a fost Menes, care a publicat o
lege în materie de împrumut;
• în India, cea mai importanta legiuire a fost Codul lui
Manu;
• în China, cel mai vechi cod de legi i se datoreaza
împaratului Mu, un cod penal cu peste 3000 de articole.

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 4

 Codul legilor lui Hammurabi, din Babilon

• a fost scris în jurul anului 1760

î.Hr. , cuprindea un Prolog, 282
de articole de lege și un Epilog
• Codul diferențiază trei tipuri de
oameni:
 omul liber,
 subalternul (omul care se
prosternează) și
 sclavul (juridic fiind asimilat
unui bun mobiliar).

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 5

 Codul legilor lui Hammurabi, din Babilon (2)
LEGEA TALIONULUI

•Dacă cineva acuză pe altcineva, fără să poată

aduce vreo dovadă, acuzatorul va fi omorât.

•Dacă cineva acuză pe altcineva, și poate dovedi

vina acestuia, el va fi răsplătit cu bani.

•Dacă un judecător ia o decizie într-un caz,

iar apoi se dovedește că a greșit, va fi pus să
plătească de douăsprezece ori cât a impus el acuzatului,
și nu i se va permite să mai judece.

•Dacă cineva fură pe fiul altcuiva, va fi omorât.

•Dacă un fiu își lovește tatăl, fiului i se vor tăia mâinile.

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 6

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 7
 Aparitia dreptului (2)

În Europa:
• în Sparta, Legile lui Lycurg, sec. X-IX
î.e.n.
• în Atena, Legile lui Dracon si Solon;
• în Roma, Legea celor XII table.

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 8

 LYCURG

• ajuns în Tracia, Dionysos a fost primit cu ostilitate de Licurg:

– regele nu l-a lăsat să meargă mai departe, l-a obligat să caute
adăpost la zeii mării, a prins şi a închis bacantele şi satirii care
făceau parte din cortegiul său şi a contestat natura divină a lui
Dionysos.
– Pierzându-şi minţile din voinţa zeului, Licurg l-a luat pe fiul său Drias
drept un butuc de viţă-de-vie şi l-a lovit cu o secure, omorându-l,
însă şi-a revenit imediat după aceea. Pământul său a devenit sterp,
iar oracolul a prorocit că va rodi iar numai dacă Licurg avea să fie
sfâşiat.
– Supuşii săi l-au dus atunci pe muntele Pangeu, unde l-au legat de
patru cai care, mânaţi în direcţii diferite, i-au rupt trupul în bucăţi.

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 9

Tesmotet la Atena, sub arhontele Aristaichmos (cca. 621 î.Hr.), a
primit puteri extraordinare, fiind însărcinat de cetate cu fixarea în
scris a legilor cutumiare în circulație.

Legislația lui reprezintă prima încercare de codificare a dreptului

atenian.

Principala sa contribuție o constituie stipularea

preluării și judecării de către tribunale a cazurilor
de omucidere (la care, pentru prima oară, se face
distincția dintre actul premeditat și cel involuntar),
prin care se limita dreptul gentilic al talionului.

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 10

 Lege celor XII table

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 11

 Lege celor XII table

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 12

 Statul si dreptul

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 13

 Elemente constitutive ale statului

Def = o putere organizata asupra unei populatii pe un

anumit teritoriu

Puterea de stat, caracterizata prin urmatoarele:

• a) este o putere politica
• b) este o putere de comanda
• c) este o putere suverana
– interna, exprimata prin suprematie (nici o alta
forta din interior nu este superioara puterii de stat);
– externa, exprimata prin independenta (statul
îsi organizeaza activitatea si politica interna si externa
fara imixtiuni din afara).

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 14

 Exercitarea puterii de stat

Potrivit teoriei separatiei puterilor, fondata de

Locke în Anglia si Montesquieu în Franta, în
stat exista trei puteri: legislativa, executiva si
judecatoreasca, ce colaboreaza si se
controleaza reciproc. Montesquieu arata ca
pentru a nu se abuza de putere, atributiile
celor trei puteri trebuie organizate astfel încât
„puterea sa opreasca puterea”.

• !!! Separatia puterilor este asigurata de catre

stat prin intermediul Constitutiei

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 15

 Montesquieu

• Spiritul legilor (1748), debutează cu o scurtă

discuție despre legi în general.
• În cartea I, Capitolul III, susține că „legea în
general este rațiunea omenească în măsura în
care ea guvernează toate popoarele de pe
pământ iar legile politice și civile ale fiecărui
popor nu trebuie să fie decât cazuri particulare
la care se aplică această rațiune omenească“.
• Scopul deliberat a lui Montesquieu în această
carte este să explice legile umane și legile sociale.
Conform lui, tot ceea ce există are legile sale,
„Divinitatea“ are legile sale, „lumea materială“ și
„substanțele superioare omului“ au, la rândul lor,
legi proprii.

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 16

 John Locke 1632 - 1704

• întreaga putere legislativă este delegată conducerii

de către indivizii ce se supun ei, și că, deși
legislativul constituie puterea supremă în stat,
oamenii au dreptul de a înlătura sau schimba
legislativul, John Locke inaugurează ideea modernă
a supremației societății civile față de stat. Acesta
denunță autoritarismul politic și subordonarea
excesivă față de puterea politică

• nu există idei și principii înnăscute

• Dacă guvernul, reprezentanții și monarhul își

depășesc mandatul, atunci poporul trebuie să
intervină și să-și exercite singur suveranitatea. Cine
încalcă legea și știrbește din drepturile poporului, se
pune în stare de război cu acesta, și revoluția este în
acest caz o armă de apărare, un rău necesar.

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 17

 Forma de stat

a) forma de guvernamânt defineste organizarea

puterii supreme în stat, modul de formare si
competenta organelor supreme ale statului.
• monarhie, în care puterea, dobândita prin
succesiune, este detinuta de catre o singura
persoana, denumita generic suveran (rege, tar,
domn, sah, împarat, emir, sultan etc.). Puterea este
pastrata în mâinile suveranului pâna la moartea
acestuia, când se transmite ereditar.
• absoluta, când monarhul detine în mod exclusiv puterea în
stat;
• limitata ori constitutionala

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 18

 Forma de stat (2)

• republica, unde puterea suprema este

detinuta de catre un organ ales pe o perioada
limitata; pe de alta parte, functia de sef al
statului are, spre deosebire de monarhie, un
caracter eligibil.
• În functie de concentrarea atributiilor puterii
preponderent la organul colegial, respectiv la
presedinte, ori de o împartire a acestora, se
poate vorbi de republici :
• parlamentare, precum Germania, Austria etc.
• prezidentiale, precum S.U.A., Franta etc.
• mixte precum România.

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 19

 Structura de stat

structura de stat priveste organizarea puterii în functie

de împartirea administrativ-teritoriala, relatiile partilor
componente ale statului cu statul în întregul sau:

• simple sau unitare, pe teritoriul acestora existând un

singur rând de organe supreme care îsi exercita
competenta lor pe întreg teritoriul statului si cu privire
la întreaga populatie, ce are o singura cetatenie
• compuse sau federale, formate din doua sau mai
multe state membre care, în limitele si în conditiile
stabilite prin constitutia federatiei, îsi transfera o parte
din atributele lor suverane în favoarea statului compus

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 20

 Regimul politic

regimul politic vizeaza sistemul metodelor si principiilor

de înfaptuire a puterii de stat, în strânsa legatura cu
situatia drepturilor si libertatilor democratice ale
cetatenilor si posibilitatea lor de a determina sau
influenta politica statului
• autocratice sau dictatoriale, caracterizate prin
aceea ca masele populare nu au nici o posibilitate sa
determine sau sa influenteze politica interna si
externa a statului
• democratice, ce presupun existenta unor conditii
care sa faca posibila participarea maselor de cetateni
la viata politica

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 21

 Izvoarele dreptului

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 22

 Izvoarele dreptului

Pot fi privite sub doua aspecte:

– izvoare materiale, reprezinta realitati exterioare
dreptului (viata sociala, economica, culturala etc.) ce
prefigureaza aparitia normelor juridice;
– izvoare formale, reprezinta exteriorizarea regulilor de
conduita înanumite formulari juridice

• Sunt considerate izvoare formale ale dreptului: actul

normativ, obiceiul juridic, contractul normativ, practica
judecatoreasca si doctrina.

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 23

 Actul normativ

Actul normativ, denumit generic si lege, este cel mai important

izvor formal în sistemul nostru de drept, fiind creatia organelor
statului învestite cu atributii normative: parlament, presedinte,
guvern, organele administratiei centrale si locale

• Parlamentul legi
• Guvernul hotarâri, ordonante si ordonante de urgenta
• Presedintele decrete
• Ministerele ordine, instructiuni, regulamente
• Alte organe centrale decizii, circulare, ordine, norme
• Consiliile locale si judetene hotarâri
• Primarii dispozitii (acte cu caracter individual)
• Prefectii ordine

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 24

 Actul normativ (2)

Legile pot fi:

- constitutionale (constitutia si legile de revizuire a
constitutiei)
- organice, ce reprezinta o prelungire a materiilor
constitutionale, reglementând domeniile de importanta
majora ale vietii sociale (organizarea administratiei
publice locale, a învatamântului, statutul functionarilor
publici, regimul general al cultelor etc.)
– NB: orice lege care prevede si sanctioneaza infractiuni este
lege organica.
- ordinare, care reglementeaza celelalte domenii ale
vietii sociale ce nu fac obiectul legilor constitutionale
sau organice

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 25

 Obiceiul juridic (cutuma)

Obiceiul juridic (cutuma) este alcatuit din

reguli de conduita aplicate timp îndelungat si
perpetuate datorita convingerii necesitatii si
utilitatii lor, aduse la îndeplinire prin forta de
constrângere neformalizata a colectivitatii în
care s-au statornicit (si nu prin forta de
constrângere a organelor statului
La noi în tara, pozitia dreptului cutumiar s-a
pastrat puternica pâna în secolul al XIX-lea,
fiind cunoscut sub numele de „legea tarii” sau
„obiceiul pamântului”.

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 26

 Contractul normativ

Contractul normativ este acel contract ce are

în vedere reglementari cu caracter generic,
întâlnit îndeosebi în ramurile dreptului
constitutional, dreptului muncii si dreptului
international public.

• Ex: contractului colectiv de munca –încheiat

între angajator si salariati, reprezentati
desindicat– ce prevede conditiile generale ale
organizarii muncii în ramura deactivitate sau
organizatia respectiva

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 27

 Jurisprudenţa

Practica judecatoreasca (jurisprudenţa)

reprezinta totalitatea hotarârilor
judecatoresti pronuntate de catre
instantele de toate gradele dintr-o tara
într-o perioada de timp.
În România nu constituie, dupa cum nici
precedentul judiciar (hotarârea
pronuntata într-o anumita speta), izvor
de drept.

Drept, 2020-2021, UVT - FEAA conf Bogdan Boldea 28